KorAP: Find »[drukola/base=greco-catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...40 >

1,000 matches

Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054

Bisericii Unite care au susținut că rezultatele ar fi fost falisficate și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din luna aprilie anul 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor. (Cf. Ministerul Culturii și Cultelor, Viața religioasă din România, ediția a III - a, București, 2008, p. 34 - 39). Revenind, vom

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC din luna aprilie anul 2006) și 750.000 greco-catolici (cifra din Anuarul Pontifical). În unele cazuri, credincioșii ortodocși au preferat să demoleze lăcașele greco-catolice decât să le restituie greco-catolicilor. (Cf. Ministerul Culturii și Cultelor, Viața religioasă din România, ediția a III - a, București, 2008, p. 34 - 39). Revenind, vom aminti că la 14 martie 1990, Sfântul Scaun a numit conducătorii celor cinci dieceze greco catolice, în fruntea acestora fiind

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
se retragă. La 27 august 1994 este instalat la Blaj. Între anii 1998-2001 și apoi din nou din anul 2004 este Președinte al Conferinței Episcopale Catolice din România, care reunește ierarhia Bisericilor Catolice de ambele rituri, latin (romano-catolic) și oriental (greco-catolic). Din 26 mai 2003 este numit, de către Papa Ioan Paul al II-lea, membru al Congregației pentru Bisericile Orientale. La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
nostru după o lungă perioadă de întuneric ateist. Asociațiile de laici joacă în toată această fază din istoria Bisericii Greco-Catolice un rol deosebit atât în ceea ce privește dezvoltarea de programe pentru copii și tineri (unde un rol important îl are “Caritas mitropolitan greco-catolic”, ASTRU din diferitele Eparhii și ATCM), programe pentru familii (AGRU), lupta pentru o cultură a vieții (AGRU, “Darul vieții”) și sprijininirea categoriilor defavorizate (“Caritas mitropolitan greco-catolic”). În ceea ce privește raporturile cu Biserica Ortodoxă din România se poate afirma fară umbră de dubiu

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
de programe pentru copii și tineri (unde un rol important îl are “Caritas mitropolitan greco-catolic”, ASTRU din diferitele Eparhii și ATCM), programe pentru familii (AGRU), lupta pentru o cultură a vieții (AGRU, “Darul vieții”) și sprijininirea categoriilor defavorizate (“Caritas mitropolitan greco-catolic”). În ceea ce privește raporturile cu Biserica Ortodoxă din România se poate afirma fară umbră de dubiu că ele sunt într-o evoluție pozitivă în ultimii ani, depășindu-se faza extrem de dificilă a anilor '90. Cu toate acestea rămâne în continuare de clarificat

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256

comunitatea creștină nu beneficiază de putere politică, se află sub protecția monarhiei hașemite. În Liban, creștinii sunt aproape 40% din populație, adică 1,5 milioane de persoane, în principal maroniți. Există 18 comunități religioase, dintre care 13 creștine (melkiți, ortodocși, greco-catolici etc.), cu un important rol politic. În mod tradițional, președintele Libanului este maronit, iar locurile în Parlament se distribuie în mod echitabil între creștini și musulmani, același lucru fiind valabil și în cazul repartiției posturilor de înalți funcționari. Țările din

Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… by http://uzp.org.ro/biserica-crestina-din-orientul-mijlociu-intre-persecutie-mucenicie-martiriu-propovaduire-si-marturisire-autentica-sangeroasa-pemanenta-substantiala-si-consistenta/ [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845

Crăciun și Anania se vor reîntîlni în reeducarea de la Aiud. Țânco nu are dovezi ale colaboraționismului lui Anania cu Siguranta, dar ipoteza e incitantă și merită cercetată în arhive. Cartea lui Țânco respira o frustrare umană și confesionala a unui greco-catolic față de ortodoxismul lui Valeriu Anania. Autorul e supărat pe marele prelat pentru că atunci când a canonizat sfinții năsăudeni, de la Todoran la Pahomie din Gledin în anii 2000, nu a recunoscut și apreciat că s-a folosit de studiile sale despre aceștia

SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
lume subterană, care funcționează în complicități oculte legate de vechiul regim în plină era democratică, filo-americană și europeană. Țânco cade totuși în păcatul de a găsi o vină confesionala în colaborarea cu Securitatea: turnători au fost atât ortodocșii cât și greco-catolicii, nu e o chestiune ce ține de apartenență religioasă. În solidul „Argument” semnat de autor, acesta previne că „am scris nu împotriva părintelui Bartolomeu Anania, cum îi spunea, ajuns foarte înalt ierarh al BOR, ci împotriva scriitorului Valeriu Anania și

SFINŢII ŞI SECURIŞTII LUI TEODOR TANCO, ARTICOL DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396963744.html [Corola-blog/BlogPost/348516_a_349845]
Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303

în Valea Jiului se găseau trei sate, sau grupuri de case, amintite cu denumirile generice de Magyar Sij (Jiul unguresc) cu 12 familii de români; Sij în Petrila (Jiu Petrila) cu 48 de familii, un preot ortodox - Popa Dumitru și unul greco-catolic Popa Stephan; Olah Sij (Jiul românesc) cu 21 de familii și un preot ortodox, Popa Orenitze. Considerând că o familie avea în compunere în medie 5 membri, se poate aprecia că în acele vremuri Valea Jiului număra 405 suflete, din care

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
și Petrila, nefiind în calea invadatorilor, au fost ferite de furia acestora. Mișcările confesionale ce au avut loc la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea au avut la bază contradicțiile dintre cultul ortodox și cel greco-catolic, care încerca prin toate căile unirea cu ortodocșii. Neînțelegerile ce au avut loc au îndârjit creștinii ortodocși care refuzau unirea, fapt ce a pus pe jar conducerea bisericii unite. Pentru a liniști spiritele, protopopul grecocatolic Ciril Țopa (Czopa) se deplasează

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478

în închisoare, acolo a fost educat să nu lucreze cu culte, etnii sau partide politice. E inadmisibil, greu de înțeles cum este posibil ca în Polonia catolică să fi fost sanctificați zeci de foști deținuți politici, la noi romano-catoliciii și greco-catolicii să aibă deja 3 astfel de sfinți, în timp ce biserica ortodoxă română continuă să facă ”dosare”. Deranjează, poate, faptul că unii dintre aceștia au avut, în tinerețe, o anumită culoare politică? Nu voi fi niciodată de acord ca rezistența anticomunistă din

Inaugurare monument Haiducii Muscelului by http://uzp.org.ro/inaugurare-monument-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557

Bud. Încercarea de a scoate la lumină date despre Satulung este materializată aici în rânduri ce evocă personalități ale locului, precum prozatorul Ioan Groșan, poetul Ioan Voicu, născut în satul Finteușu Mic (aparținător comunei Satulung) și Teofil Coste, fiul protopopului greco-catolic Ioan Coste. Muzician de mare talent, s-a remarcat atât ca profesor (printre celebri săi foști elevi au fost actorii Florin Piersic și Dorel Vișan), precum și ca compozitor. Foarte interesante sunt paginile în care se vorbește despre monografia comunei alcătuită

DIN ALE CRONICILOR TAINE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1457527494.html [Corola-blog/BlogPost/373228_a_374557]
Corola-blog/BlogPost/351250_a_352579

și pledând pentru post, fapte creștinești, rugăciune, pentru a evoca, în pioase cuvinte, pe „Regina familiilor”, Fecioara Maria, cu misterioasele apariții, precum cele de la Lourdes, Fatima, Guadalupe, citând priceasna dedicată Sfintei Fecioare. Din grupajul „Reacții de creștin” se desprind: pelerinajul greco-catolicilor din Orăștie spre Zlatna, serile de colinde onorate cu concerte susținute de grupuri de clerici, motivarea opțiunii de a fi creștin, omagii duse papei Benedict al XIII-lea, pledoaria pentru buna cooperare cu ortodocșii, popasul relicvelor Sfintei Rita de Cascia

DAN ORGHICI, FUMURI DE PALIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_orghici_fumuri_de_palian_al_florin_tene_1351959240.html [Corola-blog/BlogPost/351250_a_352579]
Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959

la Cernăuți), patru Academii teologice din Ardeal și Banat, precum și seminariile teologice ale eparhiilor din Muntenia și Moldova, s-a oprit catehizarea tineretului. Curând după anul 1944 peste o mie de preoți ortodocși (la care se adaugă și cei romano-catolici, greco-catolici și protestanți) au fost arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la canalul Dunăre-Marea Neagră, unii deportați chiar în Siberia; unii au murit acolo, iar cei mai mulți au fost eliberați abia în 1964. Între cei aruncați în închisori, se numărau și

PARINTELE IOAN AUREL BOLBA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_ioan_aurel_bolba_.html [Corola-blog/BlogPost/364630_a_365959]
Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058

Întâlnirea s-a desfășurat la Sibiu în data de 07-09 aprilie 2008 și a avut ca titlu: “Bisericile și Europa din prisma bisericilor din România”). (Cf. http://www.bru.ro/documente/relatia-intre-biserica-si-stat-in-ue-si-romania). Viziunea ortodoxă despre Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011 Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a realizat o carte intitulată Relația actuală dintre ortodocși și greco-catolici în România, apărută la Editura Renașterea din Cluj-Napoca, în anul

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
documente/relatia-intre-biserica-si-stat-in-ue-si-romania). Viziunea ortodoxă despre Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011 Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului a realizat o carte intitulată Relația actuală dintre ortodocși și greco-catolici în România, apărută la Editura Renașterea din Cluj-Napoca, în anul 2011, fiind publicată cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț, care a scris și prefața lucrării, și din care reținem, la pagina 6, că “Sfântul Sinod, la întâlnirea din

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
extrase din această lucrare: După căderea regimului comunist în anul 1989, Biserica Unită a ieșit din ilegalitate, redobândindu-și libertatea. Ierarhii ei însă au fost nevoiți să constate că locașurile de cult și alte proprietăți care înainte de anul 1948 aparținuseră greco-catolicilor erau acum în proprietatea și folosința ortodocșilor. Numai că toți acești ortodocși nu erau altceva decât foștii greco-catolici sau urmașii lor. În deplină libertate și în pofida pronosticurilor generale, ei au optat pentru menținerea lor în Biserica Ortodoxă și se consideră

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
-și libertatea. Ierarhii ei însă au fost nevoiți să constate că locașurile de cult și alte proprietăți care înainte de anul 1948 aparținuseră greco-catolicilor erau acum în proprietatea și folosința ortodocșilor. Numai că toți acești ortodocși nu erau altceva decât foștii greco-catolici sau urmașii lor. În deplină libertate și în pofida pronosticurilor generale, ei au optat pentru menținerea lor în Biserica Ortodoxă și se consideră îndreptățiți să-și păstreze și folosească locașurile de cult moștenite de la părinți, pe care le-au întreținut pe

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
a credincioșilor ortodocși și greco-catolici În ianuarie 1992, potrivit datelor statistice oficiale ale recensământului, populația României era de 22.810.035 persoane, din care un număr de 19.802.385 persoane s-au declarat ortodocși (86,80%), iar 223.327 greco-catolici (0,98%). În martie 2002, la următorul recensământ, populația României a însumat 21.680.974 persoane, din care 18.817.975 suflete s-au declarat ortodocși (86,79%), iar 191.556 suflete s-au declarat greco-catolici (0,88%). (...) III. Situația

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
80%), iar 223.327 greco-catolici (0,98%). În martie 2002, la următorul recensământ, populația României a însumat 21.680.974 persoane, din care 18.817.975 suflete s-au declarat ortodocși (86,79%), iar 191.556 suflete s-au declarat greco-catolici (0,88%). (...) III. Situația juridică a bunurilor parohiale greco-catolice intrate în patrimoniul comunităților parohiale ortodoxe, în legislația de dinainte de 1989 și în cea actuală 1. Cadrul legal În Biserica Ortodoxă Română, regimul juridic al bunurilor bisericești, atât în perioada regimului

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
și, așa cum era firesc, odată cu ele a trecut și întregul lor patrimoniu parohial, neschimbându-se în fond nici destinația bunurilor și nici proprietarii, care au rămas, conform legislației civile și bisericești, aceiași, constituiți însă acum în parohie ortodoxă. (...) Majoritatea foștilor greco-catolici și urmașii lor au ales, după 1989, să rămână în continuare în Biserica Ortodoxă Română dimpreună cu bunurile parohiale cu care au revenit în anul 1948, motiv pentru care reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, încă de la primele solicitări de retrocedare venite

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
și Biserica Română Unită în primul deceniu post-comunist au fost marcate de numeroase evenimente, cunoscând, din păcate, o evoluție sinuoasă greu de catalogat. În articolul 3 din Decretul-Lege nr. 126/1990, la alcătuirea căruia au fost de față reprezentanți ai greco-catolicilor și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, se stipulează clar că problemele patrimoniale, respectiv locașurile de cult, vor fi rezolvate de către comisiile mixte ortodoxo-greco-catolice. Așadar, principiul dialogului a fost încă de la început unul dintre punctele esențiale prin care s-a încercat

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
imediat toate acțiunile în justiție; dacă optează pentru acțiuni în justiție, înseamnă că au renunțat la dialog. Noi vom accepta pe oricare din acestea două, deși, din punctul nostru de vedere nu dorim întreruperea dialogului”.(...) V. Biserici ajunse în posesia Greco-catolicilor: prin dialog, prin ocupare forțată și prin justiție Potrivit recensământului populației României din anul 2002, ortodocșii sunt în număr de 18.817.975 de suflete, adică 86,79%, iar greco-catolicii reprezintă 191.556 suflete, respectiv 0,88% (vezi cap. II

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
vedere nu dorim întreruperea dialogului”.(...) V. Biserici ajunse în posesia Greco-catolicilor: prin dialog, prin ocupare forțată și prin justiție Potrivit recensământului populației României din anul 2002, ortodocșii sunt în număr de 18.817.975 de suflete, adică 86,79%, iar greco-catolicii reprezintă 191.556 suflete, respectiv 0,88% (vezi cap. II, pag. 15). La acest număr de credincioși, Biserica Ortodoxă Română dispune de 14.574 de biserici 12, respectiv 1291 credincioși la o biserică. Biserica Română Unită cu Roma are în

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]
continuie menținerea unei stări tensionate între români, dar și să contribuie, într-o oarecare măsură, la crearea unei imagini externe distorsionate despre țara noastră și Biserica Ortodoxă Română ca fiind una recalcitrant și revanșardă. (Cf. Relațiile actuale dintre Ortodocși și Greco-catolici în România, Editura Renașterea, Ediția a III - a revizuită și completată, Cluj-Napoca, 2011). Credem cu toții totuși, că ceea ce trebuie să caracterizeze cele două biserici nu sunt disputele, litigiile și procele în justiție, nici acțiunile denigratoare reciproce în mass-media, ci, mai

DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. A II A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454428.html [Corola-blog/BlogPost/358729_a_360058]