151 matches
-
ea; ca mine. Un alt flux de energie, dar mai slab, Îi izvorăște din ceafă, de acolo unde ar trebui să fie vestitul ochi de soacră... De unde energie? Căci Natura nu cunoaște perpetuum-mobile. Păi din jur căci, prin zonele temporale, hârca se „hrănește“. Aș putea afla dacă cineva ar vrea să mă deoache? Adică să-mi ghicesc viitorul? Cum să aflu ceva despre ceva ce nu există, ci doar construim, pas cu pas, prin acțiunile noastre? Iată de ce aș fi tentat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un fiu duhovnicesc fără rușine: șaisprezece perechi, expuse pe spatele a șaisprezece scaune!" (1962, 60). O altă figură răsturnată a sfântului, dar mai elaborată, o avem în Duhovnicul maicilor. Scandalizat de curățenie, purtând mereu cu sine o lădiță cu o hârcă, care să-i amintească de moarte și judecată, călugărul Macarie găsește pe lângă chiliile călugărițelor un obiect textil, fin, de culoare liliachie, fără să știe ce e ori la ce folosește și caută, fără izbândă, lămuriri de la călugărițe. Așadar, a urmări
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
caractere, personajele, mereu aceleași, fiind conturate cu stângăcie. Îi lipsea și fantezia verbală. În 1845 teatrul din Iași juca Rezeșii la Iași sau Iașanca la țară, comedie în două acte. Pe aceeași scenă se reprezenta, în spectacol cuplat cu Baba Hârca de Matei Millo, comedia într-un act Fata cojocariului (tipărită în 1851), o critică superficială, amuzantă, a cosmopolitismului lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
articolul Programul, din fruntea primului număr, se arată că publicația se va ocupa și de „întâmplările locale, din toate părțile locuite de români”. Rubrici mai importante: „Urzică Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
Nicu Gane” în Fălticeni. 390 CARDAȘ, Constantin 505 1 C.P. Fălticeni, 23.VII.1972 Dragă d-le Dimitriu, Am nevoie de unele date, în legătură cu cei doi Matei Millo. Unul a fost actor 506 și a jucat în travesti în Baba Hârca 507 a lui V. Alecsandri. Altul a fost primar al Folticenilor 508. Sub el s-a făcut piața, vechile trotuare cu dale de piatră, iluminatul orașului cu petrol etc. De când și până când a trăit fiecare? Sunt amândoi din Spătărești? Mihai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
personajelor, împărțite neapărat în bune și rele. Temele care îl urmăresc pe H. sunt două. Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii (1847) e o farsă în care zgârcenia își primește până la urmă pedeapsa. În Săracul cinstit (1851), cu reminiscențe din Baba Hârca a lui Matei Millo, titlul vorbește de la sine. Dincolo de sentințele morale, comedia conține note de critică socială. Începutul comediei-vodevil Ucenicul șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose cosmopolite, și bătrânul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
an a dublat rolul lui Romeo. Din 1928, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, va deveni societar al Teatrului ieșean. Pe scena ieșeană, în direcția de scenă a lui Aurel Ion Maican, a interpretat roluri de succes, precum Vlad din Baba Hârca, Prințul din Heidelbergul din Sevilla sau Hlestacov din Revizorul lui Gogol. Aurel Munteanu a interpretat peste 100 de roluri, fiind un prim amorez foarte solicitat, atât în comedia de salon, pentru care avea o ținută și un anumit farmec, cât
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
noaptea de Înviere, când bat clopotele bisericii din cartier, Casa roșie se umple de lilieci și alte făpturi de noapte, care țipă și fac tărăboi, într-o sărbătoare a lor. Se mai spune că, uneori, la fereastră, se vede o hârcă, un craniu, din orbitele căruia iese o lumină verde. Când treci pe lângă Casa din Strada Casei, îți vine să-ți faci cruce, să spui Doamne-ferește, dar se zice că nu poți ridica mâna și că limba ți se împletește. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc pe viață? Șuncile pe boier Cupcici dârdâie mărunt-mărunt, se crucește de apărătură și se trage acana, nu care cumva Doamne ferește! să calce pe vreun mormânt și să stârnească vreun mort mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aproape cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au publicat doar Viitorul Româniii (1859) și 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu (1861). Localizările - după Victorien Sardou, Philippe Dumanoir și Fernand Lafargue, Louis- François Clairville și Ernest Gillet - sunt făcute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
În realitate italiana are forma capo, cu o serie largă de sensuri, comparabile cu cele ale rom. cap, folosind ca sinonim și în numeroase expresii pe testa, în timp ce rom. țeastă are sfera semantică ceva mai redusă: cutie craniană, craniu, scăfârlie, hârcă; carapace. Cetate ar vădi, în viziunea lui Cantemir, descendență curată din lat. civitas, civitatis, față de it. città „oraș”, a cărui formă ar trăda o influență străină, probabil cea a germ. Stadt „ville”. În fapt, rom. cetate, ca și sp. ciudad
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și dracu‟ după mine, huiuiu, huiuiu / De la mine pân-la dracu‟ huiuiu, huiuiu / Drumu-i moale ca bumbacu‟ huiuiu, huiuiu / De la dracu‟ mai în jos, huiuiu, huiuiu / Nu știu cum-îi că n-am fost, huiuiu, huiuiu / » Deși era, zicem noi, o baba hârca în toată regula, consoarta lui moș Șutu cânta frumos, cu o voce cristalină, nealterată ( ?!) de săcărica pe care o procura cu regularitate contra ouă. - Deși știam bine această familie, niciodată nu m-am gândit la așa spectacol ! - Și să termin
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să dea la iveală valori în domeniul operetei, aproape concomitent cu apariția genului respectiv, sub pana lui Offenbach, la Paris. Așa se face că Alexandru Flechtenmacher la Iași, a creat prima lucrare românească a genului la 1848, opereta -vrăjitorie Baba Hârca, jucată la Teatrul cel Mare din Copou (inaugurat la 1 decembrie 1846), situat în Podul Verde pe locul actualei Universități și care a fost mistuit de un incendiu, după ce câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo apetitul pentru cuceririle
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
câțiva ani, protipendada ieșeană și-a deschis acolo apetitul pentru cuceririle noi în creții , urmărind importante trupe străine și creații naționale: uverturi, vodeviluri și operete românești. Talentul lui Matei Millo (autorul textului care a interpretat în travesti dificilul rol Baba Hârca), a facilitat popularizarea noului gen, apărut în pas cu moda. Apoi după succesul de la 8 martie 1880 cu opera comică românească Olteanca, Eduard Caudella stimulat și de succesele repurtate de alți colegi, a compus tot la Iași, și prima operă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
A primit mereu roluri principale în cutezantele încercări ale Teatrului Național (din perioada interbelică) de a juca și spectacole muzicale. I se potriveau nespus numai roluri de gingașă copilă (datorită fizicului plăcut și staturii adecvate)! Astfel, a jucat în Baba Hârca pe text de M. Millo, Sâziana și Pepelea de V. Alecsandri, dar mai ales în rolul Luluța din Chirița în provincie, prima operetă românească a lui Alexandru Flechtenmacher, rol interpretat de zeci și zeci de ori! Soprana, cu glas de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
datorate unor forțe malefice, care, în preistorie, luau înfățișarea unor idoli, cărora trebuia să li se aducă jertfe pentru a fi îmbunați, iar mai târziu, chiar după apariția și răspânădirea creștinismului, demonii, strigoii, vrăjitorii și vrăjitoarele, zânele rele, zgripțuroaicele, baba hârcă au făcut și încă mai facă destule victime. Exista părerea, sub forme mascate, atenuate mai există, că aceste forțe malefice puteau acționa prin intermediul unor oameni, femei bătrâne în special, care puteau trimite bolile, deochiul, puteau lua mana (rodul) vitelor, trimiteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moisă, Nicu Vlad, F. Burcoveanu, Nicolae Cozma, Gh. Floareș, Constantin Romanescu, Victor Tacu, Florica Bejenaru, Carol Marcu, C. Săndulescu, Eliza Hârțan, C. Melinte, Petre Vancea, Tudorel Axinia, Ilie Danilov, Ioan Sachelarie, Gheorghe Marinescu, Gheorghe Bădărău, Ioan Triandaf, Lorica Gavriliță, C. Hârcă, I. Hăulică, F. Grigorescu, Ghe. Timoșca, Gheorghe Scripcaru. D.T.: Nicolae Stratone era filosof sau cam așa ceva și a ocupat funcții de propagandă. Era pe linie. Cezar Dinu era un profesor, un medic bun, decan la Medicină. Caracteristica celor de la Medicină
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gabriel, 29 Haritonovici, Răzvan, 448 Hatmanu, Dan, 410, 551 Hatmanu, Lucian, 50 Hatmanu, Petru, 284 Hawks, Peter, 425 Hăulică, Adriana, 161 Hăulică, Dan, 421 Hăulică, Ioan, 128, 129 Hăulică, Ion, 98, 99, 128, 227, 419 Hălălău, Ion, 122, 222, 283 Hârcă, C., 128 Hârțan, Eliza, 128 Hefco, Vasile, 121 Hegel, G.W.F., 148, 245 Heidegger, Martin, 461 Herghelegiu, Marius, 449 Herșcovici, Mazer, 121, 135, 222, 297 Hilițanu, Cătălin, 417 Hitchcock, Alfred, 427 Hîrjoabă, Ioan, 120, 357 Hobana, Ioan, 402, 403
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență; îmbătrînită; îngrijită; jale; lacrimi; limită; mamă; dna Maria; martie; măicuță; micuță; miros; moartă; modernă; nas; nas cîrn; năframă; neajutorat; neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
texte diverse, fără vreo grijă specială cu privire la paternitatea și valoarea acestora: poezii populare, versiuni ale liricii neoanacreontice românești (C. Conachi, poeții Văcărești, B.P. Mumuleanu), versuri ale lui I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu ș.a., cuplete din Baba Hârca de Matei Millo, versuri scrise de P. însuși, însoțite de melodii. Le apropie zugrăvirea, aproximativ identică, a iubirii ca sursă de tristețe și suferință teribilă, tonul amar-dulceag, tânguirea, jeluirea cu retorica ei arzoasă, la care P. adaugă, ici și acolo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
și el albăstriu. Dintr-un simplu înveliș al sufletului și din trupul inferior al unei alterități devalorizate, el se transformă în corpul străveziu al unei creaturi angelice, total opusă, desigur, vrăjitoarei la care se referea Shakespeare când o numea "hidoasa hârcă" sau "cloanța cu ochi vineți". Sycorax, în varianta Warner, știe că "unii oameni își întorc privirea spre interior, iar alții scrutează întotdeauna orizontul" (Indigo, 1992) și se plasează alături de cei din prima categorie. Atitudinea ei spirituală, superioară celei a cuceritorilor
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
1895-1898. Opera sa literară cuprinde poezii și drame în versuri de factură pronunțat patriotică, dar și eseuri. ALEXANDRU FLECHTENMACHER Acum 105 ani a murit compozitorul, violonistul, dirijorul și pedagogul român Alexandru Flechtenmacher. A compus primele vodeviluri și operete românești („Baba Hârca“, pe text de Matei Millo), cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice. A fost întemeietorul și primul director al Conservatorului din București. Joi, 30 ianuarie MAHATMA GANDHI Se împlinesc 55 de ani de la moartea omului politic indian Mohandas
Agenda2003-4-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280618_a_281947]
-
ce contau toate astea pentru un copil de șase ani? Mai fusesem la teatru, de vreo două ori, la Iași, înaintea mutării la Piatra. Țineam minte apariția pe scenă a unui car cu boi; era, de bună seamă, în Baba Hîrca a lui Matei Millo, reprezentată la “Național” cu prilejul Anului Nou. Și iată-mă acum la Hamlet! Probabil că n-aș fi înțeles nimic, sau că nu mi-ar fi plăcut nimic, dacă n-aș fi avut privilegiul de a
Umbra Tatălui by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13045_a_14370]
-
direct de globii ieșiți din orbite// pînzele lor au fost coborîte cu iuțeală/ tăiate pe lung de la un capăt la altul/ pentru provizii de cîrpe și gheme// tragem în piept aer și fum să întețim focul/ iar din noi ies hîrci fiere și pucioasă/ iese sufletul/ ca o ursoaică lovită în cap/ suflet cu blană pe care se prind scaieții violeți// doar unii dintre noi cîntă;/ cei care au lăsat să doarmă la soare puii ursoaiceiť. Păcat doar de finalul prea
Robert cuceritorul by Vasile Popovici () [Corola-journal/Imaginative/10099_a_11424]