275 matches
-
o Întreprindere la alta, flăcăul Întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere, o să-i pară rău, cine n-o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț o sută de groși. În cele din urmă, băiatul o cumpără. Desface lada, vede un șarpe mare, gata să-l Înghită, Îi pune cuțitul În gură, șarpele se transformă Într-o zână frumoasă. Era gata s-o ia de soție, dar ea Îi mărturisește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care i se Întâmplă ceva, curge sânge din ele). Eu, ce sunt cu lada asta de 5000 de ani, vrăjită de o vrăjitoare, șî singura condiție ca să scap era să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși În buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa. Într-o legendă, Dragostea. Hulubii, Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
simbolism erotic simplist. Se cunosc divinități mediteraneene, reprezentate ținând un șarpe în mână (Artemis arcadiană, Hecate, Persefona) sau cu părul format din șerpi (Gorgona, Eriniile etc.)" Tatăl unui băiat de-nsurat [Oprișan, II, Frumoasa lumii] îi dă acestuia o sută de groși, ca să se ducă la oraș să muncească, să facă bani și să se căsătorească. În drumurile sale, de la "o întreprindere la alta", flăcăul întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o întreprindere la alta", flăcăul întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere, o să-i pară rău, cine n-o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț - o sută de groși." În cele din urmă, băiatul o cumpără. Desface lada, vede un șarpe mare, gata să-l înghită, îi pune cuțitul în gură, șarpele se transformă într-o zână frumoasă. Era gata s-o ia de soție, dar ea îi mărturisește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care i se întâmplă ceva, curge sânge din ele"). "Eu, ce sunt cu lada asta de 5000 de ani, vrăjită de o vrăjitoare, șî singura condiție ca să scap era să cumpere cineva lada șî să aibă numai o sută de groși în buzunar, cât cere acela șî fără să se tocmească. Tu nu te-ai tocmit și m-ai scăpat, că altfel nu puteam scăpa." Într-o legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
teritoriul administrativ al orașului Cluj. - Localitatea componentă Jidovită din orașul Năsăud, raionul Năsăud, se desființează. Regiunea Crișana - Comună Ursad trece din componența raionului Salonta în componență raionului Beiuș. - Se înființează comună Suncuius, raionul Alesd, formată din satele Balnaca și Balnaca Groși de la comună Bratca și din satul Suncuius de la comună Vadu1 Crisului, ambele din raionul Alesd, cu reședința în satul Suncuius. - Comună Niuved din raionul Oradea își schimbă reședința din satul Niuved în satul Tamaseu. Regiunea Dobrogea - Orașul raional Tulcea trece
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
23. C.S.V. Dumbrava Dumbrava 27.707 72 0 24. C.S.V. Dragomirești 27.708 243 0 Dragomirești nr. 14 25. C.S.V. Fărcașa Fărcașa nr. 209 27.709 162 462 26. C.S.V. Giulești Giulești nr. 325 27.711 252 835 27. C.S.V. Groși Groși nr. 729 27.712 220 1.027 28. C.S.V. Lăpuș Lăpuș nr. 37 27.713 224 4.086 29. C.S.V. Leordina Leordina nr. 272 27.714 180 353 30. C.S.V. Hideaga Hideaga nr. 201 27.715 168 320 31
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
să mă întorc... fără niciun motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am întors, m-am urcat în pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată când presimțeam ceva dormeam îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat în culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Trifolium pachycalyx Zoh. Trifolium saxatile All. Trigonella arenicola Hub. - Mor. Trigonella halophila Boiss. Trigonella polycarpa Boiss. amp; Heldr. Vicia bifoliolată J. D. Rodriguez Vicia dennesiana H. C. Watson LENTIBULARIACEAE Pinguicula crystallina Sibth. amp; Sm. Pinguicula nevadensis (Lindb.) Casper LILIACEAE Allium groșii Font Quer Allium vuralii Kit Tan Androcymbium europaeum (Lange) K. Richter Androcymbium psammophilum Svent. Androcymbium rechingeri Greuter Asparagus lycaonicus Davis Asphodelus bento-rainhae Pințo da Silva Chionodoxa lochiae Meikle Chionodoxa luciliae Boiss. Colchicum arenarium Waldst. amp; Kit. Colchicum corsicum Baker Colchicum
CONVENŢIE din 19 septembrie 1979 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]
-
27 octombrie 1961 în Marca, județul Sălaj, România, fiul lui Vicențiu și Agneta, cu domiciliul actual în Republică Federativa Cehă și Slovaca, Malacky, Bratislava, Videk, Februar Vitastfa 2327/56. 226. Vatlavic Ioan, născut la data de 30 martie 1948 în Groși, județul Maramureș, România, fiul lui Carol și Antonia, cu domiciliul actual în Republică Federativa Cehă și Slovaca, Senica, str. Sermova nr. 118. 227. Vailavic Terca, născută la data de 3 mai 1958 în Fufez, județul Sălaj, România, fiica lui Lorent
HOTĂRÂRE nr. 328 din 15 iunie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
din cele ale vistieriei, ajungând în unii ani să rivalizeze cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din veniturile statului. Un sfert din această sumă o reprezentau “zaharelele trimise la Constantinopol”, urmate de haraci, bairamuri, cadouri, bani pentru cetăți etc.. în ultimul an al regimului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cu acestea. “Sămile” vistieriei Moldovei ne furnizează informații interesante asupra acestor aspecte. Din “sama” vistieriei pe anul bugetar 1816-1817 reiese că veniturile se cifrau la suma de 1.105.568 groși, iar cheltuielile pentru turci se ridicau la 930.348 groși, adică 84 % din veniturile statului. Un sfert din această sumă o reprezentau “zaharelele trimise la Constantinopol”, urmate de haraci, bairamuri, cadouri, bani pentru cetăți etc.. în ultimul an al regimului fanariot, tributul împreună cu celelalte obligații bănești, pretinse de turci, ajungeau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cumpăra mărfuri tătărești prin toate orașele țării, desigur, aduse de tătari. „Iar când vor cumpăra marfă tătărască în Suceava, fie mătase sau piper, sau camha, sau tebenci, sau tămâie, sau vin grecesc, sau scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de tătari. „Iar când vor cumpăra marfă tătărască în Suceava, fie mătase sau piper, sau camha, sau tebenci, sau tămâie, sau vin grecesc, sau scorțișoară, ei să plătească de grivnă 3 groși”. În celelalte orașe, vor plăti numai câte 2 groși de grivnă. Liniștea era asigurată, prin iarlâcuri, și celor care vor merge dincolo de Nistru, în ținutul tătărăsc. Acolo, însă, ei nu puteau duce iepe sau cai, piei crude de miel, de oaie, de vite cornute, blăni de veveriță și vulpi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în această direcție, impunând o taxă pe mărfurile în tranzit mult mai mare decât pe acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acelea duse în Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
negustorilor lioveni de a face comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
comerț în Moldova și de a merge cu mărfuri de-ale Hansei și autohtone în Țara Tătărască, având a plăti pentru 12 cântare de marfă, în Suceava 1 rublă de argint, în Iași 30 de groși, în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Lăpușna 30 de groși și în Cetatea Albă 1/2 rublă de argint; iar cine nu va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
va merge până la Cetatea Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Albă să aibă a da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
da în Lăpușna vama Cetății Albe și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și în Tighina, afară de brudina respectivă, straja de 12 groși la fiecare car. Cine ducea vite avea să plătească de cap de vită, în Suceava 4 groși, în Iași 2 groși, în Lăpușna 2 groși și în Lăpușna 30 de groși. Iar vama tătărască ce fusese la Cetatea Albă și nici măcar de la mie de mărci, acea vamă le-am iertat-o liovenilor, precizează domnul, fie că i-ar aștepta ori nu acolo, chiar fiul țarului tătărăsc. Mobilul alianței se învârtea în jurul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
viață, fără a se manifesta zgomotos. E o plăcere să-i privești: fetele și băieții sunt deosebit de frumoși, iar adolescenții „haios” îmbrăcați. Adolescentele sunt îmbrăcate cu câte o rochiță scurtă peste pantaloni, cu șosete în picioare sau ciorapi trei sferturi, groși, pentru sezonul de vară. Unele purtau cizmulițe, altele ghetuțe. Băieții sunt la fel de frumoși ca și fetele, cu părul vopsit și complicat aranjat, purtând îmbrăcăminte la fel de haioasă ca și ele. Shibuya reprezintă orașul în care se manifestă lumea „haioasă” a tinerilor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
carte a noastră, chiar dacă ar fi scutire cu pecetea cea mare”. Nici un boier nu avea voie să pună vamă în dreptul acestor vămi. Nici un boier sau dregător domnesc să nu se amestece în venitul mânăstirii “fie chiar pentru preț de un groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe Nistru și prisăcile din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]