164 matches
-
stâncă rece Și rob al tău, supus pentru vecie... Hai, șterge-o, că privirea ta miroasă A misticism și râncedă pucioasă! Mefisto (diabolic): Fă cum îți place! Poți să te întorci La toate preacuratele femei Pierdute înc-odată printre porci Și grohăind în febre ca și ei... Faust: Așa vezi lumea? Dragoste sublimă La tine doar cu mâzga face rimă! Hai, lasă-mă să plec! Mefisto: Nebun bărbat, Nu eu pe tine, tu m-ai fost chemat! Un an ziceai să-ți
Poezii by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/8723_a_10048]
-
ca la noi În sat totul era ca odinioară eram iar acasă - am crezut am dorit ca Narcis să-mi văd chipul și oglinda nu m-a cunoscut deci mă rătăcisem prin senzații și În rime vechi și desuete precum grohăia o jurnalistă; carabina... nu-i ierta poete! TUZLA DIN DORURI - poetului Nicolae Labiș - pe trupul meu n-a mai plouat de-o vară satul miza pe niște paparude ce dănțuiau flămânde prin țărână strâmbându-se la vrejurile crude Vaca păștea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
moartea pre moarte călcând...// ploua în întuneric și ploaia vorbea cu accent evreiesc...// și-acum vegetez în canicula nopții/ printre scânteuțe volatile și arbori de petrol// iar în camera cealaltă sub cheie/ mările mele se dau de ceasul morții// plâng grohăie ciripesc." (O noapte în Sibiu). O întorsătură de zile mari, la finele celui de-al doilea poem, îi schimbă complet datele, forțând așteptările de lectură, deja constituite, să se modifice și ele. E destul de greu să descoperim vreo hibă într-
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
Odată, după ce vorbise, Neculai sări peste marginea șanțului și se tologi acolo într-o râlă. Trase din traistă un codru de mămăligă, un ou copt și un castravete. Era soare. Scorțoșată de noroi, o scroafă cu purceii guzuind sub burtă grohăia în șanț. Fără grabă, Neculai băga dumicații în gură. Clefăind robit, nu băga în samă nimic. Când îl ajunse sațul, zvârli cojile și se întinse pe iarbă cu pălăria pe obraz. Soarele înclina către pădure. Dinspre livezi nu răzbătea nici un
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
lovi din nou, mai puternic. Plecat într-o zi cu fata la doctor în oraș, mi-am lăsat băiețelul în leagăn la soare, în curte. Doi porci din ogradă au răsturnat leagănul și au sfâșiat și hulpăvit trupul pruncului. I-am găsit grohăind, mânjiți de sânge și ronțăind sătui capul băiatului. înnebunit de groază m-am repezit în ei cu mâinile goale, lovindu-i cu pumnii, cu picioarele, scoțându-le ochii, mușcându-i și lăsându-mă mușcat, zgâriindu-i și sfârtecându-le carnea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă, unul trăgând de un lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau, făcând animalul să grohăie și să guițe a moarte și pe gospodari să se înghesuie să vadă ce se întâmplă. Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște. Simulau căderea, umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să râdă unul de altul. Apoi au Început să plângă de neputința lor, că ei, oamenii, nu puteau vorbi. Cum stăteau ei acolo, În mijlocul naturii, auziră două păsări ciripind, auziră greierii, auziră doi lupi urlând În depărtare, auziră un mistreț grohăind și multe altele auziră. Au fost foarte surprinși de descoperirea pe care au făcut-o, urmărind viețuitoarele. Luându-se dupp animale, paspri și insecte, imitându-le, au Început și ei să scoată sunete, au Început să rostească cuvinte. De atunci
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca argintul, chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci. Ascultă cum latră copoii gonindu-l... Dar prințul răspunse-ntorcîndu-se: - Taci. Mai bine ia cornul și sună într-una. Să-mi suni pînă mor, către cerul senin... Atunci asfinți dupăcreștete luna și cornul sună, însă foarte puțin. O epopee
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
straturi de cherestea, trei mosoare mari cu furtunuri de cauciuc, ce nu păreau destinate stropitului, ci tragerii vinului din căzi, pulverizatoare Vermorel, coale de tablă de zinc. Afară de aceasta, în cotețe bine fasonate, patru porci G. Călinescu obezi și gușați grohăiau profund, priviți de afară de câțiva iepuri albi ce circulau în libertate. Și - ca un paradox - aproape de intrare, încolăcit ca un șarpe, se vedea un lanț puțin ruginit, terminat cu o ancoră moderată de iaht sau de barcă cu motor. Toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai avea suflu să parcurgă decît distanțe scurte; neavînd de ales, se tîrî pe edecul unsuros. Urcînd la etaj, tot cădea dintr-o parte în alta, iar cînd ajunse în casă, se întinse pe podeaua din hol și începu să grohăie căutînd să respire, dar și să atragă atenția. Grohăi din ce în ce mai tare, pînă cînd un polițist sparse broasca de la ușă. Se aștepta să meargă la închisoare, dar lîngă el era un doctor. Fu ridicat și-l culcară în pat. Doctorul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de ales, se tîrî pe edecul unsuros. Urcînd la etaj, tot cădea dintr-o parte în alta, iar cînd ajunse în casă, se întinse pe podeaua din hol și începu să grohăie căutînd să respire, dar și să atragă atenția. Grohăi din ce în ce mai tare, pînă cînd un polițist sparse broasca de la ușă. Se aștepta să meargă la închisoare, dar lîngă el era un doctor. Fu ridicat și-l culcară în pat. Doctorul îi făcu o injecție cu morfină și se prăbuși într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
meu înroșit, fără speranță și cuprinse de spaimă. Și apoi, în punctul culminant al terorii, ce vă pătrunde sînt doar eu, gol-goluț... ah! Ar trebui să fiți în...cîntate. Atunci. Pămîntul și temliile se topiră iar el se aruncă, mușcă, grohăi și apucă printre cărnuri tremurătoare care scînceau; era ca un porc carnivor cu degete. Mai tîrziu, simțindu-se extenuat, se întinse din nou blînd, înșurubîndu-se iar în despicături moi, legănîndu-se și mișcîndu-se deasupra moliciunii, plutind și lăfăindu-se în dulceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe care, împreună cu familia mea, mă așez s-o mănânc la cină. Autocontrolul, seriozitatea, sancțiunile - iată cheia vieții omenești, grăit-au nesfârșitele legi alimentare. Goimii n-au decât să-și înfigă dinții în toate dobitoacele josnice care se târăsc și grohăie pe fața pământului murdar, noi n-o să ne lăsăm contaminată umanitatea la modul ăsta. Ei (dacă-nțelegi ce vreau să zic) n-au decât să se-ndoape cu orice, cu tot ce mișună, oricât de odios și spurcat ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
că Harpo n-a zis da, însă n-a zis nici nu când ea i-a sugerat că asta aș putea fi eu. Oricum, a tușit, iar Maimuța a interpretat gestul lui ca pe o încuviințare. Are momente când tușește, grohăie, râgâie, câteodată se bășește, el știe dacă intenționat sau nu, deși, după părerea mea, bășina trebuie interpretată drept o reacție de transfer negativ din partea lui. — Păsuleț, ești minunat! „Păsuleț“, când e pisicuța și mâța mea blândă la așternut - iar când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se împiedice și să cadă direct într-un coșmar din care să se trezească pus pe rele. E zdravănă madam Ortansa, avea o carne tare pe ea... De curios, barem, și tot ar merita s-o auzi cum gâfâie și grohăie în extaz, ca o scroafă scărpinată pe burtă, și totodată ai trage nădejde că-n felul ăsta s-ar liniști până într-atât că n-ar mai simți nevoia să asude cu bulanul. Dacă milițianul e bun doar să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de civili, Marius se oprește lângă o casă scundă, modestă, nevăruită, dar cu aspect îngrijit. În curte, pe o sârmă întinsă între două țevi groase atârnă o mulțime de rufe puse la uscat. Dintr-o cocină prăpădită, un porc își grohăie agitat foamea. Pe lângă acareturi, gardul viu este sfârtecat și ars, dar în rest nu se văd alte stricăciuni. Cine stă aici? Mitriță Ciornei, domnu' ofițer, răspunde o femeie trupeșă, cu batic negru peste părul alb. Tocmai ce-a venit de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Stătea acolo, pe marginea străzii, cred că cerșea. Îți amintești cum arăta ? — Avea o claie de păr încâlcit în cap. Și mirosea foarte urât când am trecut pe lângă el. A urină. Când m-a lovit a scos un fel de grohăit... — Ce poveste stranie, comentă Grasu’. Cât timp va trebui să stau în spital ? i-am întrebat eu. Grasu’ a dat din umeri. Deocamdată ți-au pus o sondă urinară ca să-ți monitorizeze rinichii. Am pipăit sonda - abia atunci mi-am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
în acel loc ca să mă tortureze, pentru că spectacolul uman care se deschidea în fața ochilor mei era de-a dreptul horific, încât numai să-i privesc pe toți la un loc era pentru mine cea mai mare pedeapsă. Unii rânjeau, alții grohăiau, dar cei mai mulți aveau niște priviri rătăcite și semănau cu niște case părăsite cărora li se bălăngăne ușile și feresterele a pustiu, gata să fie luate în stăpânire de orice duh rău care s-ar fi nimerit prin preajmă. Răul își
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și rămâi cu ele dintr-o sete egală acelei frici. Căci mai mult decât în orice, în iubire ești putred de tine însuți. Sexualitatea-i o operație în care ești, rând pe rând, chirurg și poet. O măcelărie extatică, un grohăit de aștri. - Nu știu de ce în iubire am senzații de fost-sfînt.... Iubirea ne arată până unde putem fi bolnavi în cadrul sănătății. Starea amoroasă nu-i o intoxicare organică, ci metafizică. Orice s-ar spune despre sinucidere, nimeni nu-i poate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să îl calmez, Udi, ce ai pățit, voiam să fac dragoste cu tine pentru că te iubesc, pentru că suntem soț și soție, nu sunt omul care să facă sex ocazional, știi foarte bine lucrul acesta, nu am făcut-o niciodată, el grohăie, te-ai schimbat, am văzut cum te-ai schimbat, când am fost la hotel am înțeles lucrul acesta și din cauza asta m-am îmbolnăvit, mă auzi, asta m-a îmbolnăvit, am văzut că tot ceea ce îți dorești este să ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
coniță, că n-a fost chiar așa - hai odată, dom’ locotinent! - Du-te, dom’ locotenent, zice tata. Ori n-ai auzit ordinul plutonierului? Execută-l pe loc, altfel se trezește pe dată marele român din mititelul hahol... Grabenko molfăie, mormăie, grohăie - și pleacă. Ducă-se. Tata Îi și indică, din urmă, direcția: drept Înainte, -n mă-sa. Mai târziu, mult mai târziu, tata: - Când am făcut școala din Mana, am avut nevoie la un moment dat de mai mulți cărăuși decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
femei... Cărtărescu!“ - exclama specimenul interogat, fericit ca a găsit un nume, ceva. Inutil să-ți descriu vocea, accentul, maniera de a-și articula ideile (de fapt, nu aveau ce articula, ce spun eu!). Cunoști bine acest gen de individ care grohăie prin administrația țării. Dar nu mă pot împiedica să nu gândesc faptul că ei iau decizii culturale, decid soarta unor intelectuali puțini, dar veritabili. Sus, la vârf, se dau războaie culturale cu fițe, sterile. Aici trebuie lucrat: să se găsească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Îmbulinat-o toți ăi de le place chiolhanele. Ușor dă zis, greu dă trăit: Zarlenga și Musante s-a certatără! Mi se rupe inema dă scandalu dân Noul Imparțial. Dă când un turc scundac, dotat c-o juma dă foarfecă și grohăind ca porcu, s-a scăpat, chiar nainte dă lăturile dă la stingere, față cu Tigru Bengolea, boșii Înterzic beton orice gâlceve și sfade mai nașpa. D-aia nu-i intinde nimeni nici baremi o ghieruță meschină lu bucătaru, când Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
spart atât de rău râtul de poarta închisă, că i-a sărit belciugul din crăpătura însângerată. Tzindl i l-a băgat însă mai înspre cerul gurii. Din pricina asta, scroafa nu mai poate măcina porumbul. Privesc pe rând ambele animale. Scroafa grohăie mânjită de sânge până la ochi, în timp ce Johann Tzindl trage din pipa stinsă, scuipă în lături, și-mi vorbește de vaca lui: „Era prea mică și taurul căpățânos, îmi explică el cazul, cu mâna vârâtă între nasturii închiși ai scurtei. Fătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
măsurau pămînturile Serbiei, făceau planuri de cadastru și de cartografiere, lucrau cînd cu mira, cînd cu teodolitul, pe cap aveau pălării de pai, era-n plină vară, soarele dogorea, se cățărau pe deal, strigau, chiuiau, ploile de toamnă Începeau, porcii grohăiau, dobitoacele erau agitate, trebuia dosit teodolitul, care atrăgea tunetul. Spre seară se duceau la Învățătorul satului, Milenković, unde să bea șliboviță și să Învîrtă frigărui, Gherasimov Înjura cînd pe sîrbește, cînd pe rusește, nu se mai știa, rachiul era tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]