392 matches
-
privighetoare. Sau la vultur. Numele sunt mai mult decât niște descrieri. Au devenit simboluri. Mai gândește-te și la abundența de zeitățipăsări din Antichitate. Phoenixul. Pasărea roc. Homa. Garuda. Bennu. Bar Yuchre. Hathilinga, cea cu puterea a șapte elefanți. Kerkes. Grifonul. Norka. Dragonul sacru. Pheng. Kirni. Orosch. Saëna. Anqa. Și, bineînțeles, stăpânul tuturor, însuși simurgul. Foarte multe. Foarte multe. Nu primi nici un răspuns. Dacă nu mă înșel foarte tare, domnule Vultur, adăugă domnul Jones, Vulturul are o semnificație interesantă în mitologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
al VII-lea î.e.n., influențele civilizațiilor orientale se resimt într-o mai mare diversitate de stiluri, cu apariția decorului vegetal și animal. “Motivele orientalizante” se concretizează în aglomerația numeroaselor personaje provenite din lumea animală animale din realitate sau fantastice feline, grifoni, sfincși amestecați cu monștrii compoziți, bicefali și unicefali. Treptat, arta își pierde caracterul sacru și simbolic, dezvoltându-se aproape exclusiv în domeniul profanului. Noile principii estetice au condus la explorarea unor laturi ale realului care nu au fost considerate până
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
lor de parabolă și alegorie, sau pentru învățătura morală pe care o transmiteau (...); și am văzut o femeie depravată goală și descărnată, roasă de scârbavnice broaște râioase, suptă de șerpi, împreună cu un satir cu burta umflată și cu picioarele de grifon, acoperite de peri zbârliți, cu gura obscenă, care-și striga propria pedeapsă, și am văzut un zgârcit înghețat de gheața morții (...) pradă îngrozită unei cohorte de draci, dintre care unul îi smulgea, din gura horcăindă, inima în formă de copil
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
cu două trupuri, vaci cu coadă de cocoși și cu aripi de fluture, femei cu capul chilug ca burta unui pește, himere bicefale încrucișate cu libelule cu bot de șopârlă, centauri, dragoni, elefanți, manticore, sciapode întinse pe crengi de copac, grifoni din a căror coadă ieșea un arcuș gata de luptă, creaturi drăcești cu gât nesfârșit, serii de animale antropomorfe și cu pitici zoomorfi se asociau, uneori pe aceași pagină, cu scene de viață campestră unde vedeai reprezentată, cu o vigoare
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
spate, oameni fără cap, cu ochii pe umeri, etc. Urmează ființele jumătate om, jumătate animal, fermecătoare, dar periculoase când iau forma sirenelor. Lumea animalieră este și mai plină de miraculosul oferit de animalele “naturale” extraordinare sau de animalele imaginare (dragonul, grifonul, fenixul, licornul etc). Vorbim apoi de un miraculos simbolic și moralizator al cărui model este Physiologus. Această enciclopedie animalieră a cunoscut o vogă extraordinară în Occidentul medieval. Fiecărui animal, real sau imaginar, i se asocia câte o interpretare alegorică ce
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
uriaș stând la gura unei peșteri boltite, cu o bâtă cât toate zilele în mână,și pe de-asupra, având o înfățișare făcută să să bage frica în cel mai curajos om. Lângă peșteră se afla legat cu lanț un grifon împreună cu uriașul, era pus acolo să păzească un cal minunat, care pe vremuri fusese al lui Argalia. Calul acesta era o făptură vrăjită, fără seamăn de puternic, de iute și de frumos, care disprețuia hrana semenilor săi - iarba sau ovăsul
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
săi - iarba sau ovăsul. Numele lui era Ranican. Acest cal minune, după ce stăpânul său, Argalia, fusese ucis de către Ferrau, pomenindu-se liber s-a întors la peștera în care văzusese lumina zilei și aici trăia sub protecția uriașului și a grifonului. În vreme ce Rinaldo se apropia de peșteră, uriașul s-a repezit asupra lui cu lovituri de bâtă. Rinaldo se apără de ele și-i dădu, la răndul său una, care, dacă pielea adversarului n-ar fi fost dintre cele mai groase
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
bâtă. Rinaldo se apără de ele și-i dădu, la răndul său una, care, dacă pielea adversarului n-ar fi fost dintre cele mai groase, ar fi pus capăt luptei. Dar uriașul, deși rănit, a scăpat și a dat drumul grifonului. Această pasăre monstru s-a ridicat în văzduh și de acolo se abătu asupra lui Rinaldo care, prinzând un moment prielnic,i-a făcut o rană mortală. Creatura ciudată a mai avut, totuși, puterea de a se ridica din nou
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
în vreme ce tânăra fată urmărea lupta. Bătălia continua devenind din ce în ce mai Crâncenă, când Rinaldo, în culmea deznădejdii, s-a hotărât să folosească un șiretlic.El s-a trântit la pământ , ca și cum și-ar fi pierdut cunoștința din pricina rănilor primite, și, la apropierea grifonului, îi dădu o lovitură prin cre i-a retezat una din apripi. Dar căzând, monstrul îl încleștă în ghearele-i lungi și ascuțite ca niște pumnale, străpungându-i platoșa și zalele; atunci Rolando i-a mai înfipt o dată sabia în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
braț, acoperit cu o bucată de pânză, iar în mânaă ținea o carte deschisă. Cât despre calul înaripat, acesta n-avea nimic de vrajă în el, era un animal natural dintr-un soi ce trăiește pe munții Riphaeni. Ca și grifonul, el avea cap de vultur, picioare prevăzute cu gheare lungi și aripi acoperite cu pene, restul trupului fiind acela al unui cal. Acest animal ciudat poartă numele de hipogrif, Eroina noastră l-a atacat pe vrăjitor când dintr-o parte
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
său se află într-unul dintre cele două complexe funerare, unul aflat la est și celălalt la vest de Peking. Se cuibărește în munți, înconjurat de pini înalți. Drumul ceremonial este pavat cu marmură și flancat de elefanți enormi, cămile, grifoni, cai și războinici ciopliți în piatră. La vreo sută de metri pe drumul de marmură, Nuharoo și cu mine ne apropiem de un pavilion în care sunt păstrate tronurile din aur și satin și robele galbene de dragon ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
țin un picior ridicat În aer, pentru că se tem de el. În orașul tatălui meu oamenii merg pe jos sau cu bărcile și nici un cal adevărat nu ar intra În oraș de teama tatălui meu. — Taică-tu a fost un grifon, spuse leoaica ticăloasă lingîndu-și mustățile. Minți, spuse unul din leii răi, nu există așa un oraș. — DĂ Încoace o bucată din negustorul Ăla, spuse un alt leu foarte rău. Vita asta din tribul masai e prea proaspătĂ. — Ești un mincinos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Minți, spuse unul din leii răi, nu există așa un oraș. — DĂ Încoace o bucată din negustorul Ăla, spuse un alt leu foarte rău. Vita asta din tribul masai e prea proaspătĂ. — Ești un mincinos nenorocit și un copil de grifon, spuse cea mai rea dintre leoaice. Și cred c-o să te omor și-o să te mănÎnc cu aripi cu tot. Asta Îl Înspăimîntă foarte tare pe leul cel bun, pentru că-i vedea ochii galbeni și coada care se legăna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
chipuri de sfinți În mărime naturală, șiroind de sânge, cu rănile deschise presărate cu picături de rubin, Criști contorsionați de suferință, cu picioarele roșii de hemoragie. Într-o fulgerare de aur din barocul târziu, am văzut Îngeri cu fețe etrusce, grifoni romanici și sirene orientale care se ițeau din capiteluri. Mă preumblam pe străzi străvechi, vrăjit de numele lor ce păreau niște cântece, Rua da Agonia, Avenida dos Amores, Travessa de Chico Diabo... Mă nimerisem la Salvador În epoca În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prelați, neguțători, criminali, visători, clarvăzători, ba chiar și niște savanți paranoici, dacă nu mă-nșel... Și nu l-au găsit! Eroare, dragă domnule, eroare! ripostează Bursucul. Meschinărie disimulată și mercantilism. Venerarea creației, nu a Creatorului. Vânătoare perpetuă de dragoni, de grifoni și de cai verzi pe pereți. Oamenii nu trebuie să caute Pocalul lui Hristos, ci Gloria Lui! Nu o să vă deslușesc acum detalii despre cum și de unde a apărut Potirul. Este o istorie mai veche și ceva mai complicată. Ar
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fine pe umeri, pe obraji. Casele aveau fațadele concave și erau atât de scălâmbe, de ridicole, încît îți stârneau o bună-dispoziție macabră. Lei de ipsos, cu laba pe o bilă, străjuiau intrarea în vreo tutungerie. Vulturi cu aripile întinse și grifoni cu șira spinării noduroasă copleșeau luminatoarele. Acoperișurile aveau bulbi ovali de tablă, ca bisericile rusești. Coloane antice, unele prăbușite, ciubucării complicate, monograme încîrligate încadrau prăvăliile cu vitrine mizere. Pe toate gardurile erau scrise porcării cu cretă colorată; în centrul pieței
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
înșelătoare ale realității (Țin alături în palmă / două fire mici de nisip / și-n timp ce mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști în care-i cetatea / și-n care corabia / vine încet și mă-nghite /atotputernică, Marea) și a faptului că Grifonul, grifonul e-n inima ta! Valentin Predescu: persona non grata (scriptorium index) O poezie constatativă, reflexivă, alimentată de continue dezamăgiri, scrisă într-un limbaj adesea ostentativ prin apelul frecvent la livresc, prin care se încearcă, voit sau nu, să se
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ale realității (Țin alături în palmă / două fire mici de nisip / și-n timp ce mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști în care-i cetatea / și-n care corabia / vine încet și mă-nghite /atotputernică, Marea) și a faptului că Grifonul, grifonul e-n inima ta! Valentin Predescu: persona non grata (scriptorium index) O poezie constatativă, reflexivă, alimentată de continue dezamăgiri, scrisă într-un limbaj adesea ostentativ prin apelul frecvent la livresc, prin care se încearcă, voit sau nu, să se estompeze
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
zece metri, celebra Athena Parthenos era un adevărat colos. Statuia o înfățișa pe zeița înțelepciunii în picioare, îmbrăcată într-o tunică lungă, ținând într-o mână o Victorie și în cealaltă o lance. Pe cască erau sculptați un sfinx și grifoni. Pe piept, un cap de Meduză. La picioare, se afla un berbec, la capătul lancei un șarpe, iar un basorelief descria, la baza statuii, nașterea Pandorei. Cu ochii săi de email, cu pupile negre, încrustată, cum era, cu pietre prețioase
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
arborii dau fructe tot anul. Femeile sunt veșnic nubile și proaspete, cățeii sunt veșnic vioi și veseli. Femeile se scaldă și se dezmiardă, cățeii se joacă și se zbenguie pe lângă ele. Sunt de toate culorile și toate rasele: caniși, foxterieri, grifoni bruxelezi, Shi-Tzu, King Charles, Yorkshire, West Highland și harrier beagle. Singurul câine mare este un labrador, Înțelept și blajin, care joacă rolul de sfătuitor al celorlalți. Singura urmă a existenței masculine e o casetă video cu apariții televizate ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ar fi stat pe limbă lui Pinky să le răspundă. Dar, în loc de aceasta, nu intră la râcă. Ridică din umeri și continuă să-și mângâie claviaturile). Publicul asculta răpit, masat în jurul unei măsuțe ovale, cu picioarele terminate în capete de grifoni, cu blatul cu incrustații sidefate, măsuță plasată la zece metri distanță de scenă. Aproape toți cei care putea fi întrezăriți în obscuritatea încăperii etalau evantaie. Jumătate dintre cei din public purtau pălării, jumătate coronițe. Exista un binoclu de teatru, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aproape de clocotul vieții. În primele cinci minute ale nopții, se înverzise de frig. Madam Nicolici sfâșie, c-un cuțit, finetul și plasticul în care era conservată plapuma de mătase a Răposatului, o coborî de pe dulapul încrustat în siluete de grifoni din camera dânsei și-o desfășură peste el. În jurul patului nou, în smalț alb, scos din beci, cu tăblii și picioare metalice, ucenicele Carolina și Petruța distribuiră noptiera, cada, oala de noapte, papucii, un dulăpior burdușit cu așternuturi de schimb
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
într-un plan adiacent nebulos și la un cat mai înalt. Oglinda compunea privitorului o figură negricioasă, corectată subtil, un cap de bronz. În restul salonului, în jurul a două mese rotunde de metal încrustat și intarsiat, sprijinite pe picioare de grifon, se îngrămădeau cu mult prea numeroase fotolii, bergere franceze cu tapiserie Aubusson. În mijlocul celor două mese pseudo-antice era câte un crater de marmură cu două anse din care ieșeau buchete artificiale de flori de sidef. Pe pereți, printre o sumedenie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
momente de cumpănă, orice vandan se întreabă cum ar fi procedat în acea situație Blunk sau un alt erou legendar. (Dar mai ales Blunk!) Și se consolează cu pierderile de orice fel, amintindu-și de zagam, taurul cu aripi de grifon, trăind în infern cu misiunea de a transforma vinul în apă și metalele prețioase în plumb ordinar. Însă diferențele locale dintre diferitele mituri formatoare ale vandanilor nu sunt nici pe departe atât de mari ca și deosebirile față de legendele vündünilor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
momente de cumpănă, orice vandan se întreabă cum ar fi procedat în acea situație Blunk sau un alt erou legendar. (Dar mai ales Blunk!) Și se consolează cu pierderile de orice fel, amintindu-și de zagam, taurul cu aripi de grifon, trăind în infern cu misiunea de a transforma vinul în apă și metalele prețioase în plumb ordinar. Însă diferențele locale dintre diferitele mituri formatoare ale vandanilor nu sunt nici pe departe atât de mari ca și deosebirile față de legendele vündünilor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]