1,454 matches
-
curînd, Spovedania unui torționar, o premieră în Est. Există și trei tineri eseiști mai puțin cunoscuți, dar care au dovedit un "apetit" profund pentru cărțile despre Gulagul românesc: Sanda Cordoș, Mariana Net și Vlad Pavlovici. Eu însămi am ținut rubrică "Gulag" timp de cinci ani, în revistă Steaua, realizînd mai apoi o teza de doctorat pe această temă și urmînd să țin un curs despre Gulagul românesc în anul universitar 1999-2000. Ar mai putea fi amintiți, parțial, pe lista "experților" Stelian
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
despre Gulagul românesc: Sanda Cordoș, Mariana Net și Vlad Pavlovici. Eu însămi am ținut rubrică "Gulag" timp de cinci ani, în revistă Steaua, realizînd mai apoi o teza de doctorat pe această temă și urmînd să țin un curs despre Gulagul românesc în anul universitar 1999-2000. Ar mai putea fi amintiți, parțial, pe lista "experților" Stelian Tănase și Vladimir Tismăneanu (ultimul fiind interesat mai mult de fratricidul comunist la vîrf, din istoria noastră, si mai putin de Gulag). Timișorenii Smaranda Vultur
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
un curs despre Gulagul românesc în anul universitar 1999-2000. Ar mai putea fi amintiți, parțial, pe lista "experților" Stelian Tănase și Vladimir Tismăneanu (ultimul fiind interesat mai mult de fratricidul comunist la vîrf, din istoria noastră, si mai putin de Gulag). Timișorenii Smaranda Vultur, Viorel Marineasa, Daniel Vighi și Valentin Sămînță s-au specializat pe tema deportării, ceea ce nu este puțin lucru. O scurtă perioadă, imediat după decembrie 1989, au scris constant despre cărțile Gulagului - Florin Manolescu, Nicolae Balotă și Cristian
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
istoria noastră, si mai putin de Gulag). Timișorenii Smaranda Vultur, Viorel Marineasa, Daniel Vighi și Valentin Sămînță s-au specializat pe tema deportării, ceea ce nu este puțin lucru. O scurtă perioadă, imediat după decembrie 1989, au scris constant despre cărțile Gulagului - Florin Manolescu, Nicolae Balotă și Cristian Moraru. Mai tîrziu Alină Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
nu este puțin lucru. O scurtă perioadă, imediat după decembrie 1989, au scris constant despre cărțile Gulagului - Florin Manolescu, Nicolae Balotă și Cristian Moraru. Mai tîrziu Alină Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
O scurtă perioadă, imediat după decembrie 1989, au scris constant despre cărțile Gulagului - Florin Manolescu, Nicolae Balotă și Cristian Moraru. Mai tîrziu Alină Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Alină Mungiu și Lászlò Alexandru au radiografiat succint sau tangențial cărți și idei despre Gulag. Numere tematice despre Gulag au fost realizate în revistele 22, Echinox, Apostrof, Vatra, Orizont și Magazin istoric. Televiziunea are și ea două fidele ale temei Gulagului: Lucia Hossu-Longin și, sporadic, Mariana Sipos. Trebuie apoi amintită Asociația Foștilor Deținuți Politici care publică de cîțiva ani "Documentele Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează simpozioanele
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Rezistenței". Se cuvine remarcată revista și fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează simpozioanele de la Sighet și "Analele Sighet". Nu trebuie scăpate din vedere nici cele cîteva edituri care au colecții specializate pe Gulag: Marineasa de la Timișoara (axată pe mărturii despre deportare și despre rezistență din munți), Ramida, Albatros, Humanitas (prin colecția "Procesul comunismului", dar și înainte de lansarea acesteia) ori chiar Vremea cu "dosarele" ei controversate - toate patru-n București. Directorul Editurii Ramida, Mihai
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
și despre rezistență din munți), Ramida, Albatros, Humanitas (prin colecția "Procesul comunismului", dar și înainte de lansarea acesteia) ori chiar Vremea cu "dosarele" ei controversate - toate patru-n București. Directorul Editurii Ramida, Mihai Rădulescu, are la activ mai multe cărți despre Gulag, dar aportul sau esențial este masivă "Istorie a literaturii de detenție" din care a publicat deja două tomuri, primul fiind o sinteză a tuturor mărturiilor ori comentariilor despre reeducarea de la Pitești. Ar trebui să adaug, poate, si Institutul Național pentru
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
revista acestuia, dar am rezerve față de funcționalitatea lor. Cu siguranta, mi-au scăpat și alți ucenici ai temei aici discutate, față de care îmi cer scuzele de rigoare; am incercat sa monitorizez cam tot ce s-a scris și comentat despre Gulagul românesc, dar nu pot evita lacunele datorate proaștei difuzări și tirajelor confidențiale în care apar cărțile despre detenția politică și revistele în care sînt comentate acestea. Toate numele pomenite mai sus cred însă că au darul să compenseze indiferență actuala
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Sorokin. În roman sunt câteva linii tematice îmbucurătoare, atingând degajat simbolul. Una vizează mișcarea în gașcă, unde se află copii din foarte multe nații care au cunoscut deportarea: Kotlas, Sașka (bielorus), Erik (estonian), Kim (coreean), Alioșa Sinicin, Sverdlov, Durov, ruși. Gulagul rusesc n-a selectat etnii și reprezentanți. Dimpotrivă, lozinca de înfrățire a popoarelor (dacă asta s ar putea chema înfrățire!) s-a împlinit din păcate, în situații limită. Iar în Siberia, s-a verificat vizibil, cu mare prisosință. Dincolo de mentalitățile
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
acestea, profund distincte la un anumit nivel. Acel nivel unde lumea se împarte, irevocabil, în evrei și pagini. În numărul trecut al "României literare" am prezentat studiul lui Tzvetan Todorov despre memorie și uitare, aplicat aceleiași chestiuni a comparabilității dintre Gulag și Holocaust. Cum anunțăm în finalul cronicii, reiau problemă discutînd o altă carte dedicată ei, cea a lui Besançon. Diferențele dintre cele două argumentații, o spun din capul locului, nu mi se par mari. De altminteri, Besançon și Todorov vin
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
de același tip, oricît de diferite circumstanțele istorice producătoare. Nu am impresia că aceeași ar fi miza demersului lui Besançon. Dilemă de la care pornește autorul este următoarea: cum de e posibil că principalele evenimente malefice ale acestui secol, Holocaustul și Gulagul, să fie, primul sfredelit de o hipermnezie veșnic alertă, frenetic căutătoare de noi documente, mărturii, descoperiri ale răului, iar al doilea înecat în cețurile unei amnezii suspecte? Studiul lui a apărut în Franța la un an de la publicarea Cărții negre
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
supliciile". E importantă această lămurire, în măsura în care ea elimina din discuție, de la bun început, piștele irelevante, adică acelea care ar propune o comparare a listelor cu numărul de morți, care susțin gradul mai "mare" de genocid al Holocaustului față de cel al Gulagului, de pildă. Însă mie mi se pare că tot că o consecință, ce-i drept indirectă, a acestui argument, apare drept mai curînd nerelevanta și discrepanta dintre tratamentele diferite aplicate de memoria istorică nazismului și comunismului, cel putin cîtă vreme
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
plan identifica ea aceste două fenomene. Explic de îndată, rezumînd cu acest prilej și etapele de bază ale demonstrației lui Besançon. Dacă la nivelul ororii pure, a supliciului îndurat de victime, e imoral să ne întrebăm ce analogie există între Gulag și Holocaust, la multe alte nivele comparația e posibilă și chiar relativ la îndemînă. De pildă, după Răul Hilberg, autorul unui impresionant compendiu intitulat The Destruction of the European Jews, au existat cinci etape ale distrugerii evreilor în Europa: exproprierea, concentrarea
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
a se vedea spectaculoasă răsturnare a importanței argumentului grupului etnic) și pentru că a izbutit cruntă performanță de a lansa o confuzie între morală comunistă și morală comună. Numai așa se explică faptul că zilnic cineva susține ideea că numărul morților Gulagului nu ar avea nici o legătură cu idealul comunist. Cred că e discutabila concluzia lui Besançon și sînt convinsă că autorul însuși ar fi de acord cu această. Dar mi se pare ca ajungem abia în felul acesta la un paradox
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
Similitudinea poate fi oricînd contestată, după cum și diferența celor două planuri se poate dovedi iluzorie ori insuficientă. Analogia, așadar, e prin esență ei retorica, mai degrabă precară. Precară, cel puțin la un anumit nivel, ar putea fi și comparația dintre Gulag și Holocaust. Am lăsat special pentru sfîrșit un aspect foarte important al argumentației lui Besançon. Pe tot parcursul prezentării cărții sale eu am folosit termenul Holocaust, dar am făcut-o în chip eronat (intenționat însă), căci autorul însuși folosește un
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
a cărții. Brutal enunțata, și în termenii unei dispute care a animat spiritele în ultima vreme în presa românească, aceasta ar fi următoarea: a ține minte experiență Holocaustului nu e mai important sau mai necesar decît a ține minte experiență Gulagului. Știu că astfel rezumata ideea pare abrupt introdusă, dar se va vedea de îndată că nu e. Argumentele lui Todorov sînt subtile și convingătoare, o spun că una care susțineam mai degrabă teza inadecvării analogiei. Faptul că memoria poate fi
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
am obișnuit cu umilință, ca mămăligă nu face explozie și tot așa. Cum puteam să le explic că la noi "mămăligă" explodase mult mai devreme - imediat după venirea comuniștilor, ca noi avuseserăm parte de cel mai mare și mai distrugător gulag, după cel al rușilor! Nimic din toate acestea nu i-ar fi convins. Disprețul față de noi era mult prea mare! Doar atunci cînd a izbucnit Revoluția, s-a produs o întoarcere de 180o. Simpatia lor a durat tot atîta cît
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
anume contratimp e observabil: radicalizarea anticomunista a Estului i-a găsit nepregătiți pe intelectualii occidentali, care, iată, rezistă la ideea echivalării dintre fascism și comunism, idee care ar conduce inevitabil la un proces al acestuia din urmă, care ar da gulagului un loc în istorie la fel de însemnat că al holocaustului. de la căderea Zidului Berlinului, cultura noii Europe pare să fie una fără frontiere mai ales la nivelul popular, cu mult mai puțin la acela înalt. Un cîștig, așadar, al Vestului, care
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
și firește, tot în Le Monde, ziar cu o ținere de minte nu mai bună decît a d-lui Reichmann, cel care ne amenință astăzi cu justiția, combătea (ca și acum) pretenția unora de a socoti la fel de oribile Holocaustul și Gulagul. Dar folosea următorii termeni: "amalgamul hidos făcut azi între Shoah și durerea românească din vremea celor patru decenii de impostură." Amalgamul hidos ar fi opera celor care cutează să alăture comunismul de fascism. Așadar, dacă victimele Holocaustului se pot plînge
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
ci din Les temps modernes și din Le Monde, că (nu Vadim Tudor, ci) Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu sunt marii antisemiți români și după ce în același Le Monde se spune că nu avem voie să alăturăm (cu pioșenie) victimele gulagului victimelor holocaustului, acum, deci, mă simt tentat să rog, cu modestie, să-mi fie adăugat numele pe lista de "antisemiți". N-o fac fiindcă și în ghilimele cuvântul rămâne sinistru. N-o fac ca să nu-i jignesc pe prietenii mei
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
de la Jurnal, iar celălalt de la Cartea neagră a comunismului, publicată în 1998 la Paris. Mă refer anume la alocuțiunea cu titlul Sebastian, mon frère rostită de dl Gabriel Liiceanu la Comunitatea federațiilor evreiești din România, și la editorialul Holocaustul și Gulagul publicat de dl Nicolae Manolescu în România literară (nr. 9/1998). Elementul comun al celor două texte, cu puncte de pornire diferite, a fost paralela făcută între crimele fascismului și ale comunismului, între Holocaust și Gulag, și concluzia lor că
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
la editorialul Holocaustul și Gulagul publicat de dl Nicolae Manolescu în România literară (nr. 9/1998). Elementul comun al celor două texte, cu puncte de pornire diferite, a fost paralela făcută între crimele fascismului și ale comunismului, între Holocaust și Gulag, și concluzia lor că cele două sisteme totalitare care au însângerat veacul în esență nu se deosebesc. Amândouă textele au recurs la comparații și găsiri de similitudini care pe unii comentatori pur și simplu i-au scos din sărite, considerându
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
găsiri de similitudini care pe unii comentatori pur și simplu i-au scos din sărite, considerându-le nelalocul lor, nepotrivite, necuviincioase, total neavenite, reacții ce au culminat cu aserțiunea incredibilă a d-lui Norman Manea că analogia dintre holocaust și gulag "nu lasă loc pentru evocarea, cum se cuvine, a antisemitismului și a holocaustului" (în The New Republic și 22). Dl Liiceanu, care a emoționat de altfel cu spusele sale pe mulți participanți la adunarea de la Comunitate, unde a vorbit despre
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]