150 matches
-
Ștefan Stuparu și doamnei Consul Ileana Andrei, precum și părintelui Emanuel Crainic din Christchurch și Asociației Doina din Auckland. Iată în continuare și mesajele transmise și recepționate peste week-end, cu mențiunea că avem în continuare o persoană dispărută (doamna Lia Tamara Hârca) și că am reușit s-o găsim pe doamna Georgeta Constantin, mai precis domnia sa este în afara orașului Christchurch, deci în siguranță. La ora transmiterii acestui email, bilanțul oficial al victimelor tragediei era următorul: 147 de morți și peste 200 de
UPDATE de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348999_a_350328]
-
cu ce se întâmplă. Manuela Bologheanu, Antena1 Bună ziua, Vă scriu din partea televiziunii B1TV, România cu rugămintea de a ne da informații suplimentare despre doamna Georgeta Constantin, despre care știm că nu a putut fi contactată și despre Doamna Lia Tamara Hârca, dispărută în urma cutremurului de pe 22 februarie. Cu mulțumiri, Daniela Mirica, Redactor Știri Externe B1TV Felicitări pentru organizare și promptitudine. Sunteți deosebiți. Claudiu Lucaci, realizator emisiuni TVR Spor și inspirație în tot ceea ce întreprindeți în aceste zile tulburătoare. Gândul nostru bun
UPDATE de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348999_a_350328]
-
față cu un fel de var, cu lacrimi negre pictate sub ochi, cu frizuri colțuroase într-un negru mai întunecat decât vestitul fund de ceaun autohton, lipite de craniu cu un fel de clei unsuros, haine negre, cizme la fel, hârci desenate pe spate și nasturi metalici din aceeași gamă macabră. Pășesc precum popularii zombi din filmele americane pentru handicapați, ignoră cu suveran dispreț întreaga existență, unii au deja agățat, de gât, un ștreang și par extrem de hotărâți să ne strice
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
stau "cohorte" întregi de genii, îngeri, existențe divine suprasau sub-mundane de origine greco-romană și orientală ce au "populat" spațiul Daciei și Moesiei Inferior. Apoi, un alt termen, semidivinitatea Baba (pl. Babele), originar (lingvistic) din sl. baba, ca Baba Dochia, Baba Hârca, Baba Cloanța, Ursitoarele, după S. Fl. Marian, dar acestea nu se explică doar prin mitologia slavă, ci mai curând prin suprapunerea lor peste universul mitic al gerontocrației și gerontolatriei autohtone, existența termenilor traco-daci moș, moșa, moașa (pl. moașele), poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și postume) și al lui Al. T. Stamadiad. Întrucâtva mai substanțial apare sectorul de proză, unde alături de Constanța Hodoș (nuvela Jurământul, un fragment din romanul Din carnetul unui medic ș.a.), Ion Gorun, Al. Cazaban ș.a. figurează Gala Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
și al lui Al. T. Stamadiad. Întrucâtva mai substanțial apare sectorul de proză, unde alături de Constanța Hodoș (nuvela Jurământul, un fragment din romanul Din carnetul unui medic ș.a.), Ion Gorun, Al. Cazaban ș.a. figurează Gala Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
caractere, personajele, mereu aceleași, fiind conturate cu stângăcie. Îi lipsea și fantezia verbală. În 1845 teatrul din Iași juca Rezeșii la Iași sau Iașanca la țară, comedie în două acte. Pe aceeași scenă se reprezenta, în spectacol cuplat cu Baba Hârca de Matei Millo, comedia într-un act Fata cojocariului (tipărită în 1851), o critică superficială, amuzantă, a cosmopolitismului lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
personajelor, împărțite neapărat în bune și rele. Temele care îl urmăresc pe H. sunt două. Cumplitul amăgit sau Izvorul demoralizațiii (1847) e o farsă în care zgârcenia își primește până la urmă pedeapsa. În Săracul cinstit (1851), cu reminiscențe din Baba Hârca a lui Matei Millo, titlul vorbește de la sine. Dincolo de sentințele morale, comedia conține note de critică socială. Începutul comediei-vodevil Ucenicul șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose cosmopolite, și bătrânul
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
loc de desfășurare numai satul ardelean. Discursul narativ, fluent, se organizează în jurul evenimentelor obișnuite ale vieții de la țară: conflicte între săteni (Alte vremuri), superstiții (Farmece, Deocheată), ridicarea pe scara socială (Domnul mamei), iubirea care nu ține seamă de starea materială (Hârca), războiul (La gura sobei), alcoolismul ca pricină a răului social (Clanța). Același mediu, surprins într-un moment generator de discuții contradictorii, se află în comedia O ședință comunală (1907). Cartea Calvarul unui gazetar (1930) este o suită de amintiri ce
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
concomitent tipărește nu doar legi și comentarii politice, ci și toate discursurile din Cameră. Ulysse de Marsillac e prezent cu numeroase însemnări despre literaturile română și franceză: Jenăchiță Văcărescu, Gérard de Nerval, Lettres sur la littérature roumaine, „Leș Misérables”, „Babă Hârca” de Matei Millo, Leș Poètes roumains. Vasile Alecsandri, Chateaubriand, Jules Michelet publică studiul intitulat La Poésie roumaine, iar Ange Pechméja traduce în franceză, număr de număr, pagini din literatura populară (Mănăstirea Argeș, Miorița, Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de
VOIX DE LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
aproape cu desăvârșire de înzestrare. Piesele sale, pline de înălțătoare sentimente patriotice, sunt compuneri ocazionale, evocând Unirea, omagiind câteva figuri de domnitori (Moartea lui Constantin Brâncoveanu, scrisă împreună cu Antonin Roques), brodând mici peripeții în jurul unor personaje celebre în epocă (Baba Hârca, cuconul Bârzoi). S-au publicat doar Viitorul Româniii (1859) și 11 iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbagiu și un zavragiu (1861). Localizările - după Victorien Sardou, Philippe Dumanoir și Fernand Lafargue, Louis- François Clairville și Ernest Gillet - sunt făcute
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
texte diverse, fără vreo grijă specială cu privire la paternitatea și valoarea acestora: poezii populare, versiuni ale liricii neoanacreontice românești (C. Conachi, poeții Văcărești, B.P. Mumuleanu), versuri ale lui I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu ș.a., cuplete din Baba Hârca de Matei Millo, versuri scrise de P. însuși, însoțite de melodii. Le apropie zugrăvirea, aproximativ identică, a iubirii ca sursă de tristețe și suferință teribilă, tonul amar-dulceag, tânguirea, jeluirea cu retorica ei arzoasă, la care P. adaugă, ici și acolo
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
impulsionarea creației dramatice originale. V. Alecsandri a făurit pentru el scene și tipuri, cărora M. le-a dat viață cu vivacitatea și proteismul lui. A început să scrie, de timpuriu, piese ușoare - vodeviluri, scenete comice în versuri. Cu feeria Baba Hârca (1851), prima operetă românească, cu muzica de A. Flechtenmacher - jucată în premieră în decembrie 1848 -, M., interpret al rolului titular (el este primul actor român care încearcă travestiul), obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană. Deși
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
Soulié, D’Énnery, Eugène Labiche ș.a. Exploatând până la saturație comicul de limbaj, mizând pe firesc și spontaneitate, pe M. îl interesează nu realizarea literară, ci argumentele spectaculare ale textelor asupra cărora se oprește. SCRIERI: Un poet romantic, Iași, 1850; Baba Hârca, București, 1851; Masca pe obraz sau Hai să râdem, București, 1862; Apele de la Văcărești, București, [1872]; Chirița la expoziția de la Viena, București, [1874]. Repere bibliografice: Ioan Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1939]; Nicoale Barbu, Matei Millo, București, 1963
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei „metafizică” rasială sfârșește într-un brutal pogrom. O altă epocă totalitară va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor de stânga. Într-o carte târzie, Hârca piratului. Peisaje dunărene (1957), dincolo de comentarii și epicizări mediocre, dialoguri imaginare, tonul vag festivist, răzbat imagini pregnante ale reporterului de altădată: Delta mirifică - o Amazonia locală - sau haloul fantastic al dostoievskianului Igor Radomirski, ultimul „vrăjitor” de albine de la Isaccea. O
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
însuși reporterul” (Geo Bogza), B.-F. rămâne egalul marilor jurnaliști ai lumii moderne. SCRIERI: Cinci zile printre leproși, pref. D-rul Ygrec, București, [1929]; Orașul măcelului, pref. A. L. Zissu, București, [1944]; ed. București, 1990; ed., pref. Z. Ornea, București, 1997; Hârca piratului. Peisaje dunărene, București, 1957; [Proză și versuri], ALR, 137-145; Reportajele mele. 1927-1938, îngr. și postfață Lisette Daniel-Brunea, București, 1979; Memoria reportajului, îngr. Lisette Daniel-Brunea, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 1985. Traduceri: Lion Feuchtwanger, Războiul evreilor, București, 1945; R. L.
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu d. Brunea-Fox de vorbă despre reportaj, VRA, 1934, 342; L. [I. Ludo], „Orașul măcelului, „Răspântia”, 1945, 5; M. Sevastos, Prigoană hitleristă, „Torța”, 1945, 7; B. Elvin, F. Brunea-Fox, „Hârca piratului”, VR, 1958, 3; George Macovescu, Farmecul pământului, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Sânziana Pop, Propuneri pentru paradis, Iași, 1975, 83-94; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 509-511; Sașa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 172, 176, 246, 268, 270; Radu
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
articolul Programul, din fruntea primului număr, se arată că publicația se va ocupa și de „întâmplările locale, din toate părțile locuite de români”. Rubrici mai importante: „Urzică Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
până s-o albi. Pe când se chinuia biata fată, iaca apar și cei doi bătrâni. Dar în loc să-i albească lâna, cei doi îi dete fetei o grămadă de flori și fragi spunându-i fetei să le ducă babei. Când văzu hârca florile și fragii, uită de lână, îl chemă repede pe Dragomir și-i spuse: "Măi Dragomire, dac-au înflorit fragii înseamnă c-a venit vremea să mergem la munte, la stână, să măsurăm oile". Și răpezită cum era baba, îl
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
păstram din copilărie, Îngropată Între perdele de teamă. Într-o după-amiază ploioasă, În partea de est a cimitirului Montjuïc, uitîndu-mă spre mare printr-o pădure de mausoleuri imposibile, o pădure de cruci și de pietre funerare sculptate cu chipuri de hîrci și de copii fără buze și fără privire, care duhnea a moarte, siluetele a vreo douăzeci de adulți pe care nu mai izbuteam să mi-i amintesc decît ca pe niște costume negre Îmbibate de ploaie și mîna tatei strîngînd-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
patul cu trupul lui inert Întins. M-au mai Învățat să-mi pierd speranța de a-l revedea pe bărbatul pe care odinioară Îl susținuseră oasele acelea. I-am scos bandajele de pe față În a treia lună. Julián era o hîrcă. Nu avea buze, nici obraji. Era un chip fără trăsături, o biată marionetă carbonizată. Orbitele i se lărgiseră și acum Îi dominau expresia. Infirmierele nu mi-au mărturisit-o, Însă simțeau repulsie, aproape frică. Doctorii Îmi spuseseră că un soi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o singură listă lungă, sinuoasă, detaliind capsulele de semințe magice, instrumente chirurgicale, bețe chinezești de joc, tigve Naga cu coarne, un hăitaș, un pandantiv cu jad, o cască făcută din pielea unui porc țepos de localnicii din Insula Gilbert, o hârcă într-o sticlă din Gloucestershire, un fluier din os de Arapaho, un set de chakre Sikh din oțel, țigle din Maroc, o pușcă pentru vânătoarea de lupi, un ciomag pentru foci sculptat din penisul unei morse, ornamente pentru comercializare, greutăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Lică În sicriul lui din groapă, năpădit de tot felul de coropișnițe și de viermi, cu fioroase rădăcini Înfipte În coaste, dar, mai ales, În țeastă. Rădăcini vânoase de salcâm Îi intrau pe nări, pe urechi și pe gură, strâmbând hârca Într-un rânjet de chin. În toată Învălmășeala dureroasă rămăseseră neatinși ochii cei goi pe care apucasem să-i zăresc pe malul Gropanului, Înainte ca rămășițele Înecatului să fie Înfășurate Într-o foaie de cort militar și puse pe podeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Herr Doktor? O potențialitate, doctore, un tremur. Camaraderie ilicită, care își creează cruzimile, dar nu pierde acordul incert, o amețeală muzicală, de aprilie, când drogurile primăverii injectează foc în sângele nostru obosit. Încă tineri, da! De parcă n-am ști de hârca putredă, de care va fi să ne izbim, de parcă am mai fi în stare să ținem strâns ghidonul. Minciuna promisiunea iluzia, ceea ce melodramele numesc cavalcada juventuții, înfrunta soarele și luna, de parcă, de parcă... n-ar mai exista dihania Orest și bordelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se intercalase, de câțiva ani, o stație intermediară. Autobuzul frână, gâfâind, în dreptul unui refugiu cochet, din panouri de sticlă verde. Se vedeau două bănci și mormane de cârpe, hârtie, sârmă. Coborâseră câțiva pasageri, se urcaseră alții, aglomerația aceeași, ca totdeauna. Hârca nu pornea. Brusc, iritarea unui nou pasager, agățat de scară. „Ce faci, blegule, nu vezi că urc?“ Blegul era un bondoc, într-o scurtă de stofă aspră, cenușie, cu o față rotundă și palidă. Deschisese ochii uimiți, nu răspunse. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]