227 matches
-
luat soții canadience de origine engleză sau franceză. Având o abilitate deosebită în învățarea limbilor străine, aproape toți știau mai multe limbi, în special engleza, franceza, germana și italiana. Unul dintre ei, Titi Filip știa și greaca și cu o grecoaică s-a căsătorit. Cornel Popa s-a căsătorit cu o canadiancă din British Columbia, pe nume Eunice, o femeie de excepție, după cum îmi spune nea Mitică. Vorbește din când în când cu ea la telefon, este încă în viață. „Și
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
ore. Pe la 9 seara a mai venit unul și încă unul noaptea pe la 3 a.m. Noaptea ajunsesem la hotel și plângeam. Apoi am văzut apelul pe WhatsApp și m-am întors iar în port. În port am găsit greci și grecoaice care îi ajutau pe voluntari, pentru că în cele 3 ore se terminase stocul de lucruri curate și ei au mers prin Molivos din ușă în ușă, pentru stocuri noi de schimburi. Foto Guliver Getty Images După acea noapte noi, voluntarii
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
scena cu descântecul, acest “obicei” practicat de femeile de la țară atunci când cineva era deocheat, așa cum s-a întâmplat cu personajul principal al narațiunii. Cu toate că nu credea în “chestiuni de deochi, vrăji, blesteme”, Titi s-a lăsat pe mâna lui Niky (grecoaica din Izvoreni), care învățase meșteșugul de la mama ei. “Niky a pus cărbunii pe o coală de hârtie, i-a stropit cu câteva picături de apă, a făcu rar trei cruci deasupra lor mișcându-și buzele, semn că îngâna o rugăciune
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
două milenii ! Eliza Câmpineanu ne este ghid, zice că e tobă de carte și-i tot dă zor cu Eratostenes din Alexandria, elevul lui Zenon din Kition, stoicul stoicilor... Luat masa la rudele Elizei, la umbra cedrilor bătrâni. Cânta o grecoaică trist, figura ei pe fundalul lui Poseidon semăna cu corpul unei femei din cortegiul Panateneelor săpat în Partenon. Nicu are o discuție aprinsă cu o rudă despre Mein Kamf a lui Hitler. Mă cam inervează Eliza Câmpineanu și cu Nicu
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
pe mine? - Parcă eu spun că te invidiez? Să-ți fie de bine excursia, n-ai decât. Pe mine mă mănâncă ghinionul meu... Ca în timp ce tu te plimbi prin Grecia și vezi monumente și insule, statui și tot felul de grecoaice, ce văd eu? În primul rând mă costă de zece ori mai mult, mai ales la business clas, plătesc totul în dolari, pierd zile întregi pe drum de la un obiectiv la altul, ca să văd ce? Un canion, un gheizer, o
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
-mă de după gât. Gurile noastre se apropie, ne strivim unul pe celălalt într-un sărut... Un sărut lung-prelung, greu de spus dacă venea de la Dumnezeu ori de la rivalul Său...” Inima studentului însă este încercată nu numai de iubirea pentru frumoasa grecoaică. Clujul, orașul văzut de sus de pe dealul Cetățuii îl va îngenunchea pentru totdeauna și-l va obliga să îi jure iubire veșnică, o iubire ce nu o va trăda niciodată, mărturie fiind paginile scrise după atâția ani, care deși urmează
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Suren Bose, un stăpân al timpului și al spațiului. Prin intrarea la țigănci, Gavrilescu va face un salt înapoi, în arhaic. În bordeiul cu covoare, divane scumpe, paravane, îi ies în cale trei fete: o țigancă, o ovreică și o grecoaică; fetele amintesc de cele trei ursitoare, care pentru Gavrilescu anunță un început, o nouă viață. Profesorul este pus să ghicească fetele, lucru pe care-l consideră destul de ușor, luând drept suport înfățișarea lor: „Cea care făcuse o un pas spre
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
părul și ochii negri, era fără îndoială țiganca. A doua și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucea ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu poate fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului“. La început
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
, Dimitrie (16.VII.1872, Cornești, j. Iași - 13.XI.1914, Iași), poet și prozator. Tatăl lui A., Dimitrie Anghel, comerciant și moșier, descindea din aromâni refugiați din părțile Ianinei, iar mama, Erifilia (n. Leatris), era grecoaică din insula Antigoni. Familia izbutise să intre în protipendada ieșeană, însă cunoaște curând declinul. După ce Erifilia se stinge prematur, în 1879, tatăl lui A., angajat în câteva întreprinderi hazardate, dă faliment, ceea ce îi provoacă și moartea, în 1888. Cei patru
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
încolțesc resentimente, înflorește zâzania. Soția lui Stamati, trufașa Penelopa, apelpisită până la nevroză de viața searbădă pe care o duce, bovarizează. Lâncezeala, insuportabilă pentru o fire pasională, o face disponibilă aventurii. Încât, prezența seducătorului Angelo Deliu dezlănțuie frenezia erotică a impetuoasei grecoaice. O siluetă feminină de farmec exotic este ciocolatia Evantia, fiica lui Nicola. Și în furoarea amoroasă a Penelopei, și în romantica idilă dintre Evantia și sensibilul locotenent Neagu, se percepe vibrația difuză a irealizabilului, bucuria, extazul fiind săgetate de rele
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova. Narațiunea preia, în același timp, si adaptează o temă străveche, suprapusa legendei voievodului, privitoare la un posibil incest: Mihai întâlnește două femei, pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că erau mama și sora sa. Se căsătorește cu Stăncuța și o tratează că pe o roaba pe Visa. O a doua grupa de lucrări își concentrează atenția asupra bătăliilor purtate
IORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
ISANOS, Magda (17.IV.1916, Iași - 17.XI.1944, București), poetă. Este fiica Elisabetei (n. Bălan) și a lui Mihail Isanos, medici. Transilvănean din părțile Sibiului, bunicul pe linie paternă, Iosif Santa, căsătorindu-se cu o grecoaică - descendentă din negustori veniți din insula Samos -, își va spune Isanos. Bunicul pe linie maternă, Vasile Bălan, fusese preot de țară în sudul Basarabiei. Părinții funcționând la spitalul de psihiatrie din Costiugeni, lângă Chișinău, și-au dat fiica la Liceul
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești: imagini din București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale, ruine, mizerie citadină. Portretul Sofianei Pantas, curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările lui A. D. Xenopol, N. Iorga, memorialistica lui
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
Dan I luând, tot așa, o prințesă sârboaică, pe fiica regelui Vuk Bramovici al Serbiei 6. Nicolae Iorga desface și mai larg evantaiul spațial, etnic și confesional pe care se înșirau soțiile primilor voievozi români, pomenind-o pe Calinichia, o grecoaică probabil (coborâtoare din Paleologi), soție a lui Radu I Basarab și mamă a lui Mircea, amintindu-le pe catolicele care au fost măritate cu Nicolae Alexandru (Clara, descendentă a banilor de Severin, „români unguriți și trecuți la religia catolică” - afirmă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
insistență - căci dispuneau de toate elementele unei „hipergamii” -, precum arată eforturile lui Bogdan al III-lea de a obține - soli fuseseră marele logofăt Ioan Tăutu și vistiernicul Isac - mâna sorei regelui Poloniei) în seria matrimoniilor domnești sunt ceva mai rare (grecoaicele care s-au măritat cu Iancu Sasul sau cu cei doi frați, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul - Maria Paleolog, Ecaterina Salvaressi [Salvaresso] și Maria Amirali din Rhodos, unguroaicele [?] căsătorite cu frații Ieremia și Simion Movilă, circaziana Ecaterina
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Andronic Cantacuzino, nepoate ale faimosului Șeitanoglu, măritate cu Ștefan Surdul și cu Aron-Vodă Tiranul. în rest, familii mai mult sau mai puțin din Levant ce-și trimit fetele în țările Române. Radu Mihnea a fost însurat cu o anume Arghira, grecoaică desigur, și apoi și-a dat fiicele - „grecizate”, zice Iorga - după Moise Movilă (pe Ecaterina) și după Miron Barnovschi (Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu ne spune că Miron Barnovschi a fost însurat de două ori: întâi cu Antemia, fiica vornicului Gavril
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și apoi cu o fată a castelanului de Camenița din Polonia 10), iar pe Alexandru Coconul l-a însurat cu Ruxandra, copila lui Scarlat Saigiul, cel ce aproviziona cu vite bucătăria sultanilor. Și Alexandru Iliaș a fost însurat cu o grecoaică, Elena, presupune Nicolae Iorga, și, la fel ca el, Ștefan Tomșa a luat o perotă, „cu frumos nume” - Ginevra, iar fiul acestuia, Leon, a ținut tot o femeie de neam elen - pe Victoria 11. Fiicele de Domni și de boieri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
malul Bosforului, Într-un oraș situat În cea mai frumoasă regiune a țării, de unde mă puteam bucura de o priveliște Încântătoare 201. Chiar În seara În care intrasem În posesia micii mele locuințe, am fost chemat pentru a Îngriji o grecoaică din apropiere, care Îmi solicitase asistență medicală. Mi s-a spus că avea febră. Am găsit-o În pat, plângându-se că suferă de balonare, constipație și dureri de cap. I-am prescris așadar o clismă emolientă, pe care am
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pus În situația de a Îngriji doamne vârstnice, medicul este dator să se Înarmeze cu multă răbdare; rog astfel pe cititor să aibă Îngăduința de a parcurge următoarea relatare ce reproduce spusele doamnei Shabert. Povestea ei Începe așa: „O tânără grecoaică mi-a Înjunghiat fiul cu un stilet; și În clipa În care el tocmai se pregătea să strige după ajutor, femeia se dovedi a fi atât de rea, Încât Îi vârî arma În gură și-i tăie o arteră, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
doar pește ușor digerabil (gelinjik balugi), iar aceasta datorită faptului că denumirea peștelui seamănă cu cea a bolii. Întrucât boala era frecventă În capitală, carnea de nevăstuică era costisitoare, iar farmaciștii o vindeau sub formă uscată. La Constantinopol, numeroase creștine - grecoaice și armence - vindecau această maladie, principalul remediu fiind, după câte mi s-a spus, Album Graecum (excremente albe de câine). Din moment ce are aproximativ aceeași compoziție, se pune Întrebarea dacă nu cumva fosfatul de var ar putea Înlocui acest dezgustător remediu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
memorialistice înregistrează emoțiile, derutele și entuziasmele provocate de evenimentele din decembrie 1989. Mai realizate sunt câteva mici nuclee narative, amintind romanul Lumea toată, slobodă, cu oameni desprinși de această dată din conglomeratul uman al imigranților din Olanda, căreia S., devenită grecoaică prin căsătorie, îi aparține. Cu o acțiune bine gradată, povestirea Puterea de stăpânire, vorbind despre suferință, tristețe și tragedia morții printre străini, este cea mai izbutită. SCRIERI: Tulburi, apele Crasnei..., București, 1974; Lumea toată, slobodă, București, 1976; Pragul de sus
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
la o serie de probe, unele chiar cinice. Când Popi e aproape să cedeze unui compatriot, junele înamorat, pentru a-și îndepărta rivalul, îl provoacă să declare vehement că e adeptul lui Venizelos, ceea ce o umple de mânie pe frumoasa grecoaică, regalistă înfocată. Scriind despre Popi, Paul Zarifopol remarca buna „concentrare artistică”, apoi „compoziția armonică”, „echilibrul delicat între plastic și dramatic”, „sobrietatea elegantă”, pentru a conchide că textul se înscrie „la loc bun în inventarul artei narative europene”. Romanul Concina prădată
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
cimitirul Père Lachaise. Nu a vorbit și nu a scris românește, declarându-se mult timp total ignoranța cu privire la țară părinteasca - ceea ce a aprins reacții indignate printre compatrioți (Octavian Goga, Ion Vinea, Paul Zarifopol). Se definea că „scriitoare franceză cu mama grecoaica”, iar în discursul de recepție de la Bruxelles a elogiat „nobilă limba franceză”, „edificatoare de națiuni și oameni”, căreia îi datora „toate șansele vieții”. Abia în amurg, cateva gesturi remarcabile dovedesc o recuperare interioară a „renegatei” apartenente românești: vă omagia filoanele
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
Îngăimă nici un sunet. În mare viteză, mama mea alergă În celălalt capăt al Încăperii și o luă repede pe fetiță, ducând-o la toaletă. Nimeni nu-și amintește numele fetiței. Nu era fiica nici unuia dintre enoriașii obișnuiți. Nici măcar nu era grecoaică. Apăruse la biserică doar În acea zi, niciodată mai apoi; pare să fi existat doar cu scopul de a o face pe mama mea să se răzgândească. La baie, fetița Își ținu Întinsă bluza aburindă, ca să n-o atingă, În vreme ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
N-o să știe nimeni, spuse el. Cine să știe? N-am mai rămas decât noi. ― Nu-i bine. Se prăbușeau acoperișuri, oamenii țipau, dar Lefty Își lipi buzele de urechea surorii lui: ― Mi-ai promis c-o să-mi găsești o grecoaică drăguță. Ei bine, tu ești aia. Într-o parte, un bărbat sări În apă, hotărât să se Înece; În cealaltă, o femeie năștea, iar soțul ei Îi făcea paravan cu o haină. ― Kaymaste! Kaymaste! strigau oamenii. Luăm foc! Luăm foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]