235 matches
-
au dus la șeful lor să îl roage să pună o vorbă la unul din directori să le mărească salariul, el juca poker și nu s-a deranjat să le asculte. Știau că e în cârdășie cu conducerea hotelului. Această grecoaică minionă avea forme peste tot: și picioarele și gura și fața îi erau bine făcute; avea niște buze ușor proeminente, cu o expresie mult îndulcită de ochii ei limpezi. Avea o pereche de mâini bătătorite de muncă și își menținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
scânteietoare decât prietenoasă. Era conștientă de slăbiciunea de care dăduse dovadă venind după mine - în momentele ei de încredere supremă se gândea la ea ca fiind de fapt o dovadă de forță și se mândrea cu ea. Îți plăcea de grecoaica aia? Da, sigur că da. Și te simțeai cu ea așa cum te simți cu mine? Nu. Lasă că îmi dau și eu seama că minți, Augie. Bineînțeles că era la fel. Dar ție nu îți par cu nimic diferit? Semăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ceva pentru tine? Oh, dar eu sunt cea care a venit după tine, nu invers. N-am avut nici un pic de mândrie - uita că pentru mine fusese o simplă cunoștință în St. Joe. Începuseși să te plictisești de camerista ta grecoaică și m-am nimerit eu la momentul oportun, iar asta te-a flatat atât de tare, că n-ai putut rezista. Îți place să primești buchete de astea. Iar acum, ca să spună asta, începea să răsufle greu; suferea. Vrei ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
o prostie. Dar am plecat de la o petrecere cu un cadet de marină. Arăta exact ca tine. Nu că am făcut ceva cu el. Mă gândeam la tine tot timpul, numai că tu nu erai acolo! Un substitut! Ei bine, grecoaica aia a ta nici măcar substitut n-a fost pentru tine! Păi n-am pretins nici un moment că toată vremea aia pe care am petrecut-o la St. Joseph m-am gândit la tine. Nici la Esther? Nici. Vrei să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
greu să-și recunoască propriile refulări. Aici are loc acea ,,tiranie a formelor" la care este supus sufletul. Simbolică este întâlnirea din labirint, a lui Gavrilescu cu propria sa imagine. El nu-și recunoaște propriile sale iluzii: propria sa afectivitate (grecoaica), intelectul (evreica) și forma inerțială (țiganca). Și Gavrilescu și Adrian din În curte la Dionis pierd această a doua stare de conștiință, ratând intrarea într-o stare pre-nirvanică. Momentul în care personajul blecherian se identifică cu personajele de film poate
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
părul și ochii negri, era fără îndoiala țiganca. A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb si strălucitor ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fusta lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat si împletit savant în creștetul capului". (Strategia care
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Bardo, descrisă în Cartea tibetană a morților - eroul înfruntă zeitățile cosmice, simbolizate în text prin cele trei fete, în realitate forțe psihice de care sufletul a fost legat în existența terestră 329. O altă interpretare vede în cele trei, țiganca, grecoaica, evreica, spirite ale unor străvechi civilizații, modalități spirituale pentru marea trecere sau forme ale culturii care-l tentează pe artistul din Gavrilescu 330. Dincolo de echivalările fixate prin tradiție în această "mitologie a morții"331 (fetele=Parcele, baba=Cerberul, vizitiul=Charon
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Mythe de l’éternel retour și am aflat de existența unui simbolism al „Centrului Lumii”. Cunosc șșiț alte exemple: riturile de inițiere ale unei tinere fete bolnave etc. Godel vorbește în cartea sa despre anumite visuri mitologice ale acestei tinere grecoaice analfabete. Dar există numeroase alte exemple. Jung îmi povestea lucruri extraordinare în legătură cu urcarea arborilor și ajungerea la Cer în halucinațiile bolnavilor săi. Când a citit Le Chamanisme, mi-a scris o scrisoare entuziastă (se pare lucru rar la el) și
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei grecoaice. O siluetă feminină de farmec exotic este ciocolatia Evantia, fiica lui Nicola. Și în furoarea amoroasă a Penelopei, și în romantica idilă dintre Evantia și sensibilul locotenent Neagu, se percepe vibrația difuză a irealizabilului, bucuria, extazul fiind săgetate de rele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți frați: Neculai, Ecaterina, Alexandru, Vasile), apoi familiile Diaconu, Petrăchioaie, care datează de la 1908, precum și alte familii mai vechi ca Chicuș, Perju zis Râpă, Constantin Țarălungă zis Jenică a Popei, căsătorit cu o grecoaică Eufrosina, soră cu Maria, soția moșierului Ion Cârlan din satul Banca-Tăvădărești. Dealu Perjului Numele satului vine de la un locuitor Perju, care se localizase pe acest deal. Primii locuitori ai satului n-au avut locuințele pe terenul actual al satului. Cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
malul Bosforului, Într-un oraș situat În cea mai frumoasă regiune a țării, de unde mă puteam bucura de o priveliște Încântătoare 201. Chiar În seara În care intrasem În posesia micii mele locuințe, am fost chemat pentru a Îngriji o grecoaică din apropiere, care Îmi solicitase asistență medicală. Mi s-a spus că avea febră. Am găsit-o În pat, plângându-se că suferă de balonare, constipație și dureri de cap. I-am prescris așadar o clismă emolientă, pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pus În situația de a Îngriji doamne vârstnice, medicul este dator să se Înarmeze cu multă răbdare; rog astfel pe cititor să aibă Îngăduința de a parcurge următoarea relatare ce reproduce spusele doamnei Shabert. Povestea ei Începe așa: „O tânără grecoaică mi-a Înjunghiat fiul cu un stilet; și În clipa În care el tocmai se pregătea să strige după ajutor, femeia se dovedi a fi atât de rea, Încât Îi vârî arma În gură și-i tăie o arteră, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
doar pește ușor digerabil (gelinjik balugi), iar aceasta datorită faptului că denumirea peștelui seamănă cu cea a bolii. Întrucât boala era frecventă În capitală, carnea de nevăstuică era costisitoare, iar farmaciștii o vindeau sub formă uscată. La Constantinopol, numeroase creștine - grecoaice și armence - vindecau această maladie, principalul remediu fiind, după câte mi s-a spus, Album Graecum (excremente albe de câine). Din moment ce are aproximativ aceeași compoziție, se pune Întrebarea dacă nu cumva fosfatul de var ar putea Înlocui acest dezgustător remediu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
într-un spațiu arhaic, un bordei, unde este condus de aceeași țigancă oacheșa de la intrare. Singura condiție ce i se pune, aproape o poruncă, este aceea de a ține minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru început greșise: respinsese nemțoaica. Cerința aproape imperativă de a ține minte face distincția între omul profan și omul primordial: omul supus legilor universului profan este predestinat să gresească, fiindcă a greșit la începuturi, în starea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
semiîntuneric paravanele se confundau cu pereții". Transgresiunea nu urmează numai realitatea tridimensională, ci și una temporală: el se simte tânăr, ca pe vremea când era cu Hildegard. Iar cele trei fete care îl întâmpină, o țigancă, o evreică și o grecoaică, nu sunt numai ceea ce par, ci mult mai mult; ele pot fi cele trei Parce, care stabilesc destinul, cele trei gune, de care vorbesc mitologiile indiene, sau cele trei Mume, de care amintește opera goetheeană, apariții fantomatice, care se arată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe de-a-ntregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoială țiganca... A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucitor ca sideful... nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era ovreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului.” O imagine
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fără să-și dea seama, fiind prin urmare privit cu reproș de fata cea oacheă: „Nu m-ai ghicit, șopti fata cu un aer întristat. Și totuși, ți-am facut semn cu ochiul că nu eu sunt țiganca, eu sunt grecoaica.” Odată ratată prima parte a probei la care a fost supus, timpul, până atunci suspendat, revine în scenă, presându-1 pe martorul involuntar al propriei vieți, căci greșeala se reverberează în viața sa reală, semnificând pierderea lui Hildegard: „E târziu, șopti
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe martorul involuntar al propriei vieți, căci greșeala se reverberează în viața sa reală, semnificând pierderea lui Hildegard: „E târziu, șopti ea din fugă, și iarăși i se păru că vocea e ca un șuierat care-1 ajunge de foarte departe.” Grecoaica a rămas în afara timpului, el a ieșit însă din această zonă privilegiată și reintră în trecut, rămânând acolo pentru o vreme nedefinită, rătăcind printre fantomele propriei vieți: dacă nu ar fi întâlnit-o pe „fata tânără care plângea cu hohote
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ovreica!”) își dau seama că el a fost superficial, că a greșit o dată în plus. Alternativa ar fi fost revelația lucrurilor oculte care guvernează acest univers ascuns; astfel, Gavrilescu ar fi înțeles ce inseamnă în fapt viața sa: „Spune-i, grecoaico, cum ar fi fost?” Dar cuvintele, spuse de aceasta în șoaptă, nu le mai poate auzi, Gavrilescu fiind din ce în ce mai departe de ele, închise de acum în cercul lor ireal. Numai obsedantul " Ar fi fost frumos!" este singura frântură de fraza
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e aproape să cedeze unui compatriot, junele înamorat, pentru a-și îndepărta rivalul, îl provoacă să declare vehement că e adeptul lui Venizelos, ceea ce o umple de mânie pe frumoasa grecoaică, regalistă înfocată. Scriind despre Popi, Paul Zarifopol remarca buna „concentrare artistică”, apoi „compoziția armonică”, „echilibrul delicat între plastic și dramatic”, „sobrietatea elegantă”, pentru a conchide că textul se înscrie „la loc bun în inventarul artei narative europene”. Romanul Concina prădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
ale unor canoane retorice, culturale, ale unei educații sentimentale și religioase, dar și ale propriei firi, nescutite de ezitări și orgoliu. Jean Ange i se confesează iubitei până în cele mai mărunte detalii, biografice și sufletești, deși e repezit uneori de grecoaica Anna cu un "Inima ta e latină". Sunt momente în care Anna pare cu adevărat îndrăgostită, nu atât de el, cât de narațiunea acestui picaro fiu risipitor al veacului al XV-lea, trecut prin încercări înfiorătoare, dar mereu ieșit la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cimitirul Père Lachaise. Nu a vorbit și nu a scris românește, declarându-se mult timp total ignoranța cu privire la țară părinteasca - ceea ce a aprins reacții indignate printre compatrioți (Octavian Goga, Ion Vinea, Paul Zarifopol). Se definea că „scriitoare franceză cu mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
ISANOS, Magda (17.IV.1916, Iași - 17.XI.1944, București), poetă. Este fiica Elisabetei (n. Bălan) și a lui Mihail Isanos, medici. Transilvănean din părțile Sibiului, bunicul pe linie paternă, Iosif Santa, căsătorindu-se cu o grecoaică - descendentă din negustori veniți din insula Samos -, își va spune Isanos. Bunicul pe linie maternă, Vasile Bălan, fusese preot de țară în sudul Basarabiei. Părinții funcționând la spitalul de psihiatrie din Costiugeni, lângă Chișinău, și-au dat fiica la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
scrie M. Manoilescu, prezent atunci în Palatul Regal. Miza regalității fiind la mijlocul tuturor mașinațiunilor, Carol s-a purtat elegant cu prințesa Elena, autoritatea sa nefiind încă impusă legal. S-a spus că soția sa „încăpățânată, cum știu să fie uneori grecoaicele și mai ales jignită în amorul propriu de femeie timp de mai mulți ani, nici nu a vrut să audă de împăcare”. IV. MIHAI - MARE VOIEVOD DE ALBA IULIA (8 IUNIE 1930 - 6 SEPTEMBRIE 1940) ANUL 1930 Sâmbătă, 21 iunie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de identitate etnică. Mai ales că protagonistul acestei povestiri fantastice este pus să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]