352 matches
-
ortodoxă era dominantă în statul român:“Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întaietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marii majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întaietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă unitatea cu Biserica ecumenică a Răsăritului în privința dogmelor. În tot regatul României Biserica creștin ortodoxă va avea o organizație unitară cu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
absolută iar Biserica ortodoxă era dominantă în statul român: “Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești.Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolică are întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrandu-și
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești.Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolică are întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrandu-și însă unitatea, în privința dogmelor, cu biserica ecumenică a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe române țin de o singură autoritate sinodală
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserica creștină ortodoxă si cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietatea față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă unitatea cu Biserica ecumenică a Răsăritului în privința dogmelor. În tot regatul României Biserica creștin ortodoxă va avea o organizație unitară cu
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
sunt considerate ca dependințe ale domeniului public. ART. 19 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești. Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolică are întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrandu-și
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserica ortodoxă creștină și cea greco-catolică sunt biserici românești. Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserica dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolică are întâietate față de celelalte culte. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie străină, păstrandu-și însă unitatea, în privința dogmelor, cu biserica ecumenică a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe române țin de o singură autoritate sinodală
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
dau în câteva cuvinte reperele genealogice ale familiei ei în timp ce mă străduiesc nu fără greutate să surprind privirea de gălbenuș ce se sparge a lui Casian, O cunosc pe mătușa ei! Adevărat?! Da! Nu frecventează prea mulți români, fiind și greco-catolică a trecut firesc la catolicism și nu vine niciodată la biserica ortodoxă, am întâlnit-o doar de câteva ori, am o prietenă bună aici care o vizitează mai des și mai aflu amănunte, apoi madame Angela începe să mi le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
2.092 școli confesionale, restul de 165 fiind școli comunale). Statistica oficială a învățământului în limba română din teritoriul românesc al Ungariei numără un total de 2.092 de școli confesionale primare românești, dintre care 1.147 ortodoxe și 945 greco-catolice. Statistica paralelă realizată de consistoriile românești sub imperiul sentimentului că autoritățile maghiare au subestimat deliberat în statisticile oficiale numărul real al școlilor românești prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Statistica paralelă realizată de consistoriile românești sub imperiul sentimentului că autoritățile maghiare au subestimat deliberat în statisticile oficiale numărul real al școlilor românești prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119 greco-catolice (ibidem, p. 165). Jumătatea de veac petrecută în Transleithania constituită în urma Compromisului din 1867, a cunoscut, în pofida politicilor de maghiarizare intensificate progresiv odată cu trecerea vremii, o majorare consistentă a școlilor primare românești. Dacă în 1865 erau 1.471 de școli
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trebuie reamintit mereu prin pactul Molotov-Ribbentrop de tristă amintire. În sfera valorilor culturale, câteva precizări sunt nu mai puțin necesare. Începând din secolul al XVIII-lea, când se înregistrează o primă și destul de puternică influență iluministă, printr-o dublă filieră (greco-catolică în Ardeal și grecească în Muntenia și Moldova), cultura română începe să se integreze efectiv culturii europene. până atunci, unele influențe, traduceri etc. au fost sporadice, intermitente și de mult mai mică anvergură și difuzare. peste acest strat iluminist s-
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Articolul 1 (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, sistemul asigurărilor sociale, inclusiv pensiile, pentru personalul Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, se integrează în sistemul asigurărilor sociale de stat. ... (2) Cu aceeași dată Casă de Pensii și Asigurări Sociale a personalului Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, isi încetează activitatea. ... Articolul 2 Disponibilitățile bănești ale Casei de Pensii și Asigurări Sociale
LEGE nr. 167 din 30 septembrie 1998 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica, în sistemul asigurărilor sociale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121789_a_123118]
-
prezentei legi, sistemul asigurărilor sociale, inclusiv pensiile, pentru personalul Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, se integrează în sistemul asigurărilor sociale de stat. ... (2) Cu aceeași dată Casă de Pensii și Asigurări Sociale a personalului Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, isi încetează activitatea. ... Articolul 2 Disponibilitățile bănești ale Casei de Pensii și Asigurări Sociale a personalului Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, stabilite conform bilanțului contabil la zi, se preiau la bugetul asigurărilor sociale de stat pe bază de protocol
LEGE nr. 167 din 30 septembrie 1998 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica, în sistemul asigurărilor sociale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121789_a_123118]
-
stat. ... (2) Cu aceeași dată Casă de Pensii și Asigurări Sociale a personalului Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, isi încetează activitatea. ... Articolul 2 Disponibilitățile bănești ale Casei de Pensii și Asigurări Sociale a personalului Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, stabilite conform bilanțului contabil la zi, se preiau la bugetul asigurărilor sociale de stat pe bază de protocol încheiat între reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ai Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica. Această lege a fost adoptată de
LEGE nr. 167 din 30 septembrie 1998 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica, în sistemul asigurărilor sociale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121789_a_123118]
-
personalului Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica, stabilite conform bilanțului contabil la zi, se preiau la bugetul asigurărilor sociale de stat pe bază de protocol încheiat între reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale și ai Bisericii Române Unite cu Romă, Greco-Catolica. Această lege a fost adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 16 decembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ANDREI IOAN CHILIMAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința
LEGE nr. 167 din 30 septembrie 1998 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al personalului Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolica, în sistemul asigurărilor sociale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121789_a_123118]
-
Articolul UNIC Părintele vicar general Florentin Crihalmeanu se recunoaște în funcția de episcop auxiliar al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolica de Cluj - Gherla. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU --------------
DECRET nr. 168 din 25 aprilie 1997 privind recunoaşterea în funcţia de episcop auxiliar al Episcopiei Române Unite cu Roma Greco-Catolica de Cluj - Gherla, a părintelui vicar general Florentin Crihalmeanu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117955_a_119284]
-
2.092 școli confesionale, restul de 165 fiind școli comunale). Statistica oficială a învățământului în limba română din teritoriul românesc al Ungariei numără un total de 2.092 de școli confesionale primare românești, dintre care 1.147 ortodoxe și 945 greco-catolice. Statistica paralelă realizată de consistoriile românești - sub imperiul sentimentului că autoritățile maghiare au subestimat deliberat în statisticile oficiale numărul real al școlilor românești - prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Statistica paralelă realizată de consistoriile românești - sub imperiul sentimentului că autoritățile maghiare au subestimat deliberat în statisticile oficiale numărul real al școlilor românești - prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119 greco-catolice (ibidem, p. 165). Jumătatea de veac petrecută în Transleithania constituită în urma Compromisului din 1867, a cunoscut, în pofida politicilor de maghiarizare intensificate progresiv odată cu trecerea vremii, o majorare consistentă a școlilor primare românești. Dacă în 1865 erau 1.471 de școli
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de băieți, str. Gorki Nr. 3, Satu Mare a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Casă Învățătorilor, internat, str. Traian, a Sindicatului Învățătorilor din Satu Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Internatul Episcopiei Greco-catolic din Baia Mare, al Episcopiei Greco-catolica, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Sălaj Liceul reformat de băieți din Zalău, str. Ady Nr. 1 al Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul rom. cat de băieți din Cărei, str. Max Nr. 61. al Bis
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
considerate că dependințe ale domeniului public. Articolul 19 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, intru cât exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserică ortodoxă creștină și cea greco-catolica sînt biserici românești. Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserică dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolica are întâietate față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarhie străină, păstrându
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
exercițiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri și Siguranței Statului. Biserică ortodoxă creștină și cea greco-catolica sînt biserici românești. Religia creștină ortodoxă fiind religia marei majorități a Românilor, biserica ortodoxă este biserică dominantă în Statul Român, iar cea greco-catolica are întâietate față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarhie străină, păstrându-și însă unitatea, în privința dogmelor, cu biserică ecumenica a Răsăritului. Chestiunile spirituale și canonice ale bisericii ortodoxe române țin de o singură autoritate
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
accidente și altele. Articolul 22 Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate și protecțiune, întrucat exercițiul lor nu aduce o atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserică creștină ortodoxă și cea greco-catolica sînt biserici românești. Biserică ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserică dominantă în Statul român; iar cea greco-catolica are întâietatea față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
nu aduce o atingere ordinei publice, bunelor moravuri și legilor de organizare ale Statului. Biserică creștină ortodoxă și cea greco-catolica sînt biserici românești. Biserică ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserică dominantă în Statul român; iar cea greco-catolica are întâietatea față de celelalte culte. Biserică ortodoxă română este și rămîne neatârnata de orice chiriarchie străină, păstrându-și însă unitatea cu Biserică ecumenica a Răsăritului în privința dogmelor. În tot regatul României Biserică creștină ortodoxă va avea o organizație unitară cu
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Articolul UNIC Protosincel Alexandru Mesian se recunoaște în funcția de episcop coadiutor al Excelentei Sale Reverendissime Ioan Ploscaru, episcop de Lugoj al Bisericii Române Unita cu Roma (Greco-Catolica). PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ------------------------
DECRET Nr. 167 din 31 august 1994 privind recunoaşterea în funcţia de episcop coadiutor al Excelentei Sale Reverendissime Ioan Ploscaru, episcop de Lugoj al Bisericii Române Unita cu Roma (Greco-Catolica), a ierarhului Alexandru Mesian. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110678_a_112007]
-
Articolul UNIC Episcopul Lucian Mureșan se recunoaște în funcția de arhiepiscop mitropolit de Făgăraș și Albă Iulia al Bisericii Române Unită cu Romă (Greco-Catolica). PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -----------------------------
DECRET Nr. 166 din 31 august 1994 privind recunoaşterea în funcţia de arhiepiscop mitropolit de Fagaras şi Alba Iulia al Bisericii Române Unita cu Roma (Greco-Catolica) a ierarhului Lucian Muresan. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110676_a_112005]