56,026 matches
-
în scopul schimbului de idei decât răspunsuri imediate care tind să fie mai degrabă eviscerale decat analitice. Care a fost cel mai dificil moment în școală, în care ai simțit că nu poți vorbi, că ți se pune pumnul în gură? Cred că este mult prea facil pentru un tânăr, mai ales în stadiul de revoltă hormonal-indusă adolescentină, să simtă că o persoană într-o poziție de autoritate - un profesor - „îți pune pumnul în gură” și „nu te lasă să vorbești
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
că ți se pune pumnul în gură? Cred că este mult prea facil pentru un tânăr, mai ales în stadiul de revoltă hormonal-indusă adolescentină, să simtă că o persoană într-o poziție de autoritate - un profesor - „îți pune pumnul în gură” și „nu te lasă să vorbești.” Au existat caractere mai autoritare decât altele sau, în polul opus, profesori mai deschiși înspre un dialog cu clasa, desigur, însă 10 ani după liceu realizez că o clasă nu e menită să fie
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
seama de ce zice în Biblie: “iubește-ți aproapele ca pe tine însăți”. Dacă nu se iubesc pe ei atunci cum pot iubii pe cei de lângă ei? Femeile gravide fumează. Eu le numesc “mame criminale”. Tinerii mestecă gumă cu țigara în gură. Chiar așa, eu credeam că fumezi când nu ai ce face. Poate că fumătorii au și ei calități dar eu nu le văd. In parcul de joacă pentru copii mamele, cu copiii mici în cărucior, savurează țigara și suflă fumul
DETECTIV VOLUNTAR POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Detectiv_voluntar_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355504_a_356833]
-
lăsat celălalt să-și termine ce are de spus și i se taie fraza, ideea neputând fi exprimată în întregime. Când un om spune o prostie sau ceva necuviincios, observatorul oripilat de prostia omului, amintește proverbul românesc: „l-a luat gura pe dinainte”. Ce bine ar fi ca tot omul să știe când să tacă, când să vorbească, să nu jignească, să nu tulbure atmosfera! Mă-ntorc tot la Lucian Blaga, iubitor al tăcerii, amintind un fragment din poemul „Tainele inițiatului
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
pământ, iar Pituț îmi spune mie că Țuțea e salvarea României! Cam așa era Țuțea. Pe lângă noi a trecut o mașină cu număr de înmatriculare mic. Țuțea s-a oprit, s-a uitat după ea, apoi zice, cât îl ținea gura, și-l ținea: - Mor de dragul lui Niculae Ceaușescu ăsta! Îmi vine să-l pup de drag ce-mi e (e bine, gândesc eu, vorbește să-l audă milițienii). Se duce prin toate țările, se pupă cu toți negroteii ăia șefi
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
aprofundat și prin teza dumneaei de doctorat. Părintele Claudiu Băzăvan a vorbit despre semnificațiile ritualului mirungerii în timpul botezului creștin - ortodox și al mirungerii domnitorilor. Copilul este uns cu Sfântul Mir pe frunte pentru a avea mintea racordată la cer, în dreptul gurii pentru a rosti cuvinte ziditoare, în urechi pentru a auzi Cuvântul lui Dumnezeu, în dreptul inimii pentru ca aceasta să vibreze pătrunsă de Duhul Sfânt, pe mâini pentru a săvârși fapte bune, pe picioare pentru a merge pe drumul drept, pe spate
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
adaptate misiunii pe care o au de îndeplinit. Este uns pe frunte pentru a aduce binele supușilor săi, pe inimă pentru a fi sensibil la durerile poporului, pe urechi pentru a auzi glasul celor aflați în suferință și nevoi, pe gură pentru a rosti cuvinte care motivează o nație, pe umeri pentru a săvârși fapte bune pentru națiune, pe picioare pentru a merge pe calea adevărului, pentru a deschide calea spre adevăr și lumină, pe spate pentru ca în spatele lui să fie
FESTIVALUL „CONŞTIINŢA”, EDIŢIA A IV-A, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476212563.html [Corola-blog/BlogPost/381009_a_382338]
-
de nefericire nu mai găsea în sufletul ei, femeia... Asta, deși Rafael nu pe ea o privea, nu către ea tindea, valurile lui de tandrețe nu ei îi erau adresate. Alte amintiri are, însă, din viața cu Lucian: - F...-n gură, zdreanță ordinară! Unde fuseși, la frecat trotuarul?! Măcar să fi făcut bani, să nu-i mai ceri pe-ai mei, tâmpito! La început, Ana fusese stupefiată. Parcă nici nu plecase, vreodată, din casa părintească și retrăia ceea ce-și promisese solemn
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
că nu aduci bani în casă, impotentule! Era momentul când Lucian se repezea cu mâna în părul ei. Îi căra pumni în timp ce ea își înfigea, cu furie dezlănțuită, unghiile și dinții în pielea lui. Doar că nu făceau spume la gură în timp ce se rostogoleau pe jos, încleștați într-o luptă ce părea pe viață și pe moarte. Exact în momentul în care Ana nu mai vedea nimic în fața ochilor, când îi găsea jugulara lui Lucian și se pregătea să-i sugă
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
să cucerească cetatea. * În acele vremuri își ducea zilele, abia târându-și picioarele prin colbul nesfârșitelor drumeaguri de prin sărăcăcioasele sate de câmpie, un om amărât, un biet cerșetor care, în lungile și chinuitoarele sale peregrinări, lălăia cât îl ținea gura ori îngâna încetișor un cântec monoton și jalnic, ticluit și răsticluit de el după cum îl dezmierdau necazurile. Chinuita făptură care avea pe vremuri înfățișare ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită epavă ce nu mai era
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii îi atârnau doi dinți, ultimii care, deși șubreziți, mai puteau devora încă și o piele de animal! Nu
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii îi atârnau doi dinți, ultimii care, deși șubreziți, mai puteau devora încă și o piele de animal! Nu se poate spune că acest nenorocit era din cale-afară de vitregit de soartă, căci avea și ochi, și urechi, și picioare, și
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
în cetate, căci pe poartă nu era întotdeauna comod să pătrundă, fiind înhățat repede de paznici și alungat, așa cum se întâmpla cu orice cerșetor care încerca să se pripășească pe acolo. Pătrunzând în vizuina adăpostită sub mal, Tragodas regăsi imediat gura galeriei care pornea de acolo și începu să se târâie prin hruba subterană în plină beznă. Trudi mult prin lutul umed, mai-mai să se înăbușe. Dar își știa bine drumul și își folosea toate simțurile până când se trezi că izbuti
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
căruia zări pe cer din nou strălucitorul disc rumenit al lunii. Răsuflă fericit. Încotro ar trebui să se îndrepte acum, în miez de noapte? Cine va catadicsi să se trezească din somn pentru el, ca să-i dea ceva de-ale gurii? Hotărât lucru, cel mai înțelept era să aștepte zorii zilei pentru a-și începe treaba pentru care făcuse atâta drum! S-a întors înapoi, în galeria cea întunecoasă, acolo unde mai știa el și alte cotloane mai largi ca să poată
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
câteva minute pe care le aveam la dispoziție. Eu am încuviințat că mi-am învățat perfect rolul. Când au bătut cei doi la poarta noastră, eu m-am repezit la ușă, am deschis repede și „păsărica” mi-a zburat din gură: „Tata-i la fasui!” În timp ce am spus aceste cuvinte am întors fața și m-am uitat peste umăr, pe deschizătura ușii, în cameră, unde-mi erau părinții. Voiam neapărat să văd ce zic de felul cum mi-am interpretat rolul
ARTIST RATAT de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_artist_alexandru_stanciulescu_barda_1340109182.html [Corola-blog/BlogPost/359717_a_361046]
-
termina cât mai repede. însă după ce am săpat cam pentru două straturi m-a oprit și am inceput pregătirea straturilor. Doamna Minica a început să mă descoase și să-i povestesc despre mine. Bine înțeles cum eram destul de larg la gură i-am povestit despre viața mea și locurile pe unde umblasem până am ajuns la scoala profesională Zlatna. Am muncit destul de întins iar la ora când trebuia să ajung la masa de seară la scoala cele două straturi erau gata
CUNOŞTINŢA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ciclul_casa_de_sub_magulice_cunostin_mihai_leonte_1346580842.html [Corola-blog/BlogPost/343900_a_345229]
-
știe pe unde și ăștia, credea el, tăceau mâlc și-ascundeau numai așa „de chichi” că le plăcea lor cum joacă suferința pe chipul altora. Damas, mulți ani mai târziu când se replia după expresive confuzii și pritoceli emise de gura lumii, trăia cu impresia că amintirile lui și ale unchiului său au până la un punct aceeași curgere, când lină când frenetică, se revărsau dibace printre meandre purtând viitura declanșată din aceleași asperități și înaintând sub aceleași zodii, le unea fără
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
devin răscolitoare cu fiecare filă a catalogului dată înainte sau înapoi. Profesorii nehotărâți fac ravagii. Își aruncă privirea lapidar asupra primelor pagini, mai răsfoiesc una, două, scrutează cu privirea pagina pe care ești și tu înscris, aștepți cu sufletul la gură păstrând o rază de speranță ce se pierde atunci când privirea îi este ațintită asupra numelui tău apoi îți vine să înnebunești de bucurie nu alta; profesorul a mai dat două trei pagini, îi torturează acum pe cei de la sfârșitul catalogului
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
materia lirică e mai aproape de mărturisirea febrilă decât de notația austeră: "Dar pe treptele lui septembrie, dintr-o oglindă veche,/ un băiat caută între coperțile pânzate ale unui silogism/ echilibrul sângelui din mânile de-altădată,/ caută firul electric uitat în gura de aur/ a zilei de naștere, strigând:/ Eu stăpânesc lumea întreagă încât ea să aparțină tuturor". Readusă în plin plan, copilăria este emanația intuibilă a unei energii afective. Singurătatea și monologul sunt ceea ce spun că sunt numai la nivelul de
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
inconfortabilă, iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_izbasescu_cantece_de_mantui_al_florin_tene_1328504673.html [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura ta ca semn că m-ai iertat să-mi sorb din ea-mpăcarea de fugar ce-a rătăcit cu gândul lui ștrengar și ca zălog că răul e uitat dă-mi sânul tău ca leagăn pentru vise cum marea îi
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1456205811.html [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
mișcă fără încetare , ca o zvârlugă,intrând și ieșind din bucătăria de vară. -Luați câte-un pahar de vin , să vă mai răcoriți! - Vrei să vezi unde eram acum două săptămâni ? Surorile , în ținuta de plajă a Evei , râdeau cu gura până la urechi , de la sute de kilometri depărtare. Trupurile bronzate ale fetelor făcu soarele să mai strălucească , printre frunzele nucului , câteva clipe. -Hai să terminăm de mâncat în casă ! Nu se mai vede nimic. -Săru`mâna! Ecoul balansă lumina lămpii între
DEŞERTUL DE CATIFEA (11) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_11_costel_zagan_1364542205.html [Corola-blog/BlogPost/345477_a_346806]
-
când vezi ce prăpăd s-a făcut și continuă să se facă în falnicele noastre păduri de până mai ieri (a se citi până la Decembriadă) - nenumărate cioturi rânjind la privitorul încremenit de uimire, precum resturile de dinți dintr-o uriașă gură știrbă, mormane de crengi, dealuri rase ca-n palmă. Iar de ai cumva ghinionul să fii însoțit de niscaiva străini, apoi realmente îți crapă obrazul de rușinea comentariilor și a exclamațiilor lor de surprindere, căci noi știm prea bine cu
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
cu puteri tămăduitoare lacrima înlătură plânsul, durerea se scutură de semnele suferinței din trecut, vindecă trupul de slăbiciunile lui până se întrupează din nou vindecat înlăuntrul cu solzi protectori. Seducțiile tale de mentă sălbatică intră sub piele ca iarba în gura coasei, inima se plimbă prin piept deschizând zăvoare ascunse, să intre calul troian. Treptat cetatea din mine se dărâmă. Referință Bibliografică: Treptat / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor
TREPTAT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1486042298.html [Corola-blog/BlogPost/362542_a_363871]
-
pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge și așa” iar munca, cel puțin în cele 200 zile anual în care sfinții se înroșesc de rușine pe calendar, se usucă mâna dacă o pui pe un ac. Nu mai zic de lopată. Doar pompierul poate săpa
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]