5,849 matches
-
cam în același timp cu desertul. Ascultându-le, fascinat de peripețiile misterioase dar istorisite de-a dreptul inimii prin frazele muzicale, treceam cu o iuțeală egală cu intensitatea emoțiilor de la mila pentru fata disperată la furia împotriva odiosului Caspar, de la groaza coborârii printre ghețurile, urletele fioroase și strigoii din Cheile Lupului la voioșia corului vânătorilor (interpretat și el doar de suflători și fluierat de mine o dată cu ei). Regretam de fiecare dată că lipsea, cum îmi spusese Matata, scena miracolului final: preschimbarea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
atârnă în farfuriile cu ciorbă ale tuturor proletarilor din lume... Să fi reieșit, oare, că mustața produsese declicul din octombrie al subconștientului rus?... Sau era pur și simplu o nostalgie,... nostalghia?... Ceva ca dorul după un autor de romane de groază citite în adolescență și pe care ai vrea să le mai recitești o dată, numai de-ar fi reeditate... O sete veche de iluzii, de amăgiri, de ficțiuni captivante ce să te facă să uiți de existența ta în general ternă
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
din tinerețea noastră... se numea dominanta Chomsky, deci un focar mai puternic de excitație inhibă pe altul mai slab de excitație. Era foarte greu când terminai, dacă nu știai unde ai mai pus o repetiție, dacă nu ai făcut o groază de repetiții, dacă frazele pe care le-ai șters și le-ai scris deasupra nu le-ai schimbat locul, era un război cumplit și erai mai mult confuz după ce terminai, pentru că nu aveai curajul să recitești. Marian Ilea: Erau în
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
3, p. 108) „Ce priveliște mai încântătoare pentru Dumnezeu, decât să vadă un creștin luptând cu durere, Ținând piept amenințărilor, liniștit în fața chinurilor și torturilor care i se pregătesc, râzând și neținând seamă de urletul mulțimii la execuție și de groaza călăului! Apărându-și libertatea în fața regilor și a prinților, creștinul nu dă înapoi decât în fața lui Dumnezeu, Căruia îi aparține. Triumfător și victorios el râde în fața celui ce l-a condamnat. Căci este învingător cel ce obținut ce a dorit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nimeni nu se grăbea să vină cu finanțarea. Din nou, în rolurile principale, o familie cu doi fii. Cel mare, Justin Cobb, închis în sine și deci singuratic, are bizarul obicei de a-și suge degetul mare, confruntat cu o groază de dificultăți: părinții îl vor da la o facultate aproape de casă, el tînjește după NYU, fata pe care o place nu-l acceptă așa cum e, la școală i se reproșează că nu depune suficiente eforturi, iar mama (Tilda Swinton, și
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
de respirație. Or, se știe mersul pe sârmă devine de la un moment dat încolo obositor pentru cel care îl practică, dar și pentru cel care privește. Poate tema este prea aproape de noi, iar infuzia de ficțiune, insesizabilă. Fiindcă vedem cu groază că toate personajele și întâmplările din această carte fac parte din coșmarul nostru cotidian. (Mai) Nimic nu este ficțiune, toți ne izbim de nesimțirea tot mai agresivă a semenilor care tinde să ne transforme viața într-un vis urât fără de
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
într-un mall, mai avusesem experiențe neplăcute la ore de vîrf, dar nici așa. Infernul a început cu căutarea unui loc de parcare (lipsă totală de așa ceva) și a continuat cu publicul. Mai știți personajele acelea stereotipice din filmele de groază, chinuite de vocile pe care le aud, cu o expresie chinuită pe față și mîinile lipite pe urechi? Me voila! Comentariile, "Ce, iubi, nu vezi că-s englezoaice? Păi, au față!" din spate plus "Ptiu, ce nașpa arată. Nu i-
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
de durată care în cele din urmă a devenit și ucenicie și ascultare și, deopotrivă, prietenie". Pe de altă parte, preotul Pintea a resimțit o chemare irezistibilă către literatură. Distanțîndu-se în această privință de personajul lui Bernanos, căruia "îi era groază de preotul literat", d-sa socotește a putea împăca propensiunea mistică cu cea a creației, în cuprinsul unei (în sens larg) "culturi creștine". E o atitudine luminată, întrucît lipsită nu doar de fanatismul inchizitorial al călugărului Matvei care-l silea
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
studențești! Și că eram un virtuoz în "arta" de a azvârli un cuțit, ca indienii, într-o țintă, aflată la distanță, înfigându-l în ceva: un copac sau o scândură! De fapt, vroiam să par un ins "tare", ca să ascund groaza mea de ridicol! Nu suportam să par caraghios. Nici o rușine nu mă inhiba mai mult. Teama că, într-o împrejurare sau alta, mă puteam face de râs, mă bloca, mă paraliza. Pur și simplu, nu eram în stare s-o
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
proaste relații cu realitatea, nefiind dotat pentru o comunicare spontană și activă cu lumea din jur, și vanitatea de a semăna cuiva, deja, celebru. Azi, consimt că am cochetat excesiv cu ideea "donquijotismului". N-am făcut prea multe progrese în privința groazei de ridicol. Și azi mă crispează teama că mă pot face de râs, deși bătrânețea mi-a dat o altă perspectivă asupra vanităților. Nu cred nici că sunt capabil de "mari" gesturi donquijotești. Adevărul e că toată viața mi-a
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
ast’ dată? Cine-mi spune că-i cea din urmă oară? Despre această poezie, Zoe Dumitrescu Bușulenga avea să afirme : “Nu cunosc pagină existențială mai disperată în toată poezia lumii. Se îmbină aici atâta durere, atâta spaimă de viață, atâta groază de posibilele reveniri (migrația eternă) preconizate de filosofia indiană, atâta dorință, neputincioasă însă, de a distruge voința de a trăi (aceea în care Schopenhauer vedea izvorul vieții), dar și atâta umilință și dispreț de sine (nimicnicia lui) încât existențialiștii secolului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
până atunci consideraserăm sfânt și ne ajutase să trăim, întreaga structură a lumii noastre interioare și exterioare, constituiau tocmai motivele pentru care trebuia să fim exterminați. Mijloacele prin care urma să fim anihilați ne făceau să ne dăm seama cu groază de procesul de dezintegrare căruia îi căzuserăm victime, ca ființe umane și ca popor.(...) Într-un timp record, întreaga structură a României devenise un instrument de teroare bazat pe sistemul NKVD. Arestările a mii și mii de oameni din întreaga
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
ni le întindem noi înșine, fie și numai în plan moral, trecem imediat la condiția de rinocer, Metamorfoza fiind similară cu aceea a protagonistului din proza omonima a lui Franz Kafka, personaj care, nemaiputându-se ridică de pe pat, trăiește cu groază avatarurile trecerii din om în gândac. Devenit rinocer, desi prietenul său Berenger nu-și da seama, Jean pledează pentru înlocuirea legii morale cu legea junglei. ,,Acolo-i de mine, acolo-i viața. Trebuie să ne reconstruim viața din temelii. Trebuie
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
29 octombrie Spiritele bune și rele se pregătesc pentru o distracție de proporții. Anul acesta noaptea de Halloween se sărbătorește pe 28 octombrie cu vrăjitoare, stafii, pirați, muschetari, etraterestri, prinți dar și scoțieni. Într-un decor demn de filmele de groază, echipa Hunter’s Pub îi așteaptă pe cei cu chef de distracție începând cu ora 22. “Tot decorul va fi în ton cu Halloween-ul. Vom avea dovleci sculptați, vrăjitoare și stafii astfel încât tot barul să fie înfricoșător. Și de această
Halloween 2011 [Corola-blog/BlogPost/94687_a_95979]
-
Spiritele bune și rele se pregătesc pentru o distracție de proporții. Anul acesta noaptea de Halloween se sărbătorește pe 28 octombrie cu vrăjitoare, stafii, pirați, muschetari, etraterestri, prinți dar și scoțieni. Într-un decor demn de filmele de groază, echipa Hunter’s Pub îi așteaptă pe cei cu chef de distracție începând cu ora 22. “Tot decorul va fi în ton cu Halloween-ul. Vom avea dovleci sculptați, vrăjitoare și stafii astfel încât tot barul să fie înfricoșător. Și de această
Halloween Party @ Hunter's Pub, 29 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94696_a_95988]
-
în comunism și mi s-a părut că a fost mulțumit. Asta pentru că-l vedeam rar. Ca și tatăl său, nu a fost membru al Partidului. Așa că i-am moștenit și eu - în rest nu am de la ei decît o groază de povești și rezumatele săptămînale de la Europa Liberă. Eu m-am născut în comunism și acum trăiesc în capitalism. E posibil să mor în capitalism dacă nu se inventează între timp altceva pentru că nu mai cred că va reveni comunismul
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/3649_a_4974]
-
umărul lui capul pe care pielea a putrezit demult simt și eu cum de fiecare dată o fiară țîșnește din profesorul cumsecade gata pentru un șir de masacre îmi spăl mîinile în urina fricii lui york mă mînjesc cu excrementele groazei lui richard cerînd un cal pe cîmpul de luptă nu mă opresc pînă cînd sîngele care curge printre versurile lui will nu-mi umple gura călduț și sărat așa se petrec nopțile mele și mă trezesc ostenit plec anonim printre
nu mă numesc william by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4067_a_5392]
-
alături singurele ferestre deschise o fetiță cântând la vioară și o tânără doamnă tatăl meu mi-a explicat mai târziu am auzit atunci cuvântul lagăr pentru prima oară trecusem cu trenul de mult prin Dobrogea lumea se uita noaptea cu groază la ochiurile de apă întunecată de-acolo dar cuvântul lagăr nu-l mai spusese nimeni în fața mea medicul de la Marghita va fi murit de mult portretele vor fi dispărut și ele în vârtejul vremurilor mama și fiica asasinate într-un
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
rafalele de mitralieră și cîmpul sec violet ca pe Marte Ce caută în depărtare plopii de culoarea levănțicăi eu nu știu Spre ei mă îndrept tăind din greu peisajul ca-ntr-un vis rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii vecilor stăpîn mulțumire casă lată-mă și pe mine aici nu știu unde Asta
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
Aici a pus ochiul pe o blană a lui Picker ce se afla în cui. Când a părăsit localul s-a îmbrăcat în blană, făcându-se nevăzut. După scurt timp, proprietarul lăptăriei Picker, voind să îmbrace blana, a constatat cu groază că blana nu mai este la locul ei. Atunci o servitoare din lăptărie a alergat după hoț spre strada ce duce spre Grădina Publică. Pe șosea servitoarea l-a ajuns pe individul Marin, care văzându-se urmărit, a aruncat înapoi
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
foarte departe, ceva din frumusețea parcă ireală a creației eminesciene. Constituit ca un puzzle al prostiei omenesti, textul lui Mihail Gălățanu evocă totusi, indirect, fulgurant, si eminescianismul. La sfârsitul lecturii, ne simțim asfixiați de stupiditatea lumii si ne gândim cu groază cum ar fi dacă poezia lui Eminescu n-ar exista. Eminescu? A rămas nerecuperat Cu onoarea nereperată, frate. Bietul eminescu, fîrtate! Că degeaba i se mai tot spunea, deh, bătrînului Maiorescu: „mai potoliți-l pe Eminescu". Și, mai potoliți-l
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
ajute de fiecare dată. Era săritoare, bine dispusă mereu, cu toate că viața nu o răsfățase prea mult și nici moartea nu avea să o ocolească până spre bătrânețe, așa cum ar trebui să-i fie fiecărui om dat să ajungă. Îi era groază și frică de bătrânețe, o frică paralizantă care-o făcea să se schimbe la față. -Nu mă văd, Adina, acasă, nici în ruptul capului! Să nu mai merg la serviciu, să depind de-o amărâtă de pensie, să ajung, ferească
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
aur. Unii, care nu văzuseră ploaia, se îndoiau de existența ei, deși ce-i drept, cam cu părere de rău, iar câteva inimi exaltate deschiseră topice pe forumuri și chiar liste de susținători ai ideii. Și în timp ce Primăria cheltui o groază de bani să șteargă textul de pe fața netedă a blocului de marmură, Leonard își termină filmul, care arăta câteva imagini tremurate și cețoase, despre oamenii îngenuncheați în fața unui bloc de marmură. Nu se înțelegea mare lucru, nici măcar textul pe care
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
și ea cu noi toți până dimineață altfel nu va mai exista marianei marin dragă poetă, disperarea mea s-a cumințit și-mi zâmbește din cartea ta.de fapt eu dorm cu singurul tău volum de poezii sub pernă poate groaza să intre ca un hoț printre principii să devină o spun cu mândrie adevăratul motiv al morții mele viitoare dar tu nu ai avut altă grijă decât scrisul și manipularea mușchilor faciali ai cititorului tău ai făcut abstracție de liberul
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
cel elegant nu și-a pierdut cumpătul, a zîmbit ceremonios cu aerul lui de diplomat care vrea să împace pe toată lumea, și a făcut un gest discret cu mîna spre noi două, "Minunat, splendid... ce surpriză ne-ați produs...", spre groaza lui MD care făcuse ochii cît soarele din miezul zilei și țipa la mine ca o apucată "Kiki, ai înnebunit... Stai cuminte ce te-a apucat... Domnul Horasangian a venit în numele Fundației Gulbenkian ca să achiziționeze tabloul de van Dongen și
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]