1,006 matches
-
duminici sau rămân peste program, Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am! Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi, După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun, Alții spun că e prostie, cei de-aici cred că-i nebun. Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel, Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel! De cinci ani, fără
AZI E BOBOTEAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_boboteaza_ionel_davidiuc_1357530912.html [Corola-blog/BlogPost/348823_a_350152]
-
narator al celor petrecute, devine nostalgic, rememorând evenimentele ce se succed cu rapiditate, prezentând Japonia ca pe o minune (ce este) în economia mondială a prezentului, un miracol ce a fost posibil doar printr-o severă disciplină, voință de fier, hărnicie și devotament, studiu aprofundat și o acerbă dorință de reinventare, atribute ce fac din milenara dar moderna ”înfățișare” a Japoniei, un exemplu demn de urmat pentru oricare dintre statele lumii. De o îmbucurătoare evidență la dr. Gheorghe Rusu sunt: bucuria
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 2 IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Noi_aparitii_literare_la_edit_gheorghe_stroia_1388675021.html [Corola-blog/BlogPost/347488_a_348817]
-
aceste serioase adevăruri? Dle. Ilie Bolojan dacă dumneavoastră în calitatea pe care o aveți de primar al orașului Oradea, calitate pe care, iată, o păstrați cu cinste pe mai departe, cum era și firesc, după alegerile din iunie 2016, pentru, hărnicia și meritele indiscutabile pe care le aveți în administrația orășeneasca, nu veți pune bază pe cele amintite de mine, înseamnă că în mod conștient sabotați, dezapreciati, neglijați și batjocoriți lumea culturală superioară; artiștii, creațiile artistice precum și activitatea organizațiilor culturale nonprofit
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1466201872.html [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
în SUA sunt peste media colegilor lor americani, iar profesioniștii din diferite domenii sunt aproape unanim apreciați. Dar nu ne impunem numai prin competență, ci mai ales prin competența asociată unor trăsături umane deosebite, între care inteligența, omenia, cumpătarea și hărnicia sunt doar câteva. Sistemul economic și cultural din România, pentru a-și justifica falimentul, a indus în mintea cetățenilor ideea unui caracter românesc congenital pervertit: nu mai este nimic de făcut întrucât așa suntem noi rămași de la Dumnezeu, să fim
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_hurduzeu_crede_ca_ascetismul_ortodox_este_un_antidot_impotriva_consumismului_american_romania_sa_inceteze_sa_mai_aplice_modele_din_import_.html [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
vreodată lucrările? Niciodată, și dacă mă gândesc nici nu-ți pot spune cât de multe au fost. Un lucru însă pot spune... că de când am revenit de pe „lumea cealaltă” după o grea operație pe inimă, lucrez enorm, sunt de o hărnicie, că nici eu nu mă recunosc. Sunt întrebată de multe ori „Te desparți greu de un tablou?”. Nu! În majoritate se află în casele prietenilor, deci am senzația că nu m-am despărțit, altele sunt în colecții particulare unde-i
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
cu siguranța nea Niculiță, bunicul din partea tatălui. „Era un om deosebit bunicul Niculiță - reia nostalgic nea Mitică. Era cumpătat, calm, cu suflet plin de bunătate și mărinimie, evlavios, nu înjura nici măcar atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
două volume. A scris istorii ale lăcașurilor de cultz de pe valea Teleajenului, și multe alte lucrări dedicate localităților din perioada preistorică, la care se adaugă volume de literatură istorică, aplecânduse cu acribie asupra folclorului și legendelor din zona sa. Remarcăm hărnicia și talentul acestui poet care în cinci volume de manuscrise are 966 de psalmi, cu titlul „ Îngerul albastru-Psalmi de Duminică“, în care descoperim o profundă filosofie despre viață și înțelegerea ei în relație cu divinitatea. De-alungu vieții a scris foarte
NICOLAE COSTEA TELEAJEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Portret_de_scriitor_nicolae_costea_tele_al_florin_tene_1339263886.html [Corola-blog/BlogPost/358288_a_359617]
-
copil; Cu plete-n vânt Din par cărunt, Ascuns subtil; Cu ochi căprui, Sprancene-arcui’, Rapizi la învățat; Cu pași grăbiți, Vioi și iuți, Și mersul tresăltat; Inima mare, Voința tare, Din fragedă pruncie; Cu mâini mănoase, Brațe vânjoase, Muncite-n hărnicie; Prima la scoala, Nu doar-ntro doară, Prietena cu cartea; Dar, dușmani câți! -Face-s-ar punți!- Ce vrură să-i ia partea; Dar Dumnezeu, Oricând la greu, I-e sprijin și speranța; Și mandre urme Are în lume... Nu și-a irosit
PORTRET PRINTRE ANI de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396200976.html [Corola-blog/BlogPost/353696_a_355025]
-
vorbă măsurată, plină de dulceață, o elocvență convingătoare, așa că îi captiva pe elevi, cari din respectul și dragostea ce-i purtau și cei mediocri să corectau”, sublinia academicianul Constantin Erbiceanu, la înmormântarea sa. Puține persoane îl vor putea ajunge în hărnicie, în pietate, în muncă națională, în devotațiune pentru Biserica Ortodoxă Română”. Dincolo de toate realizările, de virtuțile și foloasele aduse Bisericii Ortodoxe Române și țării, de referință rămân chipul său bonom și iubirea Vlădicăi Melchisedec față de școlari și săraci. ”Închipuiți-vi
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
cât ne funcționează „motorul”, lumea „candelă a existenței fiind, iar omul flacăra ei”. Și la sfârșit dăruim noi împlinirea sau neîmplinirea vieții - Creatorului ... Dar nu orice fel de mișcare, ci activitate îndreptată spre un scop util și creator, lenea și hărnicia fiind două stări în care omul se poate încadra. Prin lene sau trândăvie - atitudine necinstită fiind, energia sufletească se scurge, trece în degradare morală ce vizează viața spirituală, și care, în același timp tensionează relațiile cu cei din jur. Astfel
CINSTEA – FLOARE RARĂ, MULT CĂUTATĂ, MULT DORITĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_cinstea_floare_rara_mult_cautata_mult_dorita_.html [Corola-blog/BlogPost/357861_a_359190]
-
a dărui, empatic și sinergic, celuilat, patosul (iubire mistică) din preaplinul tău: cu cât oferi mai bine primit, cu atât se înnoiește în sinea ta harul: Scrii și ai sau nu au Charismă, talent, forță de seducție, verbul Harului este Hărnicia. * A ignora să scrii după alfabetizare și primele școli, a elimina exercițiul școlar de învățare a scrierii compoziționale, care să cultive imaginați, a fantezia, visul ca moto inefabil al ființei, este a optura mințile, canalele conexiunilor neuronale ( ... ), „gândul auzit”, a
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
cărțile din cărți se scriu. Opera de informatizare, tehnologizarea actualului „al treilea val” (v. Șocul viitorului, de Alvin Toffler), - (la noi, „între plug și computer”), - este precipitat recuperatoare: omul arhetipal este în NOI, genomic, capabil de un YQ crescător, prin Hărnicie - Har ș înzestrare empatică, cultivabilă. Este de reconsiderat, acum și pe tremen scurtat de „Necesitatea existențială”, blamarea, demonizarea (cu scop autopretectiv, descriminator pentru unii,!) -acestui tip de cunoaștere și comunicare revelatorie, metaforică, analogică, etc - și de autocinuaștere socratiană, - considerată ca
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
era o ladă de zestre în care se păstrau lucrurile de îmbrăcăminte, velințe, covoare. A fost element cheie în viața fetei care nu s-ar fi putut mărita dacă nu avea o ladă de zestre care să arate comunității priceperea, hărnicia, talentul și bogăția ei și a familiei din care provenea. În ziua nunții lada de zestre era purtată de la un capăt la altul al satului și dusă la casa soțului unde rămânea definitiv. Însoțea familia pe tot parcursul vieții, locul
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
-ți fac o surpriză de ziua ta, de asta țineam secret... Și ce surpriză ar fi mai frumoasă pentru tine decât o fântână, în curte, cu numele tău pe ea, să rămână de amintire celor ce vin despre frumusețea și hărnicia ta, să te pomenească toată lumea, în veci, când or gusta o cană de apă rece și limpede și poate, peste o vreme, plecând de la asta, satul nostru o să poarte numele tău, că... Răstoaca... ce Dumnezeu... parcă-i... preaaaa... așa fără nici un
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul creșterii armonioase a frumoasei așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin hrisoave
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
Ne împrietenim cu tinerii dela alte corturi. Aveam în jur de 15 ani. O familie de unguri din Târgu Mureș avea cortul lângă al nostru. Băiatul lor, de vârsta mea sau mai mare cu un an,m-a impresionat prin hărnicia lui. Erau foarte liniștiți și îi admiram pentru organizarea de care dădeau dovadă. Mai în spate, era o familie din Călărași.Fata lor era puțin mai mare decât mine și o studiam cum își făcea unghiile, cum se dădea cu
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_de_seara_6_mirela_stancu_1365711148.html [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
au acces toți doritorii care vor să învețe limba germană indiferent de etnie, de țara de proveniență sau de religie. Românii de aici se bucură de respect și sunt apreciați de către autoritățile orașului, datorită loialității lor unii față de alții, a hărniciei și spiritului lor de ajutor reciproc. De fapt, aici la Trossingen există o a doua mare familie de români în rândurile cărora te simți ca acasă. Oricând ai nevoie de un ajutor sau un sfat, întotdeauna se va afla cineva
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Ligia_gabriela_janik_trossin_ligia_gabriela_janik_1375577972.html [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
așteptarea lui Gheorghe. Le plăcea atât celor mici cât și lui. Acest lucru o convinse că nu puteau lipsi de pe masă și niscai dulciuri chiar dacă era post. Surâse cu privirea visătoare unor amintiri de ea știute și își continuă cu hărnicie pregătirile. Își șopti în gând: ,, Chiar dacă părintele va sosi înainte de prânz să binecuvânteze pomana, eu tot voi fi gata la timp. După asta, îi propun lui Gheorghe să ieșim un pic la oraș mai pe seară, împreună cu cei mici. Am
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1461885978.html [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
subiectul buletinelor de știri zi de zi. Într-un asemenea mediu, nu mai este de mirare că adulterul a devenit un trend. Argumentul forte al ziaristei dambovițene este că senatorul de Ilfov “se declară a fi de dreapta, dar, din hărnicie(?), ajunge la extremă.” Exemplul pe care ni-l oferă dumneaei este de-a dreptul hilar: ”Urban însă merge cu surmenajul mai departe și înfruntă Constituția: propune introducerea pedepsei cu moartea & castrarea în unele cazuri speciale (pedofilie, viol).” Iar în susținerea
CE NOTĂ MERITĂ SENATORUL IULIAN URBAN LA PURTARE? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_nota_merita_senatorul_iulian_urban_la_purtare_.html [Corola-blog/BlogPost/356583_a_357912]
-
că da!... Stai să vezi! Uită-te la dreapta, la stânga, înainte, înapoi...uită-te încotro vrei...și ai să vezi cel mult trei virgulă paisprezece țărani autentici pe/la hectar. Țăran autentic?! Da! Harnic, adică! Nu mai zic de starea hărniciei pe străzile și printre blocurile Noului Galați. Nu mai zic, pentru că se vede. Și, atunci, cum să nu se cutremure Dumnezeu de râs? În tot de-a lungul și în tot de-a latul Istoriei, a plâns destul. Însă...(ca să
Să nu se împiedice apa în care a plâns Dumnezeu (VI – X) by http://balabanesti.net/2015/02/01/sa-nu-se-impiedice-apa-in-care-a-plans-dumnezeu-vi-x/ [Corola-blog/BlogPost/339968_a_341297]
-
ale părintelui Prodromos, n-am putut pune stavilă gândului și admirației și pentru alte înfăptuiri ale sale și nu mă pot opri a încerca să caut un răspuns întrebării: Cum ar arăta țara noastră dacă toți oamenii ar urma exemplul hărniciei și curățeniei și frumuseții spirituale cu care este înzestrat părintele Ieroschimonah Prodromos? Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 25 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ȘI CREAȚIILE SALE / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1790
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului “Cronica de gardă “- Istorie a Literaturii Române contemporane Voluminosul tom primit de la scriitorul Meniț Maximinian intitulat “Cronica de gardă “, apărut la Editura Karuna, Bistrița, 2014, ne descoperă hărnicia autorului care stă de veghe asupra literaturii contemporane, consemnând și disecând cu talent și acribie cărțile confraților săi. Încă din titlu autorul ne atenționează asupra intențiilor sale de a face cunoscut cititorilor și specialiștilor în domeniu istoria literaturii care se
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396703384.html [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
25 martie 2011 Toate Articolele Autorului Trecuta iarnă cu tristeți pictată Se risipește ca un nor de fum La viață se trezește lumea toată E zumzet și e forfotă pe drum. Raze de soare vesele dansează Albinele se-ntrec în hărnicie Iar sufletele noastre lin vibrează Îmbrățișate-n dulce armonie. Revarsă tainic floarea de cireș Pe creștetele noastre amorțite Miresme proaspete iar din măceș Plouă petale-n ierburi despletite. Cu sevele fierbând șoptește nucul Că-n primăvară totu-n noi renaște
E PRIMĂVARĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/E_primavara_.html [Corola-blog/BlogPost/350498_a_351827]