276 matches
-
În anul 1928 preotul Moldovanu ajutat de ilustrul învățător Tomegea Vasile de la plasa Boroaia cu prefectul județului Baia, Octav Ghilimei de loc tot din Boroaia, cu primarul comunei Brusturi (Ghe. Horia) au trecut biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril din Groși precum și biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Poiana, unde era preot Iosif Lupescu, în rândul monumentelor istorice, fiind reconfirmate și în anul 1954 de către Departamentul Cultelor și un delegat al raionului Tg. Neamț (regiunea Bacău) ca monumente istorice. În anul
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
Biserica de lemn din Groși, comuna Margina, județul Timiș este datată de o pisanie din 1741. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă de pe valea Mureșului, din satul Căpâlnaș, și ridicată pe locul actual în anul 1826. Biserica
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
Margina, județul Timiș este datată de o pisanie din 1741. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă de pe valea Mureșului, din satul Căpâlnaș, și ridicată pe locul actual în anul 1826. Biserica din Groși prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se remarcă prin structura bine păstrată și elemente decorative din preajma pisaniilor. În interior se păstrează o pictură parietală
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
bună calitate, din secolul 19. Inscripția de pe intrarea în naos și de pe grinzile din altar constituie valoroase izvoare documentare. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Frumoasa așezare situată între dealuri și păduri seculare, satul Groși e situat la 12 km nord-est de Făget și aparține din punct de vedere administrativ de comuna Margina. Așezare mică, atestată documentar la începutul veacului al XVI-lea, la 1717, aceasta avea doar 20 de case. Locuitorii s-au ocupat
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
cea a turnului, au fost îmbrăcate în perioada interbelică cu tablă zincată. Bolta navei, iconostasul și partea superioară a altarului au păstrat fragmente din pictura inițială, în multe locuri însă fiind rău degradată. Prin calitate, stil, scheme iconografice, pictura de la Groși trădează școala lui Ștefan Tenețchi, unul din cei mai renumiți pictori și zugravi de biserici din Banat.
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
27 octombrie 1961 în Marca, județul Sălaj, România, fiul lui Vicențiu și Agneta, cu domiciliul actual în Republică Federativa Cehă și Slovaca, Malacky, Bratislava, Videk, Februar Vitastfa 2327/56. 226. Vatlavic Ioan, născut la data de 30 martie 1948 în Groși, județul Maramureș, România, fiul lui Carol și Antonia, cu domiciliul actual în Republică Federativa Cehă și Slovaca, Senica, str. Sermova nr. 118. 227. Vailavic Terca, născută la data de 3 mai 1958 în Fufez, județul Sălaj, România, fiica lui Lorent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137260_a_138589]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală, tip mixt), situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al orașului Dragomirești și al comunelor Groșii Țibleșului și Suciu de Sus. Aria naturală se află în Munții Țibleș (grupa muntoasă a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali), în extremitatea sud-estică a județului Maramureș la limita de contact cu județul Bistrița-Năsăud, la
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
de Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Hotinul era menționat ca punct vamal astfel: "„Iar cine va duce cai sau iepe la Camenița va da... la Hotin ce ar fi avut să dea la Cernăuți... de fiecare cal... câte doi groși”" . După moartea lui Alexandru cel Bun, ca urmare a războaielor dintre urmașii domnitorului moldovean, Hotinul a fost ocupat de către Polonia în anul 1436, domnitorul Iliaș al Moldovei (1432-1433; 1435-1443) fiind cel care a cedat cetatea polonezilor în schimbul unui ajutor din partea
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
o stare avansată de degradare putând să se prăbușească în orice moment. În urmă cu câțiva ani Muzeul Țăranului Român a dorit să cumpere această biserică, care ar fi intrat în custodia lui ca și bisericile de la Lunca (Hunedoara) sau Groșii Noi (Arad). Atunci localnicii au refuzat, lucru regretat acum, comunitatea locală, extrem de săracă, nu poate întreține această biserică. Dacă nu se vor lua măsuri urgente, încă un monument de spiritualitate românească va dispare.
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
din comuna Bârzava, județul Arad datează din anul 1807. Are hramul „Întâmpinarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Groșii Noi se află la o depărtare de 10 km spre nord de șoseaua Arad-Deva, pe un drum ce pornește din Căpruța și ajunge, în final, prin Mădrigești, în Valea Crișului Alb, la Gurahonț. Satul se întinde de-a lungul unei
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
lui Nicolae de la Lupșa Mare, dar acest fapt nu constituie un argument peremptoriu pentru stabilirea autorului. În fond, acest program este comun mai multor pictori din Munții Apuseni. Pe de altă parte, calitatea artistică mai scăzută a ansambluilui pictural de la Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Groșii Noi, în comparație cu prestația zugravului de la Lupșa Mare, din lucrările semnate și datate, ne face să credem că aici s-a străduit un autor cu mână mai stângace. Spre deosebire de bisericile pictate de zugravul Nicolae de la Lupșa Mare, programul iconagrafic de la Groșii Noi este foarte sărac. El acoperă doar bolta naosului și altarului, cu un număr redus de scene. Acestea se înșiruie astfel: (pe latura de sud, de la est la vest) 1. Cina cea de taină; 2. Când a-au rugat în
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
chiar considerat pozitiv la acest punct. Polonia este un membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și membru al Uniunii Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
acest punct. Polonia este un membru fondator al Organizației Mondiale a Comerțului și membru al Uniunii Europene. Moneda națională a Poloniei este zlotul, cu valoare de schimb în jur de 4zł/€. Zlotul se divide în 100 groși, 1 (Zl) = 100 groși Datorită hiperinflației de la începutul anilor 90, asemănător României în 1995 s-a trecut la noul zlot, 10.000 zloți vechi (PLZ) fiind convertiți într-un zlot nou (PLN). Rata de schimb zlot/dolar de-a lungul anilor: Obiectivul principal al
Economia Poloniei () [Corola-website/Science/329116_a_330445]
-
oale sau cu sare sau după pește, fie că vor umbla cu marfă vie sau moartă, cu ce vor putea, pretutindeni în țara noastră, vânzând și cumpărând, și prin târguri, și prin sate, iar vamă să nu dea nicăiri nici un groș, fie că vama este vândută, fie că este nevândută”". Acest drept a fost confirmat și de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504), însă actul nu s-a păstrat. Cu toate acestea, Mănăstirea Ițcani a rămas o ctitorie cu venituri modeste, având
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
găsit urme de construcții. Pe latura de nord-est și parțial pe cea de sud-est a existat un șanț de apărare cu val, cu scopul de a crește potențialul defensiv al cetății. Printre vestigiile arheologice descoperite în perimetrul cetății menționăm trei groși de argint emiși de Petru Mușat, doi groși de argint emiși de Alexandru cel Bun, fragmente de ceramică rurală și orășenească specifică secolului al XIV-lea, șapte vârfuri de săgeți, o mistrie lângă zidul estic, un ciocan de zidar, o
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
și parțial pe cea de sud-est a existat un șanț de apărare cu val, cu scopul de a crește potențialul defensiv al cetății. Printre vestigiile arheologice descoperite în perimetrul cetății menționăm trei groși de argint emiși de Petru Mușat, doi groși de argint emiși de Alexandru cel Bun, fragmente de ceramică rurală și orășenească specifică secolului al XIV-lea, șapte vârfuri de săgeți, o mistrie lângă zidul estic, un ciocan de zidar, o daltă de fier, un sfredel de fier în
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
orașe, respectiv în Transilvania 80 piese, Ungaria 9 piese, Austria o singură piesă, Polonia 1019 piese, Elbing 95 piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese. Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
piese, Riga 16 piese, Prusia 80 piese și Pomerania 3 piese. Tipurile de monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla . Urmele române descoperite pe teritoriul localității indică
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
monedă ce compun tezaurul: 1160 piese de 1, 5 groși, respectiv 85 piese groși mari. De asemenea tezaurul mai cuprinde un numar de 33 monede de 3 groși, 11 monede de cîte 1 gros și 14 monede a câte 6 groși. Se presupune că data îngropării tezaurului este perioada 1650-1651. Atât vasul cât și monedele se păstrează la Muzeul din Gherla . Urmele române descoperite pe teritoriul localității indică existența, foarte probabil, a doua așezări rurale:În partea de hotar numită „Fanatele
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
culoare, tricouri strâmte care de obicei au inscripționate pe ele numele unor trupe de rock, curele cu ținte cu catarame, teniși de pânză în genul Converse All Stars, adidași de skater sau alți papuci negri (în general vechi, ponosiți) și groși, ochelari cu ramă neagră groasă eventual și o geantă lungă tip poștaș. Moda emo s-a schimbat în timp. Trendul inițial prevedea păr simplu, fără cărare, pulovere strâmte, cămăși și geci. Această modă a fost uneori caracterizată ca fiind un
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
Cernișoara este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Armășești (reședința), Cernișoara, Groși, Mădulari, Modoia, Obârșia și Sărsănești. Vestigii arheologice s-au descoperit pe toată suprafața comunei, vestigii care dovedesc că zona a fost locuită încă din antichitate. Izvoare scrise despre această localitate nu sunt cunoscute în sursele istorice până la domnia lui Mihai
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
Bârzava (în , alternativ "Berzova") este o comună în județul Arad, Crișana, România, formată din satele Bătuța, Bârzava (reședința), Căpruța, Dumbrăvița, Groșii Noi, Lalașinț, Monoroștia și Slatina de Mureș. Bârzava este situată la poalele Munților Zărand, la contactul acestora cu Munții Metaliferi, pe malul drept al Mureșului, pe râul Bârzava - afluent de dreapta al acestuia, între comunele Conop (la vest) și Vărădia
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]
-
dreapta al acestuia, între comunele Conop (la vest) și Vărădia de Mureș (la est). Prima atestare documentară a localității Bârzava datează din anul 1471. Satul Bătuța este atestat documentar în anul 1851, Căpruța în anul 1350, Dumbrăvița în anul 1471, Groșii Noi în anul 1515, Lalașinț în anul 1585, Monoroștia în anul 1350 și Slatina de Mureș în anul 1439. Sectoarele economice sunt bine reprezentate la nivel de comună. Alături de agricultură, industria materialelor de construcții și industria forestieră au ponderi însemnate
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]