210 matches
-
din satele Breazu, Horlești, Rediu (reședința) și Tăutești. Comuna se află în partea central-estică a județului, imediat la nord de municipiul Iași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282, care o leagă spre sud de Iași și spre nord-vest de Movileni, Gropnița, Șipote și mai departe în județul Botoșani de Răuseni, Hlipiceni, Todireni, Albești, Trușești (unde se intersectează cu DN29D), Dângeni, Hănești, Vlăsinești, Săveni (unde se intersectează cu DN29), Drăgușeni, Coțușca și Rădăuți-Prut (unde se termină în DN24C).. La Horlești, acest drum
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
lui Serafim de Sarov, care a primit binecuvântarea de a merge la Sarov pentru a primi învățături spirituale de la Dosoftei din Kiev, ucenic al lui Paisie. Starețul Paisie Velicicovschi a murit la 15 noiembrie 1794 și a fost înmormântat în gropnița bisericii voievodale a Mănăstirii Neamț. Mai târziu, el a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă (1988) și apoi și de Biserica Ortodoxă Română (1992) cu numele de Cuviosul Paisie de la Neamț, prăznuirea sa fiind la 15 noiembrie. Una dintre cele
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
începând cu ușă) și în al treilea semicilindru este pe lungime, într-al doilea este pe transversala edificiului. Caracteristicile relatate se păstrează și după ultima reparație. Comparând-o cu bisericile moldovenești, bolta în semicilindru, orientată pe transversală, era cea a gropnițelor. În felul acesta, edificiul cu patru compartimente de plan se redă în ordinea lui corectă în felul următor - altar, naos, iar al treilea compartiment reprezintă camera mormintelor din edificiile clasice ale bisericilor mari de mănăstire. Dacă analizăm și structura celorlalte
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
altar, naos, iar al treilea compartiment reprezintă camera mormintelor din edificiile clasice ale bisericilor mari de mănăstire. Dacă analizăm și structura celorlalte compartimente, sesizăm că ultimul este cel mai lung și are două ferestre. Exact ca la pronaosul bisericilor menționate, gropnița este cea mai mică (inițial ea a avut fereastră, dar s-a astupat recent), iar naosul este mai lat decât toate compartimentele, asemănător împreună cu altarul semicercular, cu un plan triconc. În felul acesta constatăm la Japca o biserică rupestră care
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
împreună cu altarul semicercular, cu un plan triconc. În felul acesta constatăm la Japca o biserică rupestră care reproduce planul bisericilor mari de mănăstire din arhitectura cultă de zid a statului moldovenesc din secolul al XV-lea; camera mormintelor, numită și gropnița, a apărut pe timpul voievodului Alexandru cel Bun. Să specificăm - preluarea modelului arhitecturii culte s-a produs mecanic, prin mijloacele plastice ale meșterilor populari dirijate de călugări, sau realizat chiar de călugării înșiși. Camera mormintelor într-o încăpere rupestră nu-și
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
două arcuri trilobate cu acoladă și cu un stâlp în axă. Fațadele sunt împodobite cu arcade oarbe și cu ocnițe în acoladă, iar ferestrele erau în arc trilobat. Pe peretele din partea de sud a pronaosului se află și astăzi o gropniță cu un arc trilobat. Printre obiectele vechi ale bisericii schitului menționăm o Evanghelie donată de către Chiriță Lăcătușu din Iași la 5 martie 1728, un prologar donat de postelnicul Constantin Bivol în 1736, un potir din 1819 etc. "Schitișoru nostru", după
Mănăstirea Stavnic () [Corola-website/Science/308572_a_309901]
-
care au fost înmormântați și mai mulți boieri (tradiția menționând pe hatmanul Velicico Costin, pe cronicarul Nicolae Costin și pe spătarul Iordache Cantacuzino). În peretele sudic al pronaosului se află o nișă boltită care a fost folosită pe post de gropniță. Cronica lui Ion Neculce menționează înmormântarea în această biserică a marelui boier Iordache Cantacuzino (c. 1581 - 1663), fost mare vistiernic în timpul domniei lui Vasile Lupu (1631-1652), cu care era cumnat, și mare spătar în timpul domniei lui Eustratie Dabija (1662-1663), cu
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
Neamț. Acolo organizează obștea după rânduiala atonită și traduce din operele Sfinților Părinți. În perioada stăreției sale, obștea de la Mănăstirea Neamț ajunge la 700 de frați. Starețul Paisie Velicicovschi a murit la 15 noiembrie 1794 și a fost înmormântat în gropnița bisericii voievodale a Mănăstirii Neamț. Mai târziu, el a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă (1988) și apoi și de Biserica Ortodoxă Română (1992) cu numele de Cuviosul Paisie de la Neamț. Autoritățile habsburgice au desființat majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Bucovina
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
dorința sa, a fost invitat mitropolitul Neofit Scriban, care a ținut și o cuvântare, în care a spus despre Safta Brâncoveanu că Osemintele sale se găsesc astăzi în osuarul de sub altarul bisericii Adormirea Maicii Domnului din mănăstirea Văratec. În aceeași gropniță se găsesc rămășițe pământești ale altor măicuțe precum și o raclă cu osemintele lui Moș Gheorghe Lazăr, român cunoscut că a avut o viață sfântă viețuind ca pelerin.
Safta Brâncoveanu () [Corola-website/Science/335597_a_336926]
-
În 1909, lucrările au fost reluate din inițiativa P.S. Nifon Niculescu. Au fost ridicate zidurile și acoperișul, inclusiv biserica de la subsol, în baza planului întocmit de arhitectul Toma Dobrescu din București. Destinația inițială a bisericii de la subsol era aceea de gropniță. A fost transformată în biserica de iarnă cu hramul Izvorul Tămăduirii (1932), unde s-a slujit în perioada 1932- 1954. Biserica mănăstirii este construită în plan triconic, în stil clasic modern, de tradiție postbizantină. Construcția este caracterizată prin suprapunerea a
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
pereții bisericii sunt decorați cu două rânduri de arcade asemănătoare cu ocnițele tradiționale. În registrul inferior, există doar un singur rând de arcade care înconjoară biserica până la pridvor. Biserica este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos, gropniță, naos și altar. Pridvorul are o boltă semisferică și trei ferestre terminate în arc frânt. Intrarea în pridvor se făcea prin părțile de sud și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă încadrată de patru muluri, cu bazele decorate și terminate în arc frânt. Din pronaos se trece în gropniță printr-o ușă mică care străpunge zidul. Între încăperea mormintelor și naos nu se află un zid despărțitor, ci ele sunt separate prin trei arcade puternice susținute de două coloane libere și de alte două coloane angajate în zidurile laterale
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
se află un zid despărțitor, ci ele sunt separate prin trei arcade puternice susținute de două coloane libere și de alte două coloane angajate în zidurile laterale, ca la ctitoria lui Neagoe Basarab de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În zidul nordic al gropniței se află o ușă săpată în zid, prin care se poate urca pe un șir de trepte din piatră într-o încăpere secretă, aflată deasupra bolții sepulcrale. O inovație în arhitectura religioasă din Moldova o reprezintă prezența a trei ferestre
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
exterior “o haină gotică”, decorația cu discuri policrome “imprimă bisericii caracterul pitoresc al arhitecturii neaoșe moldovenești.” Spre sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare, bisericile unor mânăstiri, ca cele de la Neamț și Dobrovăț, au cunoscut o creștere în lungime, prin adăogarea gropniței, între naos și pronaos și adăogarea pridvorului închis. Această creștere în lungime a impus și o creștere în înălțime. Aceste transformări au fost judecate în mod diferit, un “dezechilibru al construcției”, cupola rămânând “izolată și descentrată de restul construcției”. V.
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cale. Un învățător indulgent (ca să nu zicem rău), într-un sat populat, va înscrie și promova mai mulți elevi decât unul bun într-un sat puțin populat. Un învățător din cei mai buni este de ex. cel din satul mic Gropnița (com. Miseștii, pl. Copoi ). Dar cei 10 - 15 școlari ai acestuia plătesc mai mult decât 100 de școlari răi dintr-alte comune populate cu învățători superficiali. Valoarea unui învățător n-o poate constata decât un pedagog practic și numai la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sau să tremure. Sau să scâncească. Sau să moară. În schimb, aude mantra, rostită neobișnuit de pătrunzător și, preț de o clipă nesfârșit de lungă, curtea enormă a țintirimului, cu porțile, cu aleile și cu parcelele sale, cu bisericuța-capelă, cu gropnițele, cu sepulcrele, cu monumentele singuratice, cu movilele, copacii, crucile și mausoleurile, este nimbată darnic de o aură cerească clară, dulce, caldă și sublimă, ca mierea de lotus! Se instaurează o liniște... O încremenire divinatorie... O armonie de dincolo de contingent! Ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine. Biserica păstrează tradiția moldovenească în ce privește planul construcției, care este în formă de cruce (treflat), având pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra gropniței se află o bașcă la care se ajunge printr-o scară construită în grosimea zidului. Și sistemul de boltire, cu arce piezișe este tot cel tradițional moldovenesc. Biserica are două turle, cu bază stelată, una deasupra altarului și cealaltă deasupra
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
tradițional moldovenesc. Biserica are două turle, cu bază stelată, una deasupra altarului și cealaltă deasupra pronaosului. Este un element de arhitectură neîntâlnit până atunci. Pridovorul este semicircular, cu trei deschideri și cu două uși laterale de acces. Peretele despărțitor dintre gropniță și naos este constituit din trei arcade sprijinite pe două coloane libere și două semicoloane laterale (înglobate în zidurile exterioare). Un alt element neîntâlnit până atunci. câte trei ferestre la fiecare absidă (influență bizantino-muntenească), asigură lumina necesară. Chenarul ferestrelor este
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
dinaintea bisericii un corp de clădire mult mai mare și două altare, unul la dreapta și unul la stânga vechii clădiri. Unul din altare a fost închinat Sfântului Arhidiacon Ștefan, iar celălalt Sfintei Mucenițe Varvara. De asemenea, s-a construit o gropniță și o cișmea în zidul bisericii. S-a mai reparat între anii 1703 și 1705, cu cheltuiala Domniței Ana, soția lui Mihail (Cehan) Racoviță. În anul 1725 biserica a ars, nemafiind folosită până în anul 1758, când a fost restaurată de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
într-o prezentare pe care a întocmit-o pentru public și a afișat-o în pridvorul bisericii spune:. La cele prezentate cu certă competență de Pr. Neculai Stoian, am adăuga fiindcă aici avem mai mult spațiu decât Sfinția Sa că în gropnița situată aproape de intrare, în pronaos, se află nouă morminte, cu lespezi mari de marmură, de pe majoritatea cărora s-au șters aproape în întregime inscripțiile. Una, în limba slavonă și două în limba greacă se mai pot descifra. N.A. Bogdan ne
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din strada V. Alecsandri, demolată în anul 1954, care îi era filială. Ferestrele sunt așezate pe laturile mari ale naosului și la abside. Alipit de altar, în partea de miazăzi a acestuia, se află Veșmântarul, care are sub el o gropniță. Biserica Talpalari este ilustrativă pentru arhitectură moldovenească din epoca în care a fost înălț ată, aflată în căutare de formule noi, originale. 43. BISERICA SFINȚILOR TEODOR Pe strada care poartă numele Sfântului locaș (Sf. Teodor), la nr. 14, se află
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind orice altă formă de pedeapsă grea. De aceea detenția era premergătoare morții, indivizii aruncați în închisoare scăpînd greu cu viață. Dacă nu erau omorîți, erau închiși în gropnițe și beciuri, de unde rar mai vedeau lumina zilei. Domnitorii încredințau frecvent dreptul de a judeca faptele mărunte boierilor sau înalților ierarhi și egumeni din mînăstiri. Ștefan cel Mare a acordat, de exemplu, mînăstirii Probota în 1472 dreptul de a-i
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pedepselor, închisorile funcționînd independent de orice sistem juridic, după obiceiul pămîntului, organizarea lor nefiind reglementată de nici o lege, în fapt fiind lăsate la discreția autorităților care le gestionau. Ele erau adesea niște gropi sub pămînt (de aici și denumirea de gropnițe sau grosuri) sau beciuri ale conacelor, fiind și locurile de executare a unor tipuri de schingiuiri și torturări. Pravilele lui Matei Basarab și Vasile Lupu, colecții de texte din canoanele împărătești, constituie primele legislații penale românești, în care principalele pedepse
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
municipiul Iași. Teritoriul studiat este străbătut de coordonatele geografice47ș32’03”latitudine nordică și 27ș16’50”longitudine estică. (Harta nr. 1) Comuna Șipote se învecinează la nord cu județul Botoșani , la vest cu comuna Plugari, la sud cu comunele Focuri și Gropnița,iar la est cu comunele Andrieșeni și Vlădeni. Este traversată de drumul județean 282 B, orientat NV-SE, (drum asfaltat),precum și de drumul județean 282 (drum pietruit),spre jud. Botoșani. Teritoriul comunei are în componența sa mai multe sate,răspândite
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apropiere a satului Șipote, de-a lungul drumului județean DJ 282, spre județul Botoșani și se desfășoară pe o suprafață de 104 ha. Iazu-Vechi este amplasat în partea sudică a teritoriului comunei, de-a lungul drumului comunal DC 142( Chișcăreni- Gropnița) și se desfășoară pe o suprafață de 46ha. Neavând resurse minerale importante, nefiind situată la intersecția unor mari drumuri comerciale sau în apropierea vreunui oraș medieval, care să-i fi putut influența dezvoltarea,comuna cu toate așezările sale a evoluat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]