221 matches
-
prin sistemul de norme practicate de ei. Trei sunt mecanismele prin care se realizează acest transfer de la reprezentări către memoria colectivă: a) prin procesele obișnuite de comunicare, prin interacțiunile sociale curente (conversații, schimburi de păreri, discuții curente); b) prin apartenența grupală ce orientează conținuturile reprezentării, care elaborează coduri comune și conferă identitate; c) prin limbajul livrat de context, prin conservarea tipului de discurs ce transmite anumite semnificații și creează o gândire și o realitate simbolică (Viaud, 2004). Să reluăm: contextul global
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al doilea rând, ca variabilă în sânul unui proces reprezentațional, ca un element care poate modela, în timp, procesul reprezentațional și acționa ca un filtru pentru realitatea socială reprezentată. Aceste două fațete sunt complementare și interdependente; ele asigură funcționarea memoriei grupale și sunt asimilate de către sistemele instituționale. Cu alte cuvinte, condițiile social-istorice și culturale sunt receptate ca o „realitate obiectivă” și aceasta acționează apoi ca un filtru, ca o grilă de lectură dependentă de condițiile istorice, de normele și valorile dominante
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un stadiu de dezvoltare infantil, o linie obsesională ce se asociază cu o conduită psihosocială distructivă și sterilizantă. Pentru a-și satisface fantasmele obsesionale, perversul are nevoie de alții, de un site public, de o coprezentă, el mobilizează, instituie „alianțe grupale perverse”, totdeauna contra altuia, dar și contra proiectului sau sarcinii comune. El are nevoie să descalifice sistematic, să creeze confuzie. El duce o luptă pentru a câștiga aliați sau „complici activi”, cu ajutorul cărora sparge legăturile tradiționale și normele instituite. Sirota
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea Împărtășită, atunci se angajează În acțiuni de discreditare, de sterilizare, de descalificare a efortului comun. El caută atunci parteneri cărora le insuflă sentimentul de excluși, inițiază „contracte perverse” sau „pacte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proiectării oricărui proces eficient. Construirea strategiilor de instruire În literatura românească de specialitate se pot menționa mai multe perspective de abordare a construcției unei strategii instrucționale. În opinia profesorului Marin Manolescu, criteriile specifice unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
organizare a instruirii, au fost înregistrate numeroase perspective de abordare. În scopul interpretării subiectului anterior din perspectiva disciplinelor juridice, a finalităților, a conținuturilor și a metodelor utilizate, am recurs la structura trinivelară prezentată în lucrarea Instruirea școlară (Iucu, 2001): frontal, grupal, individual. Organizarea frontală: pornește de la perspectiva tratării clasei de elevi ca și cum toți elevii ar fi egali între ei. Această formă organizatorică predispune la utilizarea strategiilor axate pe metodele expunerii și conversației: - sarcinile de lucru, timpul, instrumentele și suportul de inițiere
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
strategiilor axate pe metodele expunerii și conversației: - sarcinile de lucru, timpul, instrumentele și suportul de inițiere sunt de obicei comune; - pot fi introduse anumite diferențieri la nivelul tipului de întrebări formulate și la nivelul timpului de organizare a răspunsurilor. Organizarea grupală: presupune organizarea elevilor (de la 2 la mai mulți elevi) pe echipe, în funcție de anumite criterii. Astfel rezultă: - un grup omogen: elevii sunt incluși în funcție de interese, capacități, rezultate școlare comune și dispun de: • sarcini de instruire distribuite diferențiat; • îndrumarea permanentă a cadrului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
2. Seminarultc "5.4.1.2. Seminarul" Seminarul este o formă de organizare specifică a activităților didactico-științifice din învățământul superior, desfășurată sub coordonarea și îndrumarea unui cadru didactic, în fața unor grupuri mai restrânse de lucru, fundamentată pe relații și interacțiuni grupale ori individualizate și având finalități preponderent acțional-formative. Etimologia termenului „seminar” provine din latinescul seminarium și desemnează o pepinieră. Din punct de vedere istoric, seminarul a fost practicat secole de-a rândul și s-a impus în conștiința cadrelor didactice, a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
în relațiile afective. Apărarea transpersonală se exprimă sub forma a trei modalități de schimb cu celălalt: apropierea extremă de acesta, tentativa de a-i câștiga admirația sau ruperea relațiilor. Anxietatea care există în orice grup este subiacentă mecanismelor de apărare grupală. Acestea au făcut obiectul unor importante cercetări, întreprinse de Anzieu (1975) și Kaës (1976, 1980, 1993), care definesc organizarea defensivă a grupului, creată de un aparat psihic grupal. Pe baza lucrărilor lui Jaques (1955/1965)32, Kaës (1993) arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
relațiilor. Anxietatea care există în orice grup este subiacentă mecanismelor de apărare grupală. Acestea au făcut obiectul unor importante cercetări, întreprinse de Anzieu (1975) și Kaës (1976, 1980, 1993), care definesc organizarea defensivă a grupului, creată de un aparat psihic grupal. Pe baza lucrărilor lui Jaques (1955/1965)32, Kaës (1993) arată că în grup se instituie anumite mecanisme de apărare proprii acestuia. Membrii grupului recurg la mecanismele de apărare grupală fie pentru a-și întări propriile apărări, fie ca substitut
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
definesc organizarea defensivă a grupului, creată de un aparat psihic grupal. Pe baza lucrărilor lui Jaques (1955/1965)32, Kaës (1993) arată că în grup se instituie anumite mecanisme de apărare proprii acestuia. Membrii grupului recurg la mecanismele de apărare grupală fie pentru a-și întări propriile apărări, fie ca substitut pentru apărările lor deficitare, observație confirmată de lucrările lui Roussillon asupra paradoxului (1991) și asupra mecanismelor metadefensive în instituții (1988). Să luăm exemplul ideologiei. Producerea unei ideologii de către ungrup are
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Prevost, 1994, p. 24). Autonomia presupune posibilitatea de a te guverna și administra în mod liber. Procesul autonomizării nu înseamnă însă o atomizare, o rupere a legăturilor cu ceilalți oameni și cu exigențele comunității. Nu poți fi autonom de reglementările grupale, colective. Autonomia este, de fapt, o autoorganizare care se autoproduce și care se găsește mereu deschisă față de lumea înconjurătoare. Pot fi decelate mai multe ipostaze ale autoformării (vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cool" este o manieră de a afirma refuzul "rigidității" ontologice. Dar traduce mai degrabă un fel de "ontogeneză": o persoană sau un trib în devenire permanentă. Și se poate aminti, sprijinindu-ne pe ipotezele anumitor naturaliști, că ontogeneza individuală sau grupală este o recapitulare sau o repetiție a filogenezei 8. Vreau să spun cu aceasta că dezinvoltura față de codurile moralei inflexibile pune în evidență copilăria ce subzistă în fiecare dintre noi. Ea amintește de asemenea că în fiecare trib subzistă copilăria
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu ajutorul dansului, al muzicii, al efervescenței și al altor expresii ale emoțiilor, individul să se contopească într-o entitate mai mare. Prin intermediul măștilor multiple el secretă partea de umbră, și făcând asta, se debarasează de ea. Etica particulară, legătura (liantul) grupală devine astfel un modus operandi al socialității. Ceea ce este propriu sensibilității baroce întâlnește, de facto, simțul comun. Expansiunea pe care o exprimă, efervescența care este consecința acesteia este o modalitate de a spune că nu ne putem face că detestăm
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
exprimă o entitate magică, o participare mistică. Bernard și mama lui nu fac decât unul. Unul și celălalt nu există decât în relație fuzională. Această fuziune, paroxistică în cazul indicat, dar care se poate trăi mai moderat în alte situații grupale, este la baza unei multitudini de comportamente. Fuziune, efuziune, confuzie, difuzare. În termeni epidemiologici trebuie să interpretăm modele, imitațiile de limbaj, vestimentare, intelectuale. Când în același moment media diferite vorbesc despre aceeași carte, despre același spectacol, despre aceeași celebritate (artistică
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
considerată de pedagogia clasică un proces eminamente individual, dar prin desfășurarea ei în cadre social-grupal-interacționale, este în aceeași măsură și un proces social. Analiza bisensuală a acestei probleme evidențiază: - dependența rezultatelor școlare individuale de performanțele grupului (fapt valabil în contextele grupale); - rolul școlii este de a înzestra elevii și cu o serie de competențe sociale (cunoștințe, priceperi, deprinderi, comportamente, atitudini și reprezentări sociale). Din această perspectivă, învățarea școlară poate fi considerată un tip de învățare socială. Pe aceste baze, cunoașterea organizării
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
climat psihosocial: influențele exercitate de structura, de modul de organizare și de dinamica claselor de elevi asupra randamentului învățării; valențele și utilizările date unor forme de organizare ori de interacțiune în relațiile dintre elevi ori în relațiile didactice; efectele conjuncturilor grupale asupra învățării individuale; procesele de reprezentare socială, efectele de așteptare și etichetare, credințele și sistemele de percepție a sinelui. Toți acești parametri determină configurarea climatului organizațional și psihosocial și presupun o analiză mai atentă a proceselor de conducere și dirijare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
geografică a populației școlare, și sub directe intervenții, îndrumări și evaluări ale unor organisme și persoane investite socialmente cu asemenea funcții organizatorice. Structura clasei de elevi ne permite observația că în interiorul acesteia se pot constitui în mod spontan subgrupuri (componente grupale informale), pe bază de afinități reciproce, cu instituirea unor lideri informali corespunzători acestora. Aceste subgrupuri informale, cu tendințe de delimitare față de grup și cu slabe capacități integrative, își construiesc o contracultură normativă în raport cu cea centrală a grupului, dezvoltând interacțiuni generatoare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de elevi. Cadrul didactic trebuie să respecte din punct de vedere managerial ideea că clasa, ca grup organizat, poate să se identifice la nivelul culturii manageriale prin intermediul unui element de individualizare (o mascotă, spre exemplu) și să-și eficientizeze structura grupală interioară prin intermediul unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale. Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mascotă, spre exemplu) și să-și eficientizeze structura grupală interioară prin intermediul unui spațiu (pereții sălii de clasă, alte piese de mobilier decât cele strict școlare) amenajat după legile instructiv-educative, estetice, dar, nu în ultimul rând, și după cele manageriale. Cultura grupală a clasei de elevi presupune promovarea atât a unor valori instrumentale, cât și a unor valori expresive (sloganuri, simboluri, ceremonii, ajungându-se chiar până la adevărate „ritualuri de socializare”), cele din urmă constituindu-se în adevărate fundamente pentru primele. Constituită pornindu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pentru primele. Constituită pornindu-se de la premisa teoretică a elaborării în dinamica interacțiunilor de grup, cultura de grup trebuie să se situeze în centrul atenției cadrului didactic. Acesta trebuie să orienteze, prin demersurile de tip managerial, elementele incipiente ale culturii grupale în sensul prescris de obiectivele sociale și educaționale ale activității instructiv-educative, punând la baza structurării culturii instrumental-normative (subiect ce va fi abordat în capitolele următoare) elementele de cultură expresivă, simple la o primă constatare empirică, dar foarte complexe la o
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
normă acoperă un spațiu de cerințe ale unei comunități în ceea ce privește atitudinile, alegerile și acțiunile membrilor, manifestându-se sub forma unor obișnuințe, uzanțe, constanțe și stereotipuri comportamentale. Respectarea acestor norme poate fi evidențiată prin forța sintalității grupului, a tradițiilor, a culturii grupale în clasa de elevi. Din punctul de vedere al eticii, norma morală capătă contur prin ceea ce profesorul Nicolae Vințanu scrie în Dicționarul de Pedagogie: „regulă de comportament obligatorie din punctul de vedere al moralei; tip concret de acțiune cerută demorala
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
transmitere a valorilor cunoașterii (normativitatea didactică) și norme instituționale, care decurg din prezentarea instituției școlare ca instituție socială. Ambele categorii de norme explicite au rol de reglementare a activității școlare (Păun, 1994). Normele explicite sunt sistemul de referință al organizației grupale, ele preexistând apartenenței la grup a elevilor. Aplicarea acestor norme se face în mod uniform și unitar pentru toți elevii și, indiferent de caracterul imuabil al acestora, cadrul didactic trebuie să depună eforturi pentru a realiza trecerea lor progresivă de la
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cadrul didactic poate stăpâni managerial demersurile de intervenție și de soluționare. Idealul urmărit prin intervențiile cadrului didactic, în ceea ce privește problematica, este coeziunea grupului, acceptată în acest context ca o rezistență a grupului la destructurare, la factori care ar putea scinda organizația grupală. Factorii care favorizează coeziunea grupului în raport cu problematica normativă sunt următorii: - măsura în care grupul este un spațiu de satisfacere a unor trebuințe afective și intelectuale; - atitudinea celorlalte grupuri din școală față de clasa respectivă, deoarece o imagine exterioară negativă poate determina
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Convergența norme clasă - cultură școlartc "3.4.2. Convergen]a norme clas\ - cultur\ [colar\" Multiple investigații asupra grupului-clasă încadrează cercetările anterior evocate domeniului de studiu cultura organizațional-grupală (Dijmărescu, 1996). Sistemul normativ al clasei de elevi constituie stratul superficial al culturii grupale. Valorile centrale ale unui grup-clasă performant sunt: preferință pentru acțiune, orientarea pe elev, orientarea spre inovație și orientarea pe obiective comune. Numai că succesul în întreprinderile cadrului didactic nu este asigurat numai prin raportarea simplă la normele clasei, ci și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]