126 matches
-
prin tubul digestiv) uricoza~ 30% Eliminare renală ~ 70%ACID URIC (forma keto) XANTINA ACID URIC (forma enol) xantinoxidaza INOZINA GUANINA xantinoxidaza PROTEINE (din dietă, catabolism tisular, sinteza de novo din precursori nonpurinici) GMP (guanin monofosfat) hipoxantin guanine fosforibos-l transferaza (HGPRT) guanină AMP (adenozin monofosfat) adenine fosforibos-l transferaza (APRT) adenozină D. Hiperfosfaturia Mai bine de jumătate din cantitatea de fosfat din dietă (800-1500mg/zi) este absorbit la nivelul duodenului și jejunului. În funcție de necesități, rinichiul resoarbe 80-95% din fosfatul filtrat glomerular iar restul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
graniță care impun efectuarea testului de Încărcare la purine. Acest test se desfășoară după următoarea schemă: Ziua I - ora 8 - măsurarea uricemiei - ora 20Încărcarea cu purine - adică se Înghit 1960 mg purine bază (7capsule ce conțin fiecare 140mg adenină + 140mg guanină) echivalentul a 2g purine bază. Ziua II - ora 8 - măsurarea uricemiei și interpretarea rezultatelor: - ac uric < 380µmol/ lABSENȚA HIPERURICEMIEI - ac uric >380µmol/lsuspiciune de HIPERURICEMIE LATENTĂ Ziua III - ora 8 - măsurarea uricemiei și interpretarea rezultatelor: - ac uric < 380µmol/ lABSENȚA HIPERURICEMIEI
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
scădere a excreției de citrat, În timpul nopții și spre dimineață, ca rezultat al ritmului circadian. Asocierea unui pH urinar scăzut sporește riscul apariției litiazei. Dacă aceste măsuri se dovedesc insuficiente vom folosi fie: ADENINA OXIPURINOL XANTINOXIDAZA ALLOPURINOL HIPOXANTINA ACID URICXANTINA GUANINA a) Citrat alcalin 9-12g pe zi (BLEMAREN, URAL-T U, KALINOR, POL-CITRAK, FONCITRIL 4000) - vezi mai sus; sau b) Bicarbonat de sodiu 5-10 g pe zi (vezi mai sus). Dacă oxaluria este >0,5mmol/24ore trebuie să ne concentrăm eforturile
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
8p, 9p, 10q, 12q, 13q, 17p, 18q, 21q, 22q [65, 66]. Telomerel Sunt complexe nucleoprotidice cu o lungime de 10-15 kbp situate la extremitățile cromozomilor, care nu conțin informație genetică. Ele sunt alcătuite din secvențe hexamerice de ADN bogate în guanină și repetate în tandem (TTAGGG)n, care sunt pierdute progresiv cu fiecare diviziune celulară datorită replicării incomplete. Rolul esențial al telomerelor constă în protejarea terminaților cromozomilor de recombinare și fuziune, fiind esențiale pentru menținerea stabilității cromozomiale. Disfuncția telomerelor este un
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
spectrului electromagnetic. Moleculele de acid dezoxiribonucleic (ADN) și acid ribonucleic (ARN) sunt formate din lanțuri de nucleotide (o grupare fosfat, un zahar și o bază azotată). Cele cinci tipuri de nucleotide diferă numai în ceea ce privește baza azotată: adenină (A), citozină (C), guanină (G), timină (T) și uracil (U). Fiecare dintre cele cinci baze azotate prezintă spectre de absorbție ușor diferite, având maxime la diferite lungimi de undă. Sunt prezentate lungimile de undă la care cele cinci baze azotate din componența moleculelor de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
fosfat (fig. 2). GRAFIC Figura 2 Structura chimică a ADN-ului (Imagini originale create de U.S. Department of Energy Genome Program’s Genome Management Information System - GMIS -, http://www.ornl.gov/hgmis). Bazele nucleotidice sunt de 4 tipuri: adenină (A), guanină (G), timină (T) și citozină (C), și sunt complementare, A cu T și G cu C. Ordinea bazelor nucleotidice în lanțul de ADN formează secvența de ADN. Specificitatea nucleotidelor este determinată deci de secvența bazelor azotate, ordinea sau secvența de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obșinută a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină ... AGCT ...), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală (A=do, G=re, C=mi ...), iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la dispoziție eșalonarea bazelor azotate a reușit cu ușurință să obțină o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
compuși din mitocondrii. Principalii compuși ce conțin legături fosfat macroergice sunt: acidul adenozin trifosforic (ATP), prezent în toate celulele, creatinfosfatul (CF), prezent în mușchi, tioesterii (cel mai răspândit tioester este coenzima A), derivații trifosfat ai pirimidinei și ai altor baze (guanină, citozină, uracil și alții). Ulterior hidroliza acestor legături fosfat macroergice duce la eliberarea energiei stocate. 4.2.1. Metabolismul protidic Proteinele sunt constituienți principali ai materiei vii, îndeplinind următoarele roluri: rol plastic, fiecare țesut fiind dealtfel caracterizat de un anumit
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mutație. Prima mutație este punctiformă (afectează un singur aminoacid), cea de a doua este masivă (deleție, translocație nonreciprocă). Cele mai cercetate gene au fost gena rb și gena p53. Mecanismele mutagene par a fi similare la ambele gene (mutație transversă: guanină - timidină). Cercetări experimentale sugerează că prin corectarea mutației p53 se poate produce o reversibilitate a tumorigenității. Proteinele p53 sunt detectabile prin colorații imune și oferă semnificație prognostică. Dacă ele se colorează imun, supraviețuirea este redusă, dacă nu se colorează supraviețuirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
ARNr și proteine de tip ribozomal, reprezentând tocmai locul de asamblare a ribozomilor. Acizii nucleici sunt lanțuri polinucleotidice monocatenare (ARN) sau bicatenare (ADN). Nucleotidele din acizii nucleici sunt derivați glicozilați (riboză, respectiv dezoxi-riboză) și mono-fosforilați ai unor baze purinice (adenină, guanină) și pirimidinice (timină, citozină, uracil). Codul genetic este un limbaj bazat pe trimeri nucleotidici numiți codoni, care funcționează prin complementaritatea catenelor ADN surori, atât în cadrul replicării ADN (A-T, G-C), cât și al transcripției sale în ARN (A-U, G-C
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și pirimidinice. Cuplarea fiecăreia din componentele nucleotidului se face la atomii de carbon 3` și 5` ai (dezoxi)ribozei. Fiecare bază azotată purinică se cuplează prin legături fizice (legături de hidrogen) cu una pirimidinică, adenina cu timina (2 legături) și guanina cu citozina (3 legături), cuplând și solidarizând lanțurile în helixul ADN. Fiecare lanț de ADN are o direcție, fiind numit lanțul 5` sau lanțul 3`, în funcție de cuplarea fosfatului. Lanțurile sunt antiparalele și redundante. Sursa de nucleotide pentru sinteză este reprezentată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
rămân cuplate între ele și sunt numite complex βγ. Subunitatea α este o proteină comutator (switch), care alternează între starea activă, cu GTP cuplat, și starea inactivă, cu GDP cuplat. In fapt receptorul activat funcționează ca factor de schimb nucleotidic (guanine nucleotide exchange factor, GEF) pentru subunitatea α. Forma α-GTP nu are afinitate pentru complexul βγ și se disociază de acesta, ambele având astfel posibilitatea să activeze proteine efector. La exercitarea efectului asupra proteinei-țintă subunitatea α-GTP se transformă în α-GDP. Se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
polinucleotide, nucleotidele fiind constituite, la rândul lor, din: o bază purinică sau pirimidinică, o monozaharidă, o pentoză, un rest de acid fosforic esterificat cu una din grupările hidroxil ale pentozei. în ADN se găsesc două baze purinice, adenina (A) și guanina (G), și două baze pirimidinicecitozina (C) și timina (T). Macromoleculele de acizi sunt răsucite în forma unei duble elice. Cele două elice sunt orientate cu resturile de pirimidină și de purină spre interior, astfel că fiecare rest de pirimidină stă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
exercită efecte bronhodilatatoare [4], substanță azotată [1], compus cu structura: 2,6 dihidroxipurina [1], bază purinică care nu intră în constituția acizilor nucleici [1], este produs intermediar al descompunerii acizilor nucleici în acid uric [2], se formează în cursul degradării guaninei [1], derivat purinic rezultat din scindarea adenozinei și guaninei [2]. Hipoxantina [1223, 4224]: de la grecescul hypo - mai puțin, xanthos - galben, -ină [4], substanță azotată; 6-hidroxipurină [1], bază purinică a cărei formulă corespunde cu cea a adeninei, gruparea NH2 fiind înlocuită
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
structura: 2,6 dihidroxipurina [1], bază purinică care nu intră în constituția acizilor nucleici [1], este produs intermediar al descompunerii acizilor nucleici în acid uric [2], se formează în cursul degradării guaninei [1], derivat purinic rezultat din scindarea adenozinei și guaninei [2]. Hipoxantina [1223, 4224]: de la grecescul hypo - mai puțin, xanthos - galben, -ină [4], substanță azotată; 6-hidroxipurină [1], bază purinică a cărei formulă corespunde cu cea a adeninei, gruparea NH2 fiind înlocuită cu o grupare OH [4], intermediar în metabolismul adeninei
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Hipoxantina [1223, 4224]: de la grecescul hypo - mai puțin, xanthos - galben, -ină [4], substanță azotată; 6-hidroxipurină [1], bază purinică a cărei formulă corespunde cu cea a adeninei, gruparea NH2 fiind înlocuită cu o grupare OH [4], intermediar în metabolismul adeninei și guaninei [1], ribonucleozidul și ribonucleotidul corespunzător sunt izonina și, respectiv izozinatul [1]. Hidroxiprolina [1225,2226,4227]: formula: HO-(C4H6NH)COOH, prolină care a suferit o reacție de hidroxilare la nivelul atomilor de carbon 2 și 3 [4], α-aminoacid N-alchilat ciclic care
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
bază purinică sau pirimidinică legată de un glucid sau o grupare fosfat (este un ester al acidului fosforic cu un nucleozid) [2], acizii nucleici sunt formați din lanțuri de nucleotide (lanțuri polinucleotidice) [2], ADN-ul conține bazele purinice adenină și guanină și bazele pirimidinice tiamină și citozină [2], în ARN, tiamina este înlocuită cu uracilul [2]. Proprietăți fizice ale Apilarnilului Proprietăți fizice (caracteristici organoleptice): aspect alb închis; consistență cremoasă, fluidă; miros caracteristic, ușor aromat; gust sensibil astringent, fără senzații dezagreabile; pH
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
pirimidinice, care derivă de la pirimidină: bazele purinice, care derivă de la purină: 222 Bazele pirimidinice în structura acizilor nucleici se întâlnesc frecvent următoarele baze pirimidinice: Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor categorii de acizi nucleici (ARN și ADN); uracilul intră în structura ARN
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
care derivă de la purină: 222 Bazele pirimidinice în structura acizilor nucleici se întâlnesc frecvent următoarele baze pirimidinice: Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor categorii de acizi nucleici (ARN și ADN); uracilul intră în structura ARN, iar timina în ADN. Bazele azotate cu excepția
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Citozina (C), uracilul (U), timina (T). Bazele purinice din structura acizilor nucleici sunt adenina (A) și guanina (G): adenina este 6 aminopurina, iar guanina este 2 amino, 6 hidroxipurina. În acizii nucleici bazele azotate sunt repartizate astfel; citozina, adenina și guanina sunt componente ale ambelor categorii de acizi nucleici (ARN și ADN); uracilul intră în structura ARN, iar timina în ADN. Bazele azotate cu excepția adeninei suferă un proces de tautomerizare lactam-lactim prezentându-se în trei forme izomere; lactim (enol), lactam (ceto
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
decât în ARN. În funcție de structura primară se disting 2 tipuri principale de acizi nucleici: ARN și ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
nucleici: ARN și ADN. Aceștia se deosebesc prin natura pentozei și prin bazele nucleice pe care le conțin. Astfel ARN conține riboză,iar ca baze azotate adenina, guanina, citozina și uracil, iar ADN conține deoxiriboză, iar ca baze nucleice adenina, guanina, citozina și timina. Acizii nucleici au o structură tetranucleotidică, fiecare macromoleculă fiind formată din 4 nucleotide diferite două purinice și două pirimidinice, care alternează între ele. Structura secundară a acizilor nucleici este diferită: ADN are o structură secundară bicatenară, dublu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
intercaternare care se stabilesc după o regulă specifică între anumite perechi de baze, una purinică și alta pirimidinică și care imprimă stabilitatea stucturii secundare. Din punct de vedere structural și energetic este favorizată numai legarea adeninei cu timina și a guaninei cu citozina, ceea ce determină ca raportul lor să fie egal cu 1. Adenina și timina se leagă prin 2 legături de H (A=T),legături care se stabilesc între funcțiunile ceto și amină de la atomii de C6 și între atomii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu 1. Adenina și timina se leagă prin 2 legături de H (A=T),legături care se stabilesc între funcțiunile ceto și amină de la atomii de C6 și între atomii de azot N1 ai ambelor baze nucleice. Între citozină și guanină se stabilesc trei legături de H (C≡G),între grupările amină și ceto de la nivelul atomilor de carbon C2 și C6 și între atomii de azot N1 Perechile de baze astfel formate sunt denumite baze complementare: A = T, C ≡G.
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]