273 matches
-
sau braniști domnești, pământ în câmp, de arătură, fânețe și păscătoare, fără să fie nevoie de un efort suplimentar pentru amenajări funciare (curățitură, drenări, despăduriri etc), în timp ce țăranii din zona de munte sunt cei care, prin munca lor, cu sapa, hârlețul, cazmaua și focul au obținut suprafețele de teren de care aveau nevoie. Indiferent prin ce mijloace și eforturi obținea o bucată de pământ pe seama pădurii, țăranul dependent era dator stăpânului cu zeciuiala, pământul rămânând proprietatea stăpânului titular de acte de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Alte procese, puse În scenă după aceeași rețetă, aveau să incrimineze ofițeri și subofițeri, precum și deținuți brigadieri de la două din lagărele de muncă, Salcia și Capu Midia. Ancheta Procuraturii stabilea: Mulți deținuți au fost bătuți cu bare de fier, lopeți, hârlețe și bice. Mulți au murit ca urmare a loviturilor primite, iar alții au rămas infirmi pentru restul vieții. Câțiva deținuți au fost Împușcați, altora li s-a refuzat tratamentul medical când au fost bolnavi și au fost siliți să muncească
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
primar): „La șanțuri și la drumuri am experiențe plăcute... Am încercat să ajutăm oamenii pentru că am luat niște tuburi din astea pentru scurgerea apei... Am trimis oamenilor o rugăminte fiecăruia. Și am văzut că oamenii s-au mișcat, au luat hârlețul, sapa și s-au pus să curețe” (primarul, 40 de ani); „De exemplu, la pietruirea drumului ajută toate strada” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de ani); „Ajută - e sat unguresc, e altă concepție” (bărbat, 41 de ani, medicul satului, venit
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prefigura încă din start "un venit însemnat și sigur", care ar fi sporit considerabil după înființarea unei fabrici de cuie și a alteia de unelte. Diversificarea producției, proces menit să asigure piața internă cu instrumentarul agricol strict necesar (sape, cazmale, hârlețe, pluguri, fierărie pentru mori, osii pentru trăsuri etc.), era concepută prin valorificarea mijloacelor hidraulice, a apei și ciocanelor, sporind astfel rentabilitatea întreprinderii, cu economii consistente de timp și de forță de muncă. Pornind de la premisa existenței capitalului fundamental, el își
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
gropile, au să fie în depărtare de 8-12 palme de laolaltă. La scoaterea copăceilor din shoală, trebuie foarte bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bine să luăm sama ca, pe cât se va putea, să nu se vatăme rădăcinile. Scoaterea copăceilor se poate face și cu un hârleț obicinuit, înfingându-l din două sau trii părți împrejur și, apoi, ridicând copăcelul prin plecarea în gios a hârlețului. Fiind că, cu toată paza, nu se poate feri vătămarea rădăcinilor, apoi toate părțile vătămate să se răteze cu un cuțit ascuțit la partea sănătoasă, aproape de acea vătămată, spre a le feri de putrezire. Prin această rătezare a rădăcinilor se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
însămnat și sigur, dar încă mai mult să poati aștepta în viitorimi, după înființarea unei fabrice de cuie, cum și a unei atelii de unelte (lucrate prin puterea apii și a ciocanelor) spre producerea instrumentilor de agricultură, precum: sape, cazmale hârlețe, feră de plug, feră de mori, osii de trăsuri și multi alte unelti trebuitoare în toati zilele, de asemine, cuie di tot feliul, care într-o fabrică de fer, prin agiutoriul puterii de apă și a<l> mașinilor, să pot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
presupunea sacrificarea și încorporarea în zidul unei construcții a unei ființe dragi, pentru a conferi trăinicie zidirii. La vălătucirea caselor, sătenii făceau clacă, întrajutorându-se reciproc. În fața casei, acolo unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte. Munca la „lichitul” casei era repartizată astfel: bărbații călcau lutul amestecat cu paie și cu apă, folosind uneori și animale pentru această operațiune, femeile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
inițialele acestuia și data fabricației. Dicționar - Vereurile = ateliere specializate care prelucrau fierul brut (”pâinea de fier”) obținut prin topire, fragmentând metalul cu ajutorul ciocanelor mari acționate hidraulic. Aceste fragmente de minereu topit erau apoi transformate prin Întindere În: unelte agricole (sape, hârlețe, brăzdare, cuțite de plug), unelte casnice (de bucătărie, de vatră, Încuietori, chei), unelte populare manufacturiere (pentru cojocărie, potcovărie etc), fier forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau dispozitiv
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
față, pe mâini și pe gât. Pe jos zăceau o duzină de lilieci enormi, fără suflare. -Ce se întâmplă aici?-întrebară cei doi. -Măriile voastre-răspunse Daniel șeful echipei, am fost atacați de liliecii vampiri. Ne-am luptat cu ei cu hârlețele și târnacoapele. Ne-au mușcat pe toți. S-au dat numai la gât satanele. -Vă simțiți bine?Plecați la casele voastre să vă îngrijiți rănile. Mâine vom veni cu arme să stârpim vampirii. Prințul Alexandru fiind informat de cele întâmplate
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
deja denumirile de tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede la prima vedere, pe proprietarii acelor poieni, șesuri, dealuri, runcuri, arșițe etc., ci pe cei care, prin munca lor, folosind sapa, hârlețul, cazmaua, toporul, fierăstrăul, dar și focul, au obținut o suprafață de teren pe seama pădurii, având dreptul de folosință și posesie. O particularitate a dreptului cutumiar românesc (obiceiul pământului, jus valahicum-n.a.), trecut apoi în drept scris, valabil pentru Moldova, deși
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Or, așa cum arăta frecvent (și) Mircea Eliade, după Newton, în plină modernitate, tehnica a cunoscut o teribilă desacralizare. Dacă tehnica veche, premodernă, era dublată de o dimensiune simbolico-religioasă, cea actuală încetează a mai fi. Un banal instrument de lucrat pământul (hârlețul, de exemplu) era ceva util muncii propriu-zise, dar era și simbol falic al hierogamiei dintre Cer și Pământ. Fascinantă și reconfortantă înțelegere a muncii și naturii! Calculatorul la care scriu acum nu mai este demult așa ceva. Un alt scenariu evolutiv
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
care eu am spus: "Dacă te deranjează, lasă că mă întorc cu ea în jos!" - și m-am întors pe burtă. Andone a început să urle: "Deținut, drepți!" Atât mi-a trebuit: m-am ridicat și am pus mâna pe hârleț, pe cazma, și i-am zis: " Dacă nu pleci, te despic ca pe un pește!", și am ridicat cazmaua! S-a retras și cu cine vine? Cu Olah, fără armă, că nu putea să intre cu armă în cordon. C.
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-ne când oboseam. Ne însoțeau doi militari cu automatele. Așa îl căram până la Periprava. C. I.: Pe o distanță de... S. Ț.: Între 15 și 20 de km. Ajungeam la Periprava sleiți de puteri. Acolo primeam de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poartă. Aceștia au ajuns și au fost chinuiți în diverse sisteme, i-au înjurat ca introducere și le-a zis că a venit ordin de la centrală că trebuie să fie împușcați. L-a pus pe Grecu să le dea unelte, hârlețe - probabil că și astăzi ar mai putea fi după atâția ani o declivitate acolo unde și-au săpat groapa. Că li s-a spus: "săpați o groapă atât de mare încât să cădeți dracului singuri în groapă, să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încurajez în încercările lui de a mă ajuta, să-l învăț, pe măsura puterilor lui de înțelegere și efort, treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem unelte-jucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să o tai, lăsându
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
lemn, adunate în casa părintească, constituie rodul cercetărilor de suprafață sau al sondajelor arheologice efectuate de familia învățătorului COSTACHE BURAGA. De multe ori, pentru copiii familiei, solurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu, iar sapa și hârlețul cu care scormoneau pământul erau uneltele ce au redat cunoașterii “huma istoriei dăneștene“! Cu mult efort și cu multă muncă de lămurire dusă cu familia, o foarte mică parte din colecția lui COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost adusă la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la săpăturile și descoperirile arheologice, exponatele actuale. De câte ori privirea dăneștenilor nu s-a oprit cu stupoare asupra copiilor învățătorilor Buraga din Dănești, copii care călcau plapuma rece a zăpezii cu tălpile goale, îmbrăcați sărăcăcios și care colindau cu sapa și hârlețul în spinare pe coastele dealurilor pentru a-și ajuta părinții în munca izvorâtă dintr-o adâncă pasiune?! ... vă puteți imagina că primii cinci copii ai învățătorilor Buraga nu au fost înscriși în cataloagele școlii? Incredibil, dar adevărat. Acești copii au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
părinții lor - învățători - nu le-au arătat cum se scrie o singură literă din alfabet. Dar, totuși, ei singuri au învățat. Pentru acești copii, pământurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu ale unui elev; sapa și hârlețul cu care scormoneau pămîntul ca și întrun dans al scrierii, penița lor, instrumentul lor de scris iar pereții și etajerele casei părintești, carnetul de elev care era decorat pe file albe de var cu note mascate, sub formă de cioburi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ori, un rușinos colit ce, hondros și ghebos, prea încet murmura că, de fapt, milioane de ani peste vaduri agale s-u scurs...“ ,, Ascultînd eolitul cum sieși vorbea, noi aflăm că atunci cînd era începutul, doar el se făcea cînd hîrleț, cînd cuțit, cînd topor și cînd armă grozavă... Cu traista largă pe umăr, Cu bățul asămeni întîiei cazmale, Cu ochii bortind oripeunde pămîntul, Cu gîndul cernînd ale vremilor cîrduri, Așa ne-m purtat peste cele hîrtoape Furînd cîte-o sculă din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
carte ,, Dăinuiri dăneștene “ (Iași, Editura ,,Junimea “). Eugenia Buraga a încetat din viață în anul 1975, soțul ei trăind în singurătate până în 1999 când a trecut în neființă. ,,Cu mirare întreabă oricine privește <<Oglinda trecutului>>. Mări... poi... plugul și sapa... cazmaua... hârlețul... plinindu-și menirea prin vatră de sat și prin țarina dusă, de jur împrejur, până-n colo, departe, pe văi și pe dealuri, au scos, fără știre, din sipet ascuns, ba unealtă, ba armă, ba oală, ba chip de om, ba
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de această vârstă și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela era de trebuință. Avea ce mânca vita o dată. Copiii erau dați la școală
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și din piatră și din lut, rîșnița cu bălătruc din neolitic, îmblăciu nu îmblăci, forma trecut a prezentului înnoiește arhaismul, receptare și rațiune prin sentiment fiarele de plug, lopățica de curățat hîrlețul, semințele de grîu din vremea dacilor, piepteni de cules afine, tigvă, coș din scoarță de copac, jaleș, filionică, păducel, stupii din stuf, din nuiele lutuite, cornul de brăcuit, corneice pentru praf de pușcă, cleștele de spart alune, mai de rufe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Dumitru Luchian din Parpanița și alții, au descris evenimentele tot în aceleași culori și pe fondul acelorași revendicări ce pentru țărani nu puteau fi amânate cu hârtii citite în piața publică de către notabilitățile timpului. e. „(...) m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]