KorAP: Find »[drukola/base=hănesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

157 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

se pot descurca singuri, așteptând ajutor de la autorități. Mai ales tinerii din satele din Moldova consideră că în satul european există mai multe locuri de muncă disponibile, iar șomajul nu reprezintă o problemă. Nu același lucru se poate spune despre Hănești și Trifești, sate situate departe de zonele urbane și în care oportunitățile de angajare sunt foarte reduse. Caseta 6. De ce satul meu nu este european: sărăcia „Nu este european, pentru că nu avem bani... Oamenii sunt săraci... Avem nevoie de bani

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
să ne ajute ca să o ducem mai bine” (bărbat, Traian Vuia). „șHăneștiț este acum ca un copil instituționalizat, îmbrăcat, hrănit și îngrijit de către autoritățile centrale din cauza puterii economice reduse. Poate în douăzeci de ani Hăneștiul va fi sat european!” (bărbat, Hănești). „Suntem foarte departe de satul european! Nu avem posibilități de angajare, muncim ca zilieri (...) Nu cred că cineva din satul european trăiește în același condiții în care trăim noi!” (femeie, Hănești). În satul european, agricultura se face altfel decât la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
douăzeci de ani Hăneștiul va fi sat european!” (bărbat, Hănești). „Suntem foarte departe de satul european! Nu avem posibilități de angajare, muncim ca zilieri (...) Nu cred că cineva din satul european trăiește în același condiții în care trăim noi!” (femeie, Hănești). În satul european, agricultura se face altfel decât la noi, pe suprafețe mari, folosindu-se tehnologii noi și puțin poluante. Potrivit celor intervievați, în Europa, agricultura este mult mai dezvoltată, mai mecanizată și mai puțin poluantă, iar exploatațiile agricole sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
mai ordine. Caseta 7. De ce satul meu nu este european: agricultura „Satul nostru nu este deloc sat european! Atâta vreme cât facem agricultură ca acum 60 -70 de ani nu ne putem compara cu satele europene dezvoltate! Avem nevoie de progres! (bărbat, Hănești). „Cam 5% din teren este exploatat de către asociațiile agricole folosind tehnologie modernă, restul terenului este exploatat de către gospodării folosind plugul și semințe neselecționate!” (bărbat, Trifești). „Agricultorii din Germania sunt membrii în asociații și se ajută unii pe alții! Azi am

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Trifești). „Agricultorii din Germania sunt membrii în asociații și se ajută unii pe alții! Azi am eu nevoie de echipament, mâine ai tu! N-ai să vezi așa ceva în România! Avem nevoie de emisiuni despre agricultură și despre cultură (femeie, Hănești). Deși acest lucru este mai rar invocat decât diferențele în termeni economici, oamenii care trăiesc în satul european gândesc altfel, au altfel de mentalități. Europenii respectă lega mai mult decât sătenii din România, sunt mai cinstiți, muncesc mai mult, sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
problemelor comune, inclusiv în exploatarea terenului agricol. Caseta 8. De ce satul meu nu este european: mentalitățile „Oamenii din satul european au simțul muncii, au o mentalitate diferită care lipsește din România, pentru că dacă este sărăcie nu este nici mentalitate!” (bărbat, Hănești). „Există diferențe în mentalitate, în infrastructură!” (bărbat, Traian Vuia). „Noi nu suntem europeni! Noi avem mentalități diferite!” (bărbat, Zerind). Chiar dacă în cinci din cele șase sate investigate majoritatea consideră că nu trăiește într-un sat european, există totuși voci care

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sat european, există totuși voci care susțin că satul lor se află totuși în Europa. Deși nu reprezintă opinia dominantă, totuși unii locuitori din Tomșani, Traian Vuia și Ațintiș identifică satul lor cu unul european. Trebuie subliniat faptul că în Hănești și Trifești, cele mai sărace dintre satele incluse în această cercetare, nimeni nu consideră că satul său ar fi unul european. În aceste două localități cei intervievați au menționat doar diferențele față de Europa, nevorbind despre similitudini. Cei care susțin că

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de a discuta și de a face planuri împreună; întrajutorarea și solidaritatea; consultarea publică în ceea ce privește unele decizii ale administrației locale; participarea în asociații formale sau informale etc. Cele șase sate prezintă o varietate destul de largă de expresii ale vieții comunitare. Hănești și Trifești par a fi mai degrabă tributare unui culturi civice parohiale, în termenii lui Almond și Verba, dezvoltă relații aproape exclusiv în interiorul grupului de rudenie, preferă în general să aștepte să se întâmple ceva în bine, decât să colaboreze

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
fondurile către comunitățile aflate în nevoie. Pe de altă parte, județul Botoșani reprezintă una dintre țintele predilecte ale unor astfel de programe (de exemplu, PDR și FRDS au avut Botoșaniul între priorități). De aici și numărul mare de proiecte din Hănești. Trifeștiul beneficiază de o explicație similară în ceea ce privește numărul mare de proiecte și aplicații. Tabelul 1. Existența în cele șase sate a unor proiecte de dezvoltare finanțate prin granturi Satul Proiecte Tomșani Nici unul implementat. O încercare de a aplica la SAPARD

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
noii conduceri a primăriei, conform altora. Trifești Mai multe proiecte, finanțate prin granturi au fost implementate în ultimii ani în comună. Majoritatea au vizat însă alte sate decât Trifeștiul. În general, inițiativa unor astfel de proiecte aparține în exclusivitate primăriei. Hănești Mai multe proiecte au fost implementate, însă contribuția comunități a fost minoră. Traian Vuia Un proiect comun este menționat de către toți interlocutorii. Este vorba despre asigurarea alimentării cu apă curentă (satul încă folosește puțuri), care a generat dezbateri ocale intense

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
religios. Pe de altă parte, localnicii au o echipă de fotbal - neînscrisă în vreun campionat - care joacă însă uneori împotriva altor sate, prilej de reunire a unei părți a comunității. Echipa de fotbal ființează exclusiv prin contribuția voluntară a sătenilor. Hănești Nu am regăsit în relatările hăneștenilor nici un semn că oamenii și-ar petrece timpul împreună în activități ce ar putea conduce la dezvoltarea de acțiuni colective, care să genereze creșterea solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes local

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de la primărie, care a preluat mai târziu inițiativa finalizării proiectului. Sătenii au contribuit și cu forța de muncă. Trifești Unele exemple de participare persistă în memoria sătenilor, însă ele se referă aproape exclusiv la perioada comunistă, inițiativa aparținând întotdeauna autorităților. Hănești Conform preotului, noua biserică (un exemplu de consum ostentativ, în contrast cu sărăcia caselor din localitate) a fost construită cu sprijin financiar și în natură al sătenilor: ajutor dat la lucrările de construcție, prepararea mâncării pentru muncitorii angajați etc. Unii săteni au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cer normele sociale ce definesc comportamentul prosocial ca fiind cel dezirabil. Cei intervievați spun că ar participa fără îndoială în cazul în care ar fi nevoie de ei. Există însă în răspunsurile lor o întreagă varietate de nuanțe. În Tomșani, Hănești și Trifești există credința că autoritățile locale trebuie să organizeze orice proiect de acest fel. În Tomșani, mai ales, dar și în Trifești, oamenii spun că înainte ca ei să se implice în muncă, aceasta ar trebui prestată de beneficiarii

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
că înainte ca ei să se implice în muncă, aceasta ar trebui prestată de beneficiarii ajutorului social. În cazul în care munca acestora ar fi insuficientă pentru realizarea lucrărilor, abia atunci restul comunității are trebui să se implice efectiv. În Hănești, autoritățile se îndoiesc că sătenii ar vrea să participe la orice activitate. În Ațintiș, situația este similară, autoritățile și elitele locale fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ar vrea să participe la orice activitate. În Ațintiș, situația este similară, autoritățile și elitele locale fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În Hănești se adaugă ca explicație și reprezentarea autorităților despre populația locală potrivit căreia aceasta ar fi dezinteresată să participe. În Traian Vuia, opiniile sătenilor sunt împărțite: unii cred că în localitate nu există nici un fel de spirit comunitar, în timp ce alții declară

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de spirit comunitar, în timp ce alții declară că - în cazul în care este nevoie - tot satul va contribui la realizarea interesului comun. Zerindul prezintă consens în ceea ce privește implicarea împreună, la inițiativa primăriei, însă sub controlul permanent a comunității. Sintetizând, Tomșani, Trifești și Hănești urmează patternul general al neîncrederii în oameni și în instituții: scepticismul ridicat în ceea ce privește participarea celorlalți în proiecte comune, constituie o reprezentare generalizată care, urmând logica teoriei jocurilor, tinde să acționeze ca un obstacol în calea cooperării pentru crearea bunului public

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
întâlnirile duminicale din fața bisericii etc.). Acestea vorbesc despre potențialul de emergență a unei culturi participative. Potențial a dovedit și Tomșaniul, însă, momentan, exprimarea acestuia este blocată de fragmentarea comunității în grupuri de interese organizate în jurul unor lideri locali. În fine, Hănești și Trifești prezintă caracteristici similare unei culturi a sărăciei vieții comunitare. Tabelul 4. Elemente de cultură participativă în cele șase sate: O sinteză Satul Acțiuni trecute Tomșani Tomșaniul poate fi cu ușurința etichetat drept o comunitate conflictuală. Conflictele și contradicțiile

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Trifești O neîncredere persistentă și o cultură civică parohial-dependentă împiedică dezvoltarea de acțiuni colective. Cu toate acestea, exemplul susținerii echipei de fotbal, dovedește că atunci când stimulentele sunt bine alese, sătenii sunt capabili să își unească forțele pentru producerea bunului public. Hănești Comunitate puternic tradițională, Hăneștiul nu prezintă o cultură participativă. Încercările de a stimula participarea (impuse de nevoia de a accesa granturi de la fondurile de dezvoltare) au presupus până acum abordări de tip top-down, inițiativa și deciziile fiind localizate în principal

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
politice cooperează în interesul comun, dincolo de punctele de vedere uneori divergente. Tabloul de ansamblu oferit de cele șase localități vorbește despre o relativă neomogenitate a localităților din România. Mai mult, cele trei localități marcate în prezent de absența participării comunitare - Hănești, Trifești și Tomșani - reprezentând comunități tipice pentru satele tradiționale, izolate și, respectiv, moderne, acoperă tipologic aproape jumătate din ruralul românesc (vezi tabelul 1 din introducerea acestui volum). Cealaltă jumătate este cea a unei participări relativ bine conturate, cu precădere în

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
muncă intensă în agricultură, când sătenii muncesc zi-lumină pe câmp. Tabelul 1. Diseminarea ziarului în rândul populației intervievate Sat Câte persoane au văzut/citit ziarul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din ziar Număr total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
total de persoane intervievate Hănești 7 5 58 Ațintiș 3 1 38 Traian Vuia 1 0 23 Tomșani 4 0 33 Trifești 6 2 26 Zerind 4 3 25 * Potrivit datelor culese, diseminarea a fost probabil mai mare. În Zerind, Hănești și Trifești au fost identificate canale care au permis accesul și altor persoane la informația transmisă prin intermediul ziarului. Datele din tabel se referă doar la cei care au intrat în contact direct cu ziarul și care au fost intervievați în cadrul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Datele culese în teren, la scurt timp după trimiterea ziarului, prezentate în tabelul 1, indică o mai bună diseminare a informației în satele sărace în care accesul la informație este mai redus. Ziarul a fost văzut de către cei mai mulți săteni din Hănești și Trifești, în timp ce în Traian Vuia reprezentantul autorității locale care a primit ziarul a declarat că nu a ajuns nimic la el, deși îl avea pe masă. Satele cu nivel de dezvoltare mai redus, în care „nu se întâmplă nimic

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Cercetarea de teren a mai relevat faptul că diseminarea informațiilor prin intermediul structurii ierarhice a Bisericii Ortodoxe Române nu reprezintă o cale eficientă de multiplicare a informației. Cu excepția preotului din Tomșani, ceilalți oameni ai Bisericii nu primiseră ziarul, însă cel din Hănești a declarat că ar folosi informațiile din ziar în predica de duminică, dacă ar primi jurnalul. Interesul față de conținutul ziarului este mai degrabă moderat, însă paleta atitudinilor este foarte largă, întinzându-se de la un grad foarte mare de interes, până la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
vizibile din localitate. Cu toate acestea, diseminarea posterului a fost diferită în cele șase localități, în unele locuri posterul fiind afișat în locuri publice, precum primăria, școala sau poșta, în timp ce în alte locuri acesta nu a fost expus nicăieri. În Hănești, posterul a fost afișat la primărie, școală și poștă, însă numai 3 persoane din cele 58 intervievate au afirmat că l-au văzut. La Trifești, posterul a fost pus în fața primăriei, însă numai un sătean își amintea de el. Pus

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
putând să dea detalii și despre conținut. Tabelul 2. Diseminarea posterului în comunitățile investigate Satul Câte persoane au văzut posterul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din poster Număr total de persoane intervievate Numărul posterelor expuse în sat Hănești 3 3 58 3 Ațintiș 0 0 38 0 Traian Vuia 0 0 23 0 Tomșani 7 3 33 1 Trifești 1 1 26 1 Zerind 4 1 25 1 * Datele din tabel se referă doar la cei care au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]