1,464 matches
-
de natură și sentimente, concomitent, într-un registru semantic bogat: “Săltară bagajul pe parapetul de piatră al Podului. În gând, omul ceru iertare. Valiza se rostogoli peste parapet și dispăru în tenebrele de dedesubt. - Groaznic... Pentru un moment, privind la hăul ce se căsca perfid avura un gând comun, nemărturisit niciodată, un gând care, la fel ca și altele, ii va lega pentru totdeauna”. Titlul romanului poartă, în puține cuvinte, o încărcătură grea. Câte povești, ce freamăt de viață se vor
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
o “calc” fără a-i putea “râde-n față” (era precis o “hâda” fără față !), mi-o imaginasem oriunde dar nu atât de aproape încât să-mi ia “piuitul” - ca pe un uriaș “val de pământ lipsa”(!) dispărut în rărunchii hăului de sub noi, un fel de “crăpătura” în măruntaiele pământului care ne suporta și (tot)ne suporta dar ne mai și “clatină” ... Aveam să aflu că falia Sân Andreas este cea mai mare structura geologică de pe glob, ea devenind cel mai
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
mare parte activităților curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc de-a binelea, ecoul amplificat în megafofoanele nevăzute ale aerului rătăcește de-a valma vituperând totul, toate hăurile și toate zările pământului se vor “curată” printr-o “pălitura” cosmică nemaivăzuta și nemaisimțită de oamenii locului, parcă o “asmuțire” astrala spinteca și mărunțește totul, plantele, animalele, oamenii, tot ce este suflu în formele lui cele mai nearticulate, orătănile, lighioanele
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
faci cu spume marea Iar munții suri pe creste; Degeaba scuturi frunza, Ca să-nvelești pământul, Degeaba-ți țugui buza Și-o pui să sufle vântul; Degeaba plângi cu rouă Când îți petreci cocorii Și sufletul îți plouă Când scoți din hăuri norii; Degeaba, dintr-odată, Te-așezi în noi tăcută, Când Ea-mi e supărată Iar muza mea e mută!... Referință Bibliografică: DEGEABA TOAMNĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor
DEGEABA TOAMNĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1473306388.html [Corola-blog/BlogPost/383862_a_385191]
-
mai des să ne facem bilanțul binecuvântărilor primite de la Dumnezeu. Și să vedem ce mare onoare e să-ți vorbească Creatorul. Să oprească deznădejdea să te înfășoare când toți în jurul tău caută să te distrugă și să te arunce în hăul deșertului și al disperării. Ce fericire e să ceri ceva de la Dumnezeu și El să te asculte și să te ia mai în serios decât tu însuți. Să vegheze asupra ta și să te protejeze de uneltirile celor răi și
MULTUMESC, DOAMNE, PENTRU CA MI TE-AI REVELAT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Multumesc_doamne_pentru_ca_mi_te_ai_revelat.html [Corola-blog/BlogPost/344874_a_346203]
-
ordinară, că și aia se regulează când îi vine vremea, dar tu ești o tâmpită de pus în vitrină. Sau, o cutră rafinată, care-ncearcă să mă îmbrobodească. Am simțit că mă lovește trăsnetul, tanti! Că s-a căscat un hău, în care mă prăbușesc, pentru că, naiva de mine, tot mai speram într-o înțelegere. M-am gândit un moment, ca să-l conving că se-nșeală, să-i spun că-i cedez, dar mi-am dat seama cu groază că nu
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
zâmbește,/ Despre pruncul care ascultă ce părintele îi spune:/ Curajul jertfei este însoțirea Mielului dincolo de moarte 6. La capătul suferințelor nu le mai rămăseseră Brâncovenilor decât sufletele din ei, nu le mai rămăsese decât nemurirea, căci trupul se pierdea în hăul veacurilor. Au căutat călăii să le smulgă și sufletele, dar de data aceasta hidosul căpcăun n-a avut nicio șansă. Istoricul francez M. Mignot susține că muftiul le obținuse grațierea cu condiția ca venerabilul voievod să treacă la mahomedanism. Voievodul
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_1400978719.html [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
om își are propriul drum / Târziu, cum află toți eu singur am aflat / Și sigur că, de m-aș naște înc-odat-acum, / Eu mi-aș alege altul și mai neumblat. // Din treaptă-n treaptă am câștigat suișuri / Și rareori-napoi în hăuri m-am uitat, / O...ce frumoasă-i viața privită de pe vârfuri, / Ce-amară-i coborârea de unde ai plecat. De n-o să pot s-ajung la capătul de scară, / De trepte vor fi multe și mari către vecie, / În hău m-oi arunca
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
rareori-napoi în hăuri m-am uitat, / O...ce frumoasă-i viața privită de pe vârfuri, / Ce-amară-i coborârea de unde ai plecat. De n-o să pot s-ajung la capătul de scară, / De trepte vor fi multe și mari către vecie, / În hău m-oi arunca și, chiar de-o să mă doară, / Durerea mea-i puterea în cel ce o să vie.” Poate că poemelor acestui volum le lipsește scânteia acelui „ceva” ce produce emoția estetică, înnăbușită de un ton obosit, aproape blazat, de
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
amintire Și eu voi fi pe gânduri dus, Să nu te întristezi, iubire, Tu ești lumina zveltă, ce-adesea m-a sedus. De nu-ți răspund la șoapta ta neclară, Când iarba fără vrere se-nfioară, Să nu te-ascunzi în hăuri, fericire, O! inima-mi rănită, n-ar mai putea să-ndure! De vei veni cântând în amintire Și eu voi fi pribeag în nopți de dor, Deschide-ți inima, neprețuita mea lumină, Supus te voi primi, îngenuncheat, mereu curtenitor... 19
TU EŞTI LUMINA ZVELTĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Tu_esti_lumina_zvelta_valentina_becart_1390664278.html [Corola-blog/BlogPost/359906_a_361235]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DEAL PESTE NIMICNICIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului Parcă'i un deal peste nimicnicie, Sub el, un hău, în care timpul poartă Prinosul meu, ca zestre'n veșnicie Pe care iadu'n tihnă să-l împartă. Ca venetic, să mă împartă'n patru Repere pentru duse anorimpuri. Să-mi pună'n fiecare un jugastru Împrejmuit cu ghintuite paturi
DEAL PESTE NIMICNICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439201487.html [Corola-blog/BlogPost/340224_a_341553]
-
din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului PUSTIURI MARI SE PIERD Pustiuri mari se pierd în zare S-aude muzica sferelor în mișcare Într-un ochi-a pământului se-oglindește... O stea pâlpâind ce-acum se-odihnește Zorii stufoși prin hăuri se-arată, Luna-i pe cer și nu se dă plecată! Zăpada-n noaptea neagră-a adormit Înfrigurată-i Luna și-n ceruri s-a pitit. E dimineață și mi-ar prinde bine ... Pare ciudat...o incursiune-n mine, Toate
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492954052.html [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
Gențianne; respira din ce în ce mai greu. Mărul din mâna sa căpătă dimensiuni înfricoșătoare și se transformă într-un monstru cu o gură imensă care se repezi spre ochii ei.Întunericul puse stăpânire pe mintea ei și se prăbuși , a câta oară, în hăul hulpav, înghițindu-i amintirile. -Doamnă, treziți-vă! Ce s-a întâmplat? Ia, să-mi spuneți cu lux de amănunte ce ați simțit, de ce ați leșinat? Pe un scaun strâmb, care scârțâia din toate încheieturile, un bărbat la vreo 60 de
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fragment_de_roman_0.html [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
Tu, le povestește, fățarnic Destin! C-am trudit din greu, am iubit natura; Frică n-am avut, dar ți-am simțit ura. Atunci când credeam că pe creste urc, Tu mă-mpiedicai și îmi dădeai vânt Să mă prăvălesc și-n hău să ajung; Păgâne, râdeai..., mult rău mi-ai făcut. Mergeai lângă mine și nu mă slăbeai; Crezi că te urăsc? Grijă de-asta n-ai!... Greu am dus-o-ntruna, și te bucurai... Că-n al tău răboj faptele-mi
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1395214526.html [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
prinos - / Dar schimnic era de schimbarea la față, / Căci totul e-n sine, Eternul Hristos! // Dar cât de puțini îi urmau o povață! Și-n cuget, și inimi, ce plumb este gros! / Cum mergem cu toții, jucând ca pe ață / Spre hăul pe care e Punte - Hristos! // Eu știu: precum iarba, cuvântu-mi vă spală / Picioarele goale - și neputincios / Nespusele-mi taine, să lepăd pe coală - / Vă rog, doar: urmați-L pe Domnul Hristos! // Cu slabe puteri, pipăind precum orbii, / Târaș, bâjbâind
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
final al iubirii ce vine să împresoare nemărginita bucurie a celor ce șansa le a dat această măsură a vieții. Afluentul prieteniei vine de undeva, de sus, din primele picături ale ploii. Străbate zăpezi și anotimpuri cu friguri cuibărite în hăuri, călduri transpirate în arșițe multicolore, spre a întălni promisiunile făcute cerului din care-și extrage puterea. Curgând poate întălni afluentul toleranței, cel ce va arăta că nu i totul ca în visele noastre dar căutând putem găsi oricând motive să
EXTRAS DIN IZVOARELE DRAGOSTEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448906564.html [Corola-blog/BlogPost/383215_a_384544]
-
ca și-un astrolog. Chiar de-a-nțeles că iar sărise calul (!) Dur, patriarhul, amețit de „drog” Aduse-n arc-un fel de omolog; O viperă cu corn ... și-urmă scandalul; Un foarte mândru cripto-zoolog, Ce studia ființe fabuloase, Născute-n hăuri sumbre, tenebroase, Veni cu probe dintr-un terfelog ... Iar Noe, spre a trece totuși hopul, Ceru să-nceapă mai curând potopul! RETROCEDARE Trezindu-se de dimineață, țapul Cel logodit ajunse prea departe De capra neagră; visele-i deșarte S-au
SONETE (3) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Eugen_deutsch_arca_sonete_eugen_deutsch_1377249439.html [Corola-blog/BlogPost/362843_a_364172]
-
se zărește doar un petic din cer. Cu cât se apropie, cu atât răzbate până la ei un zgomot asurzitor. De după o stâncă privirile descoperă o priveliște încântătoare, de basm. O cascadă tumultoasă își revarsă apele de undeva de sus, în hău, se lovește zgomotos de stânci și se prăvălește vijelioasă la vale. Din acest loc înaintarea călăreților este blocată. - Ai greșit drumul, nemernicule! se răsti principele la iscoadă. Dacă, până la lăsarea nopții nu am vrăjitoarea la picioarele mele, trupul îți va
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
Domină imaginile hiperbolice ale nopții ce ia locul zilei, hienele amenință timpul și acumulările afective ale eului liric ( “poveștile ce le-am purtat în suflet”) care atinge un apogeu al suferinței (“ prea multă sfâșiere / într-un singur trup” ), numai că hăul, ruinele, singurătatea, amăgirea, cenușa, întunericul, malurile surpate, soarele schilodit, aripile de ceară, “pământul temniță”, “somnul nerodirii”, “brațele absurdului” nu pot opri cântarea vindecătoare, dorința renașterii, precum a Pasării Phonix, într-un alt “trup”, auzind “ scâncetul materiei înmugurind” și “ sevă în
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_vol_obsesia_deser_valentina_becart_1343764143.html [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
gâscă. Să scrii cu pixul, nefrixul, Styxul. Iată, băteam pe loc, pe computer, pe rock. Ar fi putut să-mi pară rău, dar ce ar spune D. Defoe ? Și-așa îmi este foarte rău, aici în într-un birou din hău, pentru iadul are chiar birouri, șefi și mahări mari, iar Torquemada nu e fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Memento.html [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
frânte În vâltorile de cețuri. Tot înaltul și pământul Se cufundă-n întuneric, Într-o clipă tot cuvântul Amuțeste luciferic! Tânguiri tresar în noapte Căutând zori de lumină, Scrâșnetele sunt deșarte În pustiul din retină! Rând pe rând din neființa Hăului deschis sub zare, Cucerindu-și neputința Alte lumi ies din uitare, Iar pe margini de abisuri Unde haosul domnește Se trezesc la viață visuri Înălțându-se spre creste! Referință Bibliografică: Apocaliptic II / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461000251.html [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
el. Amicul Romei... și al copilului tată, Plămădit cu a regelui fată. Dar unde este copilul? Unde? 41 E mort!? E viu? Se ascunde? DECEBAL Ooo ... tu ești acela ce ai adus Daciei tot răul? Te așteaptă negura! Te-așteaptă hăul! Se aud zgomote și bubuituri de luptă.). Copilul e aici de față, A crescut și e în viață. LICINIUS ( Îndreptându-se spre copil care este alături de Olac și îl ia în brațe.). O, copilul meu ce te iubesc Al să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
tine au aflat.. Ți-aș da inima, dacă ai avea ce face cu ea Inimă ce din întuneric ar lumina calea ta, Ți-ar da energie atunci când ți-e mai greu, Și-ar lupta cu răul cel mai rău din hăul tău. Ți-ar ține de cald când eu posibil că nu pot, Când nu pot trebuința nu știu să ți-o mai socot, N-aș vrea să-mi scape ceva ce doar ea a intuit, Ar stă lângă tine toată
TU NU ŞTII...? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1399980441.html [Corola-blog/BlogPost/344599_a_345928]
-
veacuri și milenii am apucat-o către un destin care ne surpă din toate părțile, de jos și de sus, din față și din spate, ne macină și ne duce cu apele care ne învălmășesc, ne înghit și ne abandonează hăurilor. Gem pușcăriile de osândiți înșfăcați și săltați, ca în stalinism, colcăie țara de justițiabili, ași de inventivitate în acoperirea urmelor și încrengarea de complicități de siguranță. Condiția sine-qva-non a libertății în România contemporană este infracționalitatea colectivă, cu precondiționarea: „te trag
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/George_becali_cei_care_nu_se_aurel_v_zgheran_1386601295.html [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
o iubire singulară E scufundare în neant de seară Când simple operații de scădere Făceau din zile, ore efemere Iubirea ta minus neiubirea mea... Credeam că Universul s-a sfârșit Când la iubirea ta eu ți-am greșit Și-n hăul ce plesnea sub pas grăbit Vedeam vulcanul stins, înăbușit Iubirea ta minus neiubirea mea... Credem că fără margini am creat Din simultanul unu adunat Tot dorul- Univers spre infinit- O clipă relativă de iubit Iubirea ta plus iubirea mea... De
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_ce_enigmatica_esti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]