273 matches
-
mămăligă aburul duce în cer gratitudinea. Câțiva ghiocei tăcuți sunt suficienți pentru un discurs. Aștept în genunchi primăvara să o rog să mă facă pom. Rândunelele se întorc din alte lumi pe același drum. Pământu-și spunea în vară poveștile oricărui hârleț. Din oră-n oră, cocorul din vârf de cârd scoate busola. Pește nu avea, dar de broaște era plin lacul moștenit. Porcul, cu un pai dus în gură, anula „Timpul probabil”. Din vârf de munte corbul citește în stânci timpuri
PANSEURI ÎN 17 SILABE (II) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366545_a_367874]
-
se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie)Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să-i strunească. Căpitanii continuă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
din cauza stres-ul așteptării. Eiii, dar cu aproximativ un sfert de ceas înaintea prânzului, cine apare la poartă cu mare chef, chiar dacă nu de muncă!? Lică dotat cu nelipsitul său sfredel, însoțit de ajutoare, respectiv Lae zis Mucalău purtând un hârleț și o moacă bleagă, plus Luță zis Besensac, o denumire ce pare a fi de origine franceză, dar în mod sigur nu este, cu un târnăcop și un zâmbet tâmp, adică cel dintotdeauna. Dând dovada unor excelente calități de yoghin
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
grohăia, ca să mă fi lămurit despre ce era vorba. De năduf că tot am irosit o juma de noapte, am aprins lampa-n odaie, am luat felinarul, mi-am închis animalele și am început să scotocesc după uneltele din bătătură, hârleț, cazma, târnăcop și ce-am mai găsit la îndemână. Capu-mi fusese tot timpu la promisiune și la pariu și-mi trăznise prin cap ceva ce m-ar fi scutit de minciună, cum poate-ar fi putut crede prietenarii. Mă
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
din acea liniște, dar mirosul de viole și șarpele cu pielea lui rece alunecând pe pielea mea îmi paraliza voința. ) sute de mâini s-au eliberat îndreptându-se spre mine, înșfăcându-mă, paralizându-mi mișcările. În vuietul acelei liniști auzeam hârlețe în pământul uscat. Sunt vie, urla disperată întreagă ființa mea. Sunt ... totuși ... vie! și pământul îmi pecetluia neputința trupului apăsându-mă și ... În volumul Sub semnul apei și al dragonului Carmen Alexandina reușește să realizeze saga unei familii ale cărei
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
relație aparte. Zic aparte, pentru că, nu se știe de ce, ori de câte ori murea cineva din sat, ateul-ideolog se oferea să-i sape mortului groapa. „De ce să nu-i ajut pe oameni? Sunt voinic, am destulă putere”, spunea el și punea mâna pe hârleț. Vedea, probabil, un rost ascuns în a le săpa groapa consătenilor plecați „dincolo”. Cu toate acestea, așa materialist cum era, tatăl îi acorda lui Ștefan toată libertatea pentru a se ocupa cu tot ce-i plăcea și nu o dată s-
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
crud și fierbinte, din care poți să faci brînză și unt, da' ce mare scofală faci, dacă nu pui și tu mîna la aia și la ailaltă, că așa se vede omul gospodar în curtea lui, cu sapa și cu hîrlețul în mînă și spre amiază pe deal, după uscături, că iarna e aproape și odată îți bate la ușă și vaca zbiară în grajd de foame, că lapte vrei tu, boule! răgea el, amenințător, da' fîn, canci! Se găsise cineva
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
fără stăpân și fără de speranțe nu se aventurau printre tufișurile acestor câmpuri, ce semănau cu niște cimitire de sinucigași. Mamulea și Francisc discută de-ale lor și, in treacăt, aflăm că toată lumea știa cine era tatăl Marucăi: Ajutându-se de hârleț, Mamulea sări sprinten din groapă. Era un om de vreo 50 ani, dar nu-i dădeai. Scund, îndesat, puternic, agil ca o maimuță, se Mișca ușor pe marginea gropii. Părul lui lung, cărunt, sclipea în lumina lunii ca o făină
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
ziua în care îl însoțesc pe Ovi la Carani, unde, după plecarea lui în Austria și o lună de ploi, pământul a rămas nelucrat și țipă să-i poarte cineva de grijă. Deci, e musai, musai, musai să fiu la hârleț, la sapă, la pus una alta... Aș vrea să mă pot împărți, ca să fiu și cu voi. Cum sufletește sunt, fiindcă altfel nu ți-aș scrie acum. Te felicit din inimă pentru volum, pentru dăruirea ta, pentru talentul și competența
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
să-și strângă ceva bani să-și cumpere apartament la oraș. Apoi să se însoare. Toate acestea îl îndârja să lucreze cât mai mult. Să facă ceva bucate la toamnă pentru nunta lui Dorel. Mâinile aspre strângeau cu îndârjire coada hârlețului. Îl înfigea adânc în pământul reavăn.Parcă cu dușmănie, parcă cu iubire. Era același pământ care înghițise bunicii, părinții, soția și toate neamurile lui. Mai răsturna o brazdă, iar o brazdă, și alta, și alta și pe fiecare o fărâma
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
lui. Mai răsturna o brazdă, iar o brazdă, și alta, și alta și pe fiecare o fărâma cu tăiușul cazmalei. -Marine, vino până la poartă! -Ce vrei Cârțule? -Am să-ți vorovesc ceva! -Hai că vin ... Bătrânul Marin înfipse cu dușmănie hârlețul în pământ și se îndreptă spre portița ce despărțea curtea de grădină. Cînd a trecut pe lângă Patrocle, legat de un țăruș lângă gard, câinele crescut cu drag de Dorel, acesta începu să urle. -Taci, jigodie! Ce te-a apucat!? -O
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
la operatorul economic): 1. Materiale pentru mulcirea solului, îngrășăminte, găleți, unelte agricole ... 2. Termometre pentru aerul atmosferic și pentru aerul din sol, higrometru cu fir de păr, pluviometru ... 3. Pehametru Hellige, probe de sol, sonde, truse de sol. ... 4. Cazma, hârleț, lopată, Atlasul Munsell (culorile solului) ... 5. Probe pentru fiecare orizont de sol ... 6. Profile de sol ... 7. Mașini agricole folosite pentru lucrările solului: plugul, grapa, nivelatorul, tăvălugul, cultivatorul, freza, agregate complexe, scarificatorul, sapa rotativă ... 8. Materiale: brazdometru, riglă gradată, cazma
STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ din 13 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291271]
-
achipuite și totul numai pe mîncare. Gropi am săpat multe. Mii de gropi. Io și-acuma că sînt bătrîn îți săp matale gropi, dar atunci cînd eram tînăr! Omul cela pentru care săpam gropile făcea dintîi un șanț dimprejur cu hîrlețul. Eu îi achipuiam marginile și săpam după aceea în jos. Pînă zicea el: stai! Uneori așa gropi săpam de-adînci, că o zi se căzneau să mă scoată din ea. La mine era coadă mare. Oamenii mă luau pe rînd ca să
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
de atâția bărbați câți au fuste. Sunt femei ușoare. Bărbații care sunt bărbați se înțeleg între ei. Lasă de la ei. Iartă. Femeile se răzbună. Aș cere Chinei că partea mea de cetățean din Roșia Montană să o exploateze ea, la hârleț. Total ecologic. Nu e nicio grabă. Câteva grame, acolo. Cu o singură condiție. Să nu polueze nimic. Să ia partea mea, si la acelasi hârleț, să pună un pom în locul ei. Toți frații noștri de credință ne-au luat aurul
Liviu Florian Jianu: Fiicei male mai mici i-am spus. Din Manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339269_a_340598]
-
cere Chinei că partea mea de cetățean din Roșia Montană să o exploateze ea, la hârleț. Total ecologic. Nu e nicio grabă. Câteva grame, acolo. Cu o singură condiție. Să nu polueze nimic. Să ia partea mea, si la acelasi hârleț, să pună un pom în locul ei. Toți frații noștri de credință ne-au luat aurul. Teritoriile. Femeile. Copiii. Și ne-au ucis bărbații. Imperiul Român. Austro-Ungar. Otoman. Rus, Kievul. Ne-au luat Basarabia. Bucovina. Ținutul Hertei. Banatul Sârbesc. Cadrilaterul. De la
Liviu Florian Jianu: Fiicei male mai mici i-am spus. Din Manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339269_a_340598]
-
zvârcoleau în mintea mea în timp ce mergeam pe stradă către destinația unei piețe de lângă aia unde vinde da'lea când, într-o curte, prin ochiurile unei plase de gard, văd un tip ce se făcea că sapă în pământ. N-avea hârleț, n-avea nimic în mână. Parcă făcea gimnastică. Bucuros că nu numai eu am înebunit dau să plec mai departe dar, de individul pus pe săpat fals se apropie un altul ce avea un morcov în mână pe care îl
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
sigur cei doi se joacă, dar dialogul ce se desfășura sub forma unui interviu, m-a reținut pe loc. Am uitat și de pâine, și de cartofi, dar n-am uitat niciun cuvânt din discuția lor : - Bună ziua ! Ce faci cu hârlețul ăla ? - Sap o groapă. Reporterul cu leguma se uită prin împrejur curios : - Da' unde vezi tu groapă ? - Da' tu unde vezi hârleț ? - îi răspunse interlocutorul lăsând săpatul. - E clar ! E tra-la-la ! - concluzionă ironic reporterul ecologic privindu-mă drept în ochi
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
de pâine, și de cartofi, dar n-am uitat niciun cuvânt din discuția lor : - Bună ziua ! Ce faci cu hârlețul ăla ? - Sap o groapă. Reporterul cu leguma se uită prin împrejur curios : - Da' unde vezi tu groapă ? - Da' tu unde vezi hârleț ? - îi răspunse interlocutorul lăsând săpatul. - E clar ! E tra-la-la ! - concluzionă ironic reporterul ecologic privindu-mă drept în ochi. Afirm din cap ca prostul cu un zâmbet tâmp și aștept continuarea. Dacă se iau la bătaie ? - Auzi ?... Da' de când sapi tu
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
reflecta telepatic în creier o concluzie a lor și mai profundă : Ăsta-i mai tâmpit decât noi ! Dar, interviul e interviu, tâmpenia e tâmpenie și groapa e groapă. Așa că ... . - Și în afară de gropi ce știi să mai faci ? - Să sap cu hârlețul. - Tot gropi ? - Ce fel de gropi ? - Pe care le sapi cu hârlețul. - Eu nu sap care cu hârlețul, eu sap la fix. - Indiferent de oră ? - Doar când stă ceasul. - Și dacă n-ai ceas ? - Dau interviuri pe marginea gropii. - La
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
-i mai tâmpit decât noi ! Dar, interviul e interviu, tâmpenia e tâmpenie și groapa e groapă. Așa că ... . - Și în afară de gropi ce știi să mai faci ? - Să sap cu hârlețul. - Tot gropi ? - Ce fel de gropi ? - Pe care le sapi cu hârlețul. - Eu nu sap care cu hârlețul, eu sap la fix. - Indiferent de oră ? - Doar când stă ceasul. - Și dacă n-ai ceas ? - Dau interviuri pe marginea gropii. - La o groapă care nu există. - Am linia mea de urmat. - Aha ! Trasezi
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
interviul e interviu, tâmpenia e tâmpenie și groapa e groapă. Așa că ... . - Și în afară de gropi ce știi să mai faci ? - Să sap cu hârlețul. - Tot gropi ? - Ce fel de gropi ? - Pe care le sapi cu hârlețul. - Eu nu sap care cu hârlețul, eu sap la fix. - Indiferent de oră ? - Doar când stă ceasul. - Și dacă n-ai ceas ? - Dau interviuri pe marginea gropii. - La o groapă care nu există. - Am linia mea de urmat. - Aha ! Trasezi groapa. - Cu mici îndoieli. - N-ai
GROAPA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342139_a_343468]
-
pro Șușman a lui Marius Oprea e, după opinia mea și a marii majorități a răchițenilor, bună de îngropat. Ar putea s-o facă el însuși ca un gest de căință. Îl asigurăm că la Răchițele se va găsi un hîrleț care să-l ajute la această treabă - spre liniștea sa și a răchițenilor. Țin să închei cu cuvintele lui Viorel Cacoveanu din finalul romanului său “Învinșii”, apărut la Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2010: “Atunci, în anii ’50, nimeni n-
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
zadar o pălim, că-i tot subțire, și toți știm, la o adică, de trăim și nu crăpăm, ce-i în gușă, și-n burtică... de ispită... nu scăpăm! și mai spun, la o adică, (că-s în pană de hârleț) rămâi, carevasăzică, cu ce tragi pe... făcăleț! însă eu, în sinea mea, cuget, că nu-s nătăfleț: dacă nu trag la măsea, nu pot nici la... făcăleț! Referință Bibliografică: la o adică... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LA O ADICĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374479_a_375808]
-
se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie) Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să-i strunească. Căpitanii continuă
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
amenințarea unei răscoale, iar revoltele țărănești sînt endemice: 1888 este un an negru. Agitația se declanșează în primăvară în jurul Bucureștilor, în județul Olt și județele vecine: În mai multe județe din jurul Bucureștilor bande de țărani înarmați cu bîte, lopeți și hîrlețe s-au prezentat în fața primăriilor satelor, cerînd distribuirea imediată a pămînturilor ce le-au fost promise, dar și porumb, pentru a însămînța aceste pămînturi. Aceste bande au stîlcit în bătaie pe funcționarii ce le-au rezistat, au incendiat mai multe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]