1,396 matches
-
fost spulberată. Alexandru Graur, care ne-a predat în anul al patrulea de facultate un extraordinar curs facultativ de istoria limbii române, avea explicația lui pentru numele comunei constănțene Doi Mai. Cum arhivele nu legau numele de nici o dată istorică, Graur credea că e vorba de o etimologie populară, adică, de o interpretare spontană a unui cuvânt necunoscut vorbitorilor prin apropierea lui de unul care le spunea ceva. Graur presupunea că localnicii, mulți, zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
constănțene Doi Mai. Cum arhivele nu legau numele de nici o dată istorică, Graur credea că e vorba de o etimologie populară, adică, de o interpretare spontană a unui cuvânt necunoscut vorbitorilor prin apropierea lui de unul care le spunea ceva. Graur presupunea că localnicii, mulți, zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața din Constanța și erau întrebați de unde vin, răspundeau pe bulgărește damoi, de acasă, adică. De unde românii au făcut Doi Mai. Explicația lui Graur e, poate, hazardată, dar nu
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
unul care le spunea ceva. Graur presupunea că localnicii, mulți, zarzavagiii bulgari, care își vindeau produsele în piața din Constanța și erau întrebați de unde vin, răspundeau pe bulgărește damoi, de acasă, adică. De unde românii au făcut Doi Mai. Explicația lui Graur e, poate, hazardată, dar nu ca aceea a altui lingvist, ce e drept, specializat în sintaxă, nu în toponimie sau etimologie, Ion Diaconescu, împreună cu care, cu ocazia unei inspecții de grad I în Vrancea, m-am trezit în fața unei biserici
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
și-a aplicat principiul unificator în Dictionaru limbii românești (1939), unde, așa cum se vede chiar din ortografia titlului, "-l" final nu mai era notat. Favorabil transcrierii fidele în scris a pronunției s-a arătat, la un moment dat, și Al. Graur. Renunțarea la formele cu "-l" - care caracterizează nu doar limba scrisă, ci și registrul cult al oralității formale, solemne - nu ar face însă decît să anuleze o diferență stilistica, producînd deci o uniformizare, o sărăcire a exprimării. Situațiile în care
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
două tipare curente - care pot fi ilustrate (în măsura în care ar fi un fapt dovedit că ambele cuvinte - panseu și pansea - vin direct din franceză), de șosea (din fr. chaussée) și de tupeu (din fr. toupet). De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii românești, 1963), preluată și de dicționarul academic (DLR), nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
că țigănescul nasvalo ar fi chiar sursa mai vechiului nasol (adjectiv, substantiv, adverb), care s-a răspîndit destul de mult, depășind sfera argoului și constituindu-și o familie lexicală deloc neglijabilă (a nasoli, nasoleală, nasulie etc.). Ipoteza îi aparține lui Al. Graur, primul care a scris, în anii '30, despre cuvintele țigănești care stau la baza unor termeni argotici românești. Schimbările fonetice pe care le presupune această etimologie nu sînt însă tocmai ușor de explicat. Nasol pare să provină de fapt din
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
deja inventariate în sintezele didactice asupra dinamicii limbii) au dispărut - și apoi să descoperim că ele continuă să existe, netulburate. O serie de texte consultabile în Internet conțin de exemplu conjuncția căci folosită în locul lui că: eroare pe care Al. Graur o semnala într-un articol din 1931, explicînd-o prin tendința unor vorbitori mai puțin instruiți de a imita stilul cult: "țăranii nu întrebuințează niciodată acest cuvînt ș=căciț în graiul lor obișnuit (...). Cînd e vorba însă să se exprime mai
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
confirmat și ce nu din predicțiile lor, cît pentru a înțelege modul în care schimbările istorice, influențele culturale, moda culturală modifică unele tendințe, în vreme ce altele contină să acționeze. Dispunem de cercetări minuțioase asupra dinamicii limbii - datorate lui Iorgu Iordan, Al. Graur, Mioarei Avram ș.a. - care ar trebui reexaminate și confruntate cu situația de azi (chiar în paginile României literare, în 1990, Ștefan Badea a preluat unele din observațiile făcute cu 50 de ani în urmă de Iorgu Iordan, în Limba română
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o numea a "greșelilor făcute de oameni culți". În gramatică, totuși, se manifestau atât "abuzuri culte" (de pildă generalizarea stilului nominal, sau fenomene de hipercorectitudine), cît și tendințe mai generale ale limbii. Morfo-sintaxa e, de altfel, nivelul la care se
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907 și 1949, pînă la reluarea (în "serie nouă") sub conducerea lui Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, cu primele fascicule (din Tomul VI, litera M) publicate între 1965 și 1968. Pentru a ajunge la sfîrșitul alfabetului (cu unele anticipări și reveniri), urmează să mai apară partea a doua a tomului XII, cu litera U
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
Rodica Zafiu Folosirea unui nume propriu foarte răspândit pentru a desemna metonimic cetățeanul-tip, reprezentantul generic al unei etnii sau al unei categorii sociale, e un fenomen cultural universal; în Nume de persoane (1965) Al. Graur ilustrează fenomenul, printre altele, prin numele pe care le consideră simbolice pentru rus, german, român: Ivan, Fritz, Popescu). într-un studiu din 1928 (Divagazioni semantiche rumene), C. Tagliavini aduna o bogată serie de nume românești folosite pentru a desemna "omul
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
nume românești folosite pentru a desemna "omul simplu", "omul prost"; lista începe, nu întîmplător, cu Gheorghe (exemplul cel mai clar al sensului e o zicală culeasă de Pamfile într-o cercetare din 1908: "Nu fii Gheorghe" = "nu fii prost"). Și Graur, în volumul deja citat, amintește o sintagmă glumeață din vremea copilăriei sale - "model nea Gheorghe" = "obiect grosolan, nefasonat" (p. 157). Ca și Ion ("să vorbească și nea Ion, că și el e om") sau Vasile, alte nume selectate în timp
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
nouă cerbi comuni, trei cerbi lopătari, 144 de porci mistreți, 6 295 de iepuri, 8 670 de fazani, 6 600 de rațe sălbatice, 1 157 de vulpi, 100 de gâște sălbatice, 4 390 de prepelițe, 950 de sturzi, 850 de grauri, 1 500 de turturele, 100 de gaițe și 3 800 de guguștiuci. Pentru fiecare partidă de vânătoare este nevoie de o autorizație eliberată de către A.J.V.P.S. Timiș. Dar cine-și pierde vremea cu mărunțișuri cum sunt gaițele, graurii sau sturzii
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
850 de grauri, 1 500 de turturele, 100 de gaițe și 3 800 de guguștiuci. Pentru fiecare partidă de vânătoare este nevoie de o autorizație eliberată de către A.J.V.P.S. Timiș. Dar cine-și pierde vremea cu mărunțișuri cum sunt gaițele, graurii sau sturzii? Vânătorii străini. Pentru 50 de euro pe zi, ei pot vâna aceste păsări în sistem paușal, la sfârșitul vânătorii trebuind să specifice însă câte exemplare au împușcat. Tot în sistem paușal, dar cu 75 de euro pe zi
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
nouă cerbi comuni, trei cerbi lopătari, 144 de porci mistreți, 6 295 de iepuri, 8 670 de fazani, 6 600 de rațe sălbatice, 1 157 de vulpi, 100 de gâște sălbatice, 4 390 de prepelițe, 950 de sturzi, 850 de grauri, 1 500 de turturele, 100 de gaițe și 3 800 de guguștiuci. Pentru fiecare partidă de vânătoare este nevoie de o autorizație eliberată de către A.J.V.P.S. Timiș. Dar cine-și pierde vremea cu mărunțișuri cum sunt gaițele, graurii sau sturzii
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
850 de grauri, 1 500 de turturele, 100 de gaițe și 3 800 de guguștiuci. Pentru fiecare partidă de vânătoare este nevoie de o autorizație eliberată de către A.J.V.P.S. Timiș. Dar cine-și pierde vremea cu mărunțișuri cum sunt gaițele, graurii sau sturzii? Vânătorii străini. Pentru 50 de euro pe zi, ei pot vâna aceste păsări în sistem paușal, la sfârșitul vânătorii trebuind să specifice însă câte exemplare au împușcat. Tot în sistem paușal, dar cu 75 de euro pe zi
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
exemplare (5 163/3 234), fazani - 11 471 exemplare (7 324/4 147), rațe sălbatice - 6 288 exemplare (4 620/1 668), prepelițe - 4 138 exemplare (1 950/2 188), turturele și guguștiuci - 6 880 exemplare (1 950/ 2 188), grauri și sturzi - 1 249 exemplare (529/720). Se preconizează ca, pentru 2003, cotele de recoltă să fie superioare celor de anul trecut, dat fiind faptul că s-a înregistrat un indice de înmulțire mai bun decât cel precedent. MARIUS HORESCU
Agenda2003-12-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280819_a_282148]
-
slavistul Gheorghe Mihăilă, I. Fischer, Lucia Wald, Emanuel Vasiliu, colegi la Universitate, la Institutul de Lingvistică, participanți la diferite reuniuni de breaslă toți aceștia și încă mulți alții au capitole în cartea lui Sala. Ca și foștii profesori, desigur, Al. Graur, D. Macrea, Ion Coteanu, spre a nu mai vorbi de cei doi mentori spirituali deja amintiți: Iorgu Iordan și Al. Rosetti. Nu au capitole, ceea ce m-a mirat, Boris Cazacu și Jacques Byck, figuri și ei ale universității bucureștene, mari
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
lor «secund»./ Dai la o parte rafturi și-ademeniri livrești/ Tot căutând pe unde-ai mai fi, dacă mai ești/ Si ocolind «corola» de taine și «minuni»/ Din ce părea să fie, încerci să mai aduni.// Nu timpul - zbor de grauri, - știe de tine. Tu-l știi/ Căzut în clătinarea de sub bătaia puștii.” Ritm, asianism, muzicalitate, delicatețe, cultură, nostalgie, tensiune, spaimă, echilibru, introspecție, sinceritate. Toate acestea fac ca poezia din Gravuri să fie una autentică, fără vârstă, fără riduri.
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
ochi, pe ființa mea deplină Sunt plin de mierea strugurilor copți Și chiar acum mă-nțeapă o albină, Durerea ei tu nu o mai suporți! De bucurie ochii mei sunt uzi, Din când în când se odihnesc și scriu, Vin graurii în stoluri, nu-i auzi? Din care zări flămânde, nu mai știu... Nu mă striga, ard strugurii în Vie, E vremea lor de-acum în Calendar, Saltă-n mine gândul și mă-nvie Frumos și tânăr ca un călușar... Sursa
CULES... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381740_a_383069]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CIREȘELE DE MAI Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de
CIREŞELE DE MAI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383653_a_384982]
-
au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul, iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul, privirea devine, din ce în ce mai, flămândă și nerăbdarea scade cu fiecare secundă. Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns
CIREŞELE DE MAI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383653_a_384982]
-
Acasa > Versuri > Iubire > DIN TOAMNĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1383 din 14 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului 14 Octombrie 2014 De-atâta frumusețe n-ai unde te ascunde, E toamna pentru mine un anotimp divin, Vin graurii în stoluri din zări tot mai flămânde Și strugurii din vie bolborosesc în vin... Ce-ai dăruit în viață să nu ceri înapoi, Lumina împărtășită nicicând nu-i o povară, Nu-i bai că pică frunza în clipa dintre noi
DIN TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383691_a_385020]
-
Irina Magda Bejenaru, Bogdan Radu Mihai, Valeriu Mladin, Ștefan Doru Moscu, Lucian Munteanu, Murivale, Sorin Bejenaru, Francisc Chiuariu, Constantin Cioc, Marian Coman, Bogdana Contras, Horațiu Christian, Cuzina, Maxim Dumitraș, Matei Enric, Criști Farcaș, Marian Furtună, Criști Gaspar, Raluca Ghindeanu, Teodor Graur, Gyori Csaba, Dana Dociu, Andor Komives, Bogdan Severin Hojbota, Adrian Lulciuc, Rareș Lupu, Mirela Iordache, Carmen Marin, Andrei Păcuraru, Mihai Percă, Codruța Podina, Ioan Augustin Pop, Vasile Pop Negreșteanu, Cătălin Precup, Nectaria Radu, Vasile Rata, Nadia Rădulescu, Ioan Sbârciu, Justinian
„Add to Address Book“ by Mirela Trăistaru – Museum of Young Art Vienna- MOYA [Corola-blog/BlogPost/94097_a_95389]