1,393 matches
-
Iarna pe uliță; Constantin Negruzzi, Sobieski și românii; Miorița. Greuceanul, Editura Excelsior, Timișoara, 1998. Referințe critice (selectiv): în reviste: Al. Graur, „România literară”, nr. 14, 1974; Nicolae Ciobanu, „Luceafărul”, nr. 42, 1976; Laurențiu Ulici, „România literară”, nr. 38, 1976; Al. Graur, „România literară”, nr. 28, 1984; Nicolae Mocanu, „Steaua”, nr. 2, 1984; Valentin Tașcu, „Cercetări de lingvistică”, nr. 2, 1984; Gheorghe Chivu, „Limba română”, nr. 5, 1984; Vasile Sari, „Limbă și literatură”, nr. 3, 1984; Livius Petru Bercea, „Banat”, nr. 4
IN MEMORIAM OLIMPIA-OCTAVIA BERCA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/confluente_literare_1422537222.html [Corola-blog/BlogPost/369407_a_370736]
-
Era o desfătare să simți cum plămânii se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când miros de friptură sau pește prăjit), iți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la existență, iar stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șurele cu paie de in de pe deal. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavan, cărăbușii cum
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Picnic.html [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
și piersici aromate ce le-adunase moșul cu migală, în paie sub covercă adeseori găseam, că mă culcam cu el în fiecare seară. Era pândar la vie în fiecare toamnă. Făcuse o sfârlează cu multe ciocănele - sperietoare. Cădeau nori negrii graurii pe pârguiții struguri și ... multe coțofene. Trosneau de rod pe drumuri trocurile pline. Era o bucurie-a noastră, a oricărui copil să intre, să storcească în picioare ciorchinele de struguri ca piramidele stivuite-n lin. Ce vremuri mai erau ! De
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1375414422.html [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
lătrat timid. Din trunchiul de brad Rapsodia Română susura-n ramuri. Urcat pe catarg un șoarece năstrușnic se credea Columb. Zmei și căpcăuni și un singur Făt-Frumos bat pădurile. Creionul roșu trimisese la moarte poemul fetei. Din lanul de grâu graurii duc la cuiburi prima recoltă. Se lăsase nins ieri omul de zăpadă să pară bătrân. Iarna croșeta cu razele soarelui un pastel în zori. Am descoperit că am grupa de sânge la fel ca macii. Referință Bibliografică: PANSEURI în 17
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419574881.html [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
care părea gata-gata să se prăvălească pe pămînt, s-a luminat. Norii uriași, cenușii, ce l-au acoperit cît a ținut iarna, au lăsat loc unei zări larg deschise. Peste tot lucesc băltoacele în soare. În vîrful nucilor din grădini graurii fluieră de zici că-s oameni, atrăgînd grăurițele cu fluierături care de care mai ademenitoare. Prin pomii mai joși botgroșii vor să le dea replica, dar nu scot decît niște piuituri caraghioase. Oamenii au ieșit prin grădini: se aprind focuri
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Politica_semintelor.html [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
decembrie 2011 am publicat un articol despre originea termenului Crăciun. Aminteam principalele ipoteze formulate și anume: derivarea din calatio “convocarea poporului” (Papahagi, V. Pârvan, S. Pușcariu); creațio “creare” propusă de Aron și Ovid Densușianu, dezvoltată acad. Al. Rosetti și Al. Graur; etimonul crastinum al marelui B.P. Hașdeu, Christi Jejunium etc. Au mai fost aduse în discuție sl. korociun ce desemna solstițiul de iarnă și se referea la perioada 12 nov. - 24 dec. și un alt cuvânt slav kraciati, “a pași”. Autohtoniștii
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
să simți cum plămânii ți se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417938286.html [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
lui origine franțuzeasca, anume din chaudron, care înseamnă, „căldare“, idee acceptată și de Resmeriță, I.A. Candrea etc. Că varianta o înregistrează DLRM, DEX, iar alți autori o recomandă numai pe această din urmă (DLRLC, vol. IV, B., 1957, Al. Graur, Dicționar al greșelilor de limbă, B., 1982, DOOM, 1982; amănunte și regulile jocului în Amintirile istoricului C.C. Giurescu, B., 1976, p. 34. După știință noastră singur A. Scriban a văzut inconsistenta ex¬plicației de mai sus, ceea ce 1-a determinat
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1407820325.html [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
ind. ceaturanga și rom. șotron nu este directă .Este cunoscut ca in mediopersana șahul »jocul în pătrațele » se cheamă catrang,intrat din sanscrita (Osnovy iranskogo iazykoznania ,Moskva,1970,p.42), din persana l-au preluat arabii sub forma șatrang (Al.Graur,DCC,București,1978,p.131,C. Tagliavini,Originile limbilor neolatine, București,1977, p. 251-252) și a ajuns la turci șatrang, de unde a fost împrumutat de români. Șăineanu, DLRM, DEX amin¬tesc romanescul învechit șatrang „șah“ < turcă și locuțiunea adjec¬tivală
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1407820325.html [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au fost prezen¬țațe, rezultă că forma etimologica este șotron și că șodron este o va¬riantă bazată pe explicația originii cuvântului prin francezul chau¬dron „căldare“, idee inacceptabilă, după părerea noastră. Acad. Al.Graur mi-a spus că e de acord cu ipoteza mea în una din ultimele discuții acasă la dânsul și crede că o vor accepta și alți specialiști: »Tov. Carstoiu, nimeni nu e deținătorul adevărului absolut, se întâmplă să mai greșesc
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1407820325.html [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
mai trebuia să mai urc pe o uliță, după care să fac la dreapta către Bătășani, mi-am luat o traistă cu mine în care să încapă cât mai multe cărți. Mi-o aduc aminte și acum pe doamna bibliotecară Graur, cu chipul ei luminat de un zâmbet cald. Și pentru că biblioteca era departe, când mergeam la Căminul de la Mărgineni să iau cărți mergeam, cum spuneam, cu o traistă în care luam zece, cincisprezece cărți. Pentru că, citind tot timpul, când eram
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră, sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
în celulele lor în dulcele chin al facerii, Sus în văzduh plutește licoarea unei raze Lumina se rotunjește-n boabe și-n flori Răspândind mireasma acestui anotimp sălbatic, Sălcii și plopi îmi ies în cale și ascult Chemări târzii de graur pitite-n amintiri, Se-aud pocnind semințe ce-ncearcă să ne-ațâțe Văpaia vieții noi încremenită-n țâțe, Mi-e sufletul mirare și mister Și-i simt cărarea, drumul, ce urcă până-n cer, E-un foșnet ca de valuri prin
GERMINĂRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1490597685.html [Corola-blog/BlogPost/373412_a_374741]
-
amare. -Am să plec, chiar de cu zori, n-am să-ndur așa rușine, sunteți niște mincinoase, n-ați crezut deloc în mine?! Își ia zborul ciripind cu un glas domol, nesigur se așează jos, pe casă, chiar lângă bătrânul graur. -Stai cu noi și-am să te-nvat ce înseamnă-ntelepciunea, te întorci la tine-n cârd într-o dimineață... lunea.. după ce vei învăța să respecți stăpânii, fruntea, ești prea mică să înduri sau să sari acuma puntea! Și-a
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
am să te-nvat ce înseamnă-ntelepciunea, te întorci la tine-n cârd într-o dimineață... lunea.. după ce vei învăța să respecți stăpânii, fruntea, ești prea mică să înduri sau să sari acuma puntea! Și-a rămas o săptămână printre graurii bătrâni deslușind învățătura și respectul de... stăpâni. PRINSOAREA (cronică umoristică) -Uite, bade Toderică Am o iapă de prăsilă Vreau s-o vând pe patru boi Și o sticlă de palincă. -Măi Vasile nu-ți dau boii Că-mi mai trebuiesc
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486045027.html [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
și ne încurcăm în jartiere, focul reprezintă înțelepciunea umană, dar nu putem merge mai departe pentru că de la fum încolo este taina creației, numerele și poezia, punct! Licurișca se amuza pe seama noastră. Le arunca pîine păsărelelor și zîmbea cu ironie. Un graur certăreț țopăia pe balustrada terasei și îl imita pe Thomas. Gras și înfoiat, le gonea pe celelalte păsărele, asemenea lui Thomas, care voia să ne convingă, cu argumente agresive, că el este deținătorul adevărului absolut. Stați, le-am zis eu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
împrejurimi atrăgătoare, îmi venea să zburd ca un mânzoc scos la plimbare, după ce fusese ținut o iarnă întreagă legat la iesle. M-am simțit deodată ca acasă, liziera unei fâșii de pădure, mirosul de pământ reavăn, zborul unui cârd de grauri, întreg aspectul verii timpurii mă înnebuneau. De două lucruri trebuia să fac totuși abstracție ca să mă simt perfect: de inscripțiile scrise într-o limbă străină întâlnite pe alocuri și de faptul că Martin fluiera fără contenire Lili Marleen. Apoi a
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1491751360.html [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
-mă să-i împrumut o vreme visele prinse-n caer și gândurile-n gheme ca să le țeasă-n pânza ei de vis. Știam că-i încolțită de pețitori ce vor să treacă peste dorul ei cu plugul. Îmi povestise-un graur, în șoaptă, vicleșugul cu care amâna dorința lor. N-am pregetat o clipă și i-am trimis ce-a vrut... Târziu, aflai că-n vesela Ithacă nu mai cutează nimeni să ceară să petreacă pentru că soțul drag a apărut. Știu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429732388.html [Corola-blog/BlogPost/353936_a_355265]
-
ușoară, călăuzită de-o stea, Spre Sarmisecetusa. Atâtea străji la porți ... Liberați pe Licinus! Zei! Ooo ... prea mulți morți ... Destinul Daciei a căzut la sorți. Rămânând puțină vreme pe gânduri. Și Iason, grație fiicei regelui din Calchis cu chip de graur A izbutit să răpească pielea berbecului cu lână de aur. Ți-o arată povestea ... ! Licinius! Bună povață, Femeia ucide și tot ea dă viață! Pasiunile zeițelor sunt și ale matroanelor romane, Slăbiciunile acestora la fel cu ale fiicelor Daciei profane
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Ce faci la ora când mi-e dor de tine?''12 Mai 2017MI-E DOR ...... V. CIREȘELE DE MAI, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017. Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]