125 matches
-
acestui anotimp, vom întâlni și nenumărate locuri legate de momente din lupta poporului nostru. ”Pe câmpia verde Și în lunca verde Verde sus și verde jos Doamne cât e de frumos! Să vezi floricelele Să auzi păsărelele Să asculți pe greierași Și să vezi pe copilași Cum aleargă drăgălași După mândri fluturași.” Toamna Soarele nu mai dogorește Frunzișul se vestejește Strângem roade pe ogoare Și le punem în hambare Când se-ntâmplă asta oare? Toamna este considerată a treia fiică a
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
pantă lină din stânga gârlei, bătut toată ziua de soare. Am intrat într-un lan de grâu în spic și m-am lungit cu fața în sus. Era o minunăție. De jur-împrejur, bâzâit de gâze, concert în aer liber dat de greierași și un conglomerat de ciripit de tot felul de păsări și păsărele. Numai că, în înaltul cerului cârduri de puncte argintii - bombardiere nemțești - zburau încet spre răsărit. Abia li se auzeau zumzetul motoarelor. Fiind, cum spuneam, cu urechea la pământ
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
anotimpului toamna STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee - conversația, povestirea, explicația, exercițiul, problematizarea, observarea, aprecierea; Forme de organizare: - activitatea pe grupe;activitatea frontală; - activitatea individuală. Materialul didactic: - poezii, ghicitori, text - povestire despre toamnă; - planșa ce înfătișează anotimpul toamna; - costume - vrăbiuța, prorumbel, greieraș, vrăjitoare, toamna;casetofon, casetă; - legume, fructe, scăunel pescăresc, veioză, lemnișoare, oală cu boabe de porumb fierte în prealabil; - imagini cu fructe și legume, diverse materiale din natură; - fișe - rebus. Scurtă prezentare: Lecția se desfășoară pe durata unei ore de curs
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
cerul era senin. Mă gândeam cu tristețea specifică toamnei, la ploile reci care vor veni. Toți arborii erau triști deoarece toamna le luase hainele de împărați. Harnicile furnici se grăbesc spre mușuroi cu provizii pentru iarnă. Singurul care lenevește este greierașul care cântă vesel fără să se gândească la ce îl așteaptă. Toata natura e în schimbare. Toamna a căzut Nistor Elena, S.A.M. Valea-Seaca Toamna a căzut Peste parcul mut. Tainicule dor, În zadar te-alint; Trandafirii mor Visurile mint
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
spun, că atunci când își începea cri-cri-ul, furnicile cădeau întro stare de bucurie, de liniște. Când se trezeau din extaz, se duceau și povesteau altor surate minunea, și atunci sute și sute de alte furnici veneau la fața locului. Dar bietul greieraș nu putea și el să se odihnească, că mulțimea tăbăra pe el. Veneau și gărgărițe și fluturi. Vai de capul lui, fanii nu-l iertau! Se făcu sărmanul subțire, subțire că abia se mai ținea pe picioare. Dintre apropiați unii
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
ținea pe picioare. Dintre apropiați unii săriră să-l apere, făcând un zid în jurul lui. Veniră ajutoare și dintre furnici și dintre fluturi. Greierul se împuținase de tot, dar așa cum era, cânta, cânta încât și păsările cerului se adunară uimite. Greierașul se transformă în iubire pentru toată făptura, iar iubirea s-a făcut lumină, ce a cântat așa de minunat încât și oamenii au rămas uimiți, simțindu-se mici. Și lumina s-a ridicat deasupra tuturora, a mai stat o vreme
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
văd trecând!” Iată și o analiză lucidă, anticipativă „postmortem”. Autorul se vede ajuns din vreascuri și lut, hrană pentru viermi, primind drept moștenire, ca o răsplată, - „o lungă zăbavă”, iar „Pe mucedul locaș/Și în tigva goală cântă/Un singur greieraș.” O viziune, pe undeva, shachesperiană, cu adausul introspectiv și sumbru de lăcaș pustiu, unde alte vietăți dau concerte. De reținut filosofia autorului în dialog cu pământul ca plămadă: „În pământ, pământ mă fac/Vin să-ți dau ce ți-am
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
apoi s-a apucat a-și țese pânza fir cu fir. A așteptat, a doua zi, între două frunze uscate, să-i sară mâncarea în pânză. Liniștit, aștepta cu nerăbdare și deodată pânza s-a agitat; în ea sărise un greieraș. Acesta a încercat din răsputeri să înfășoare vietatea, iar în final a reușit. În altă zi, un copil dorise să-i strice pânza și așa a și făcut; seara, păianjenul s-a ambiționat și a început să își repare pânza
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
specializat. La ora actuală, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, există 3 astfel de centre, finanțate din fondurile Direcției, dar în care se urmărește și implicarea de voluntari din comunitățile respective: „Veverița” - situată în localitatea Făgăraș, „Greieraș” - în localitatea Teliu, „Buburuza” - în localitatea Budila. În plus, ființează în Brașov două centre de zi destinate copiilor cu cerințe speciale. Este vorba de Centrul de Recuperare „Micul Prinț”, unde se oferă activități de recuperare pentru copiii cu deficiențe neuromotorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pe cărarea din mijlocul grădinii și striga la tata, care prășea niște varză: - Teateaie, ai a maci! (Tatae, hai la masă!) Tata se făcea c-o caută printre bălăriile de bostani: - Măi să fie, parcă am auzit un țârâit de greieraș, spunea el și punea mâna streașină la frunte, prefăcându-se că n-o vede și o caută. Când se hotăra s-o vadă, își dădea pe spate pălăria de pai cu boruri mari și o lua în brațe. Veneau la
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Vântul adia în falduri perdeaua... Luna, palidă și rece, plutea printre scame de neguri, ca un talger de argint... Amândoi stăteau în fața ferestrei și se uitau la spuza de stele risipite pe cerul negru. Țârâitul mărunt și tremurat al unui greieraș, cricrL.cri-cri, părea că răspunde tremurului stelelor. Cassiopeea sclipea strălucind sus pe vârful bolții cerești, sub Steaua Polară, lângă ea, Andromeda trona strălucitoare în mijlocul cerului. Dedesubt tremurau sclipind steluțele Ursei Mici, iar dedesubtul ei, Ursa Mare stătea sprijinită pe pădurea Trestiana
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
clipele!... Nu-i ea, oare, bătrânica, mai aproape de Tine, Doamne?!... cu smerenia ei, cu cumințenia ei, cu credința ei întreagă!... Simt, Doamne, că pe ea o iubești mai mult!... Răspundemi, Doamne, ca poate să mă îndrept, ce Lângă dânsul un greieraș începu a scânci subțire și trist... cri-cri... cri-cri!... Grămezile de frunze îi cuprinde pașii, însoțindu-l cu oftări uscate. Copacii foșneau ușor, parcă susprinau șoptind... ”Vasilica... Vasilica!”. Dinspre miazănoapte începu să sufle un vânt subțire și rece... Dimineața a fost
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
îndelungate nopți a sufletului, neluminată decât de tăișul unei necurmate interogări lăuntrice, se simtea ca un proscris; un proscris altfel decât ceilalți... trecând dintr-o temnită în alta. Era o noapte calmă, liniștită și adâncă... nu se mai auzea nici greierașul. Totul era înecat în întuneric și în tăcere. Drept în creștet, o stea a tras o vârstă albă pe răbojul cerului și s-a stins la o margine de zare. ”- A mai murit un om...!”. I-a șoptit mintea rar
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
întîmplat cu ea, au rămas doar proiecte. A încercat s-o uite. Dar cu cît și-o spunea mai des, cu atît Teona se înrădăcina mai adînc în sufletul lui. Pe Simona, femeia de știință care ar fi ucis toți greierașii, a uitat-o definitiv din ziua în care a ieșit din biroul ei. Un timp i-a părut rău că n-au stat mai mult de vorbă, s-o convingă de nocivitatea ideilor ei, dar la ce bun?! Ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de nocivitatea ideilor ei, dar la ce bun?! Ba chiar o ura; atunci, la mare, a avut impresia că i-a fost medicamentul de care femeia avea nevoie să-și revină complet așa de "complet" c-ar fi omorît toți greierașii... Ana a apărut într-un moment în care el înțelesese că nu se poate vindeca decît printr-o schimbare radicală. Întîi s-a gîndit să plece pe un șantier. Apoi s-a hotărît să accepte transferul la București, la catedra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
-n una din cărți, cîtă ură manifesta împotriva preocupărilor mele literare. În primul moment, crezusem c-am regăsit o frumoasă iubire, dar nu era decît o femeie ce-și recăpătase echilibrul, ba chiar, de la înălțimea aerului de savant, decreta că greierașii sînt inutili. Sigur nu greșesc dacă spun că despărțirea mea de ea a fost ca o fugă. Realmente, mi-era frică de incultura ei agresivă. Mda... clatină Vlad îndelung din cap. Păcat! Uite, vezi, au renovat blocul nostru de garsoniere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
la Sinaia, reîntîlnită la Eforie. Aceeași care, peste cîțiva ani, restabilită, ajunsă șefă de laborator, ar fi fost în stare să dea foc tuturor poienilor cu fîn, să omoare greierii inutili. "Societatea noastră, acum, are nevoie de furnicuțe, nu de greierași" i-a spus atunci, înfricoșîndu-l. Iar el a fugit cu primul tren. Acum, de cînd a aflat cine-i directoarea tehnică, s-a liniștit în privința scenariului. În ziua cînd și-a luat concediul, a comunicat la casa de filme că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ca niciodată. Înțelege că amintirea ultimei întîlniri cu Simona s-a redeșteptat în sufletul său și l-a înfuriat. O urăște sau numai o detestă pentru agresivitatea cu care ea și-a mărturisit inapetența pentru cultură, mergînd pînă la negarea greierașilor. Că-i duce flori acum, la urma urmei, poate accepta: e femeia cunoscută la Sinaia, alături de care a petrecut clipe de neuitat pe litoral, sau, pur și simplu, e femeia la care merge în vizită. Bomboanele sînt pentru copii. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
deranjează? Pe tine ar trebui să te deranjeze, că-ți răpește timpul cînd ai putea scrie. Ia te uită! Și cînd mă gîndesc că mai acum cîțiva ani tot tu îmi strigai că societatea are nevoie de furnicuțe, nu de greierași! Mai acum cîțiva ani, i-o întoarce Simona, și tu voiai mai mult să placi. Iar dacă acum ții să fii folositor, desigur ai în vedere afirmația lui Heinrich Mann, cum că scriitorii sînt datori să spună da sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
scânteietor - iarna. Lucian Moroșanu, clasa a IV-a A Toamna (Codrul toamnei) Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Nu s-a dezmințit și a venit și anul acesta toamna harnică contrar speranțelor și rugăciunilor tuturor greierașilor lui Topârceanu. Dorind să o văd și să vorbesc cu ea, am încercat să o vizitez acolo unde își făcuse cel mai mult apariția: în codrul cu frunze ruginii și crengi uscate, ca un bătrân ce cu ultimele forțe imploră
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Într-o locație în care simți, sub pași, moliciunea unui troian de frunze moarte, adunate din toamnă, în virtutea unei bizare dinamici a curenților de aer, descoperi un spațiu rămas tăinuit de ascuțișurile crivățului. Căută cu priceperea și consecvența unui grăbit greieraș, surprins de năvala iernii, să scurme sub zăpadă, în grămada de frunze, spre a-și încropi un cuibar, bun pentru oploșire de ger. Nu tresări nici atunci când, în întunecime, între picioarele lui, simți zbaterea înspăimântată a unei bâzdâganii, care protestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
firea, devenind tot mai agitat și mai speriat. S-a dat câțiva pași înapoi. I se vedea pieptul slab prin deschizătura chimonoului. Bâgui ceva. — Ce spuneți, domnule Kobayashi? Îl împingea ușor pe șobolan spre albia râului, unde erau împrăștiați bolovanii. Greierașii, care cântaseră până atunci printre pietre, au tăcut brusc, prevestind poate apropierea ploii. Era undeva prin preajmă o instalație de măcinat piatră, iar pe malul râului se afla o baracă pentru muncitorii care veneau să le adune. — Să intrăm aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Uite egreta! O egretă singuratică zbura peste plantația de orez, urcând încet și grațios spre cerul albastru. — Gas-san, la revedere, îi șopti Takamori, încet, păsării. Era duminică dimineață. Pe floarea albă de magnolie din grădină s-a mai oprit un greieraș, vrând parcă să anunțe, prin zbaterea aripilor gingașe și a trilurilor lui, căldura insuportabilă a după-amiezei. Takamori stătea ghemuit în așternut, ca un pui la grătar. Visa nori de vată pe cerul albastru și aer proaspăt de munte. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
maximă concentrare. Cum ar putea nimicurile să te împotmolească, să uiți ținta... linia. Linia secretă a destinului, șoptea Irina. Leapădă frica, plictisul. Leapădă lestul zilei, artificiile umilitoare. O singură linie secretă să te însoțească. Nici un amănunt nerod al zilei. Nimic, greieraș, doar principiul suprem. Doar flacăra, doar rugul... Era atent, foarte atent, prea atent. Nu clipea, nurespira, să nu tulbure imaginea, să nu devieze cuvintele. Dar ațipea, iarăși ațipea... Se încleștă de marginea băncii, aproape lăcrimă din cauza încordării, nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a afla de ce iarba are culoarea verde, somnul dulce de copil nevinovat o învălui în lumea viselor. Atunci, tatăl le sărută părintește pe frunte, apoi ridică mâna dreaptă făcând o închinăciune asupra lor, lăsându-le somnul în ocrotirea Tatălui Ceresc. Greierașul Tăcerea serii își așternea încet-încet vălul peste curtea inundată de verdeață. Căldura zilei se lăsase la pământ, apăsată de răcoarea înserării. Deodată, liniștea fusese tulburată de un sunet duios și cald. Cri-cri! Cri-cri! Fetița ridică degetul arătător, pe celelalte le
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]