207 matches
-
lor totală, definitivă, prin revelarea unei alte imago mundi emancipate de cercul închis al alterităților, al gândirii naționaliste, teologico-ideologice. Marxismul e un prometeism care, recuperând o origine și proclamând un timp viitor, își propunea să scoată omenirea dintr-o lungă habitudine, aceea a istoriei trăite ca perpetuă experiență a servituții 101. Societatea medievală lăsase evreului administrarea banului ca pe ceva rușinos, murdar, de care te lipsești cu bucurie. Dar în vremea lui Marx banul devenise demult un semn al reușitei sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care vor acoperi probabil multe puncte albe, ducând spre ceea ce aș numi praxisul cotidianității. Cotidianitatea Îmi pare a fi un teritoriu reglat de consens, habitudini tari, care are Însă destul spațiu pentru schimbări conflictuale, neașteptate. Constrângerile necesare unui consens ar putea fi privite din unghiul unor dezvoltări anarhetipice, În pofida unor habitudini ce par foarte solid reglate. Felul În care constrângerile apasă conduitele În cotidian, felul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aș numi praxisul cotidianității. Cotidianitatea Îmi pare a fi un teritoriu reglat de consens, habitudini tari, care are Însă destul spațiu pentru schimbări conflictuale, neașteptate. Constrângerile necesare unui consens ar putea fi privite din unghiul unor dezvoltări anarhetipice, În pofida unor habitudini ce par foarte solid reglate. Felul În care constrângerile apasă conduitele În cotidian, felul În care conduitele eliberează noi constrângeri, aici aș vedea o aplicare relevantă pentru anarhetip. Mă gândesc cu precauția necesară la exemplul postfordismului, care se pliază pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se instalează, se acceptă normalitatea. Dacă e vorba de o producere să spunem consensuală, Într-o tradiție democratică, ori dacă este instaurată prin forță, de un grup de presiune, pe calea normalizării. În felul acesta, normalizarea poate destrăma structuri sociale, habitudini, imaginea trecutului. Normalitatea poate impune o criză de lungă durată, În care indivizii se adaptează sau nu se adaptează, dar prețul supraviețuirii lor se răsfrânge asupra libertății societății. Exemplul „normalizării” de după Primăvara de la Praga a Însemnat paralizarea societății civile. Felul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
concepute după principiile mai vechii metode pozitiviste, atestând elaborări anterioare, cele mai multe intervenții reprezintă încercări de apropiere de opera investigată cu ajutorul unor criterii și procedee aparținând criticii moderne. Autoarea își propune să reactualizeze propunerile clasice, rejudecându-le prin mijlocirea sensibilității contemporane, a habitudinilor de gândire proprii secolului al XX-lea, să le afirme, așadar, ca prefigurări ale unei literaturi care nu se recunoaște întotdeauna în înaintași, oricât de iluștri ar fi ei. Paradoxală numai în aparență, formularea, ingenios răsturnată, potrivit căreia noii romancieri
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
unui timp anume). Existența anodină a unor inși de obicei anonimi (atunci când nu răspund unor nume sforăitoare ca Epaminonda Geoagiu) ocupă locul central în prozele lui H., care reabilitează o zonă semnificativă a realului: zile obișnuite, întâmplări, muncă, evenimente, mici habitudini. Un etcetera le-ar cuprinde. La fel ca Ioan Lăcustă, Ioan Groșan, Cristian Teodorescu și alții, prozatorul stă, declarat, la ușa domnului Caragiale. Îi lipsește însă neutralitatea absolută a camerei de înregistrare. În prim-planul prozelor se află o voce
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
rezonanță (moartea lui Martin Luther King, de exemplu), fie acumulărilor de episoade experiențiale discriminative, indivizii minoritari își dau seama că nu vor deveni niciodată membri deplini ai curentului cultural dominant. Ei încep să se îndoiască de valoarea multor idei, comportamente, habitudini ale grupului majoritar. În această etapă există o oarecare confuzie în identitatea de sine, indivizii minoritari vrând să-și dezvolte identitatea etnică proprie, dar neștiind bine cum să o facă. 3) Stadiul numit imersiune/emersiune răspunde tocmai nevoii de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt, cum spuneam, expresia sau consecința unor „schimbări sociale”. Dincolo de aspectele formale ale conflictelor, ele sunt în egală măsură rezultatul schimbării mentalităților, a conduitelor, a stilului de viață, al nevoilor noi și diversificate etc. Acestea presupun o „abandonare” a vechilor habitudini și „adoptarea” altora noi, fapt care implică un efort de adaptare. În cazul „conflictelor de muncă” având drept urmare șomajul, se impune ca măsură de „readaptare” și de „reintegrare” profesională reciclarea sau reprofesionalizarea acestei categorii de indivizi. Reprofesionalizarea reprezintă un moment
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igiena mintală devine un mijloc de educație intelectuală și morală, dar și o modalitate de a înțelege și de a gândi omul. De aici ideile pot fi extinse la grupul social-uman și la întreaga societate. Spre deosebire de igiena generală, care formează habitudini, igiena mintală formează mentalități superioare, de care depind caracterul, modelarea comportamentului, normarea relațiilor interumane, cooperarea și toleranța între indivizi și între indivizi și societate. 2. Principiile și scopurile educației sănătății mintale Principiile care stau la baza educației sanitare în domeniul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
permanentă, flexibilă la mutațiile frecvente produse de dezvoltarea rapidă a științei și tehnicii, de a învăța încontinuu. Temeinicia învățării depinde și de dimensiunea practică a învățării ; ceva este conștient și profund însușit, dacă poate fi și aplicat, fiind convertit în habitudini. Învățarea temeinică este, deci, atunci obținută când elevii nu numai că știu (ori au impresia că știu), ci și să facă, trecând de la modelele teoretice la modelele practice ori la modelele prelucrate, dezvoltate, desăvârșite. Temeinicia învățării se confirmă și prin
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
de copii, precum și de relațiile acestuia cu mediul care poate produce un blocaj precoce al activităților congnitive. Stările de deficiență intelectuală trebuie definite și în raport cu contextul social, ținându-se seama de ansamblul factorilor de mediu: atitudini, relații și resurse familiale, habitudini și posibilități ale colectivității, legislație și echipamente sociale. Considerată, din acest punct de vedere, insuficiența mintală ne apare ca o „situație” (Beley). Se poate afirma, în sensul acesta, că deficiențele de evoluție care constituie personalitatea deficientului mintal, se pot grupa
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mod direct viața membrilor societății, obligându-i să se adapteze factorilor de schimbare sau factorilor de progres. Adesea confruntarea bruscă, brutală, a populației cu aceste schimbări, care obligă la adaptare, prin asimilarea factorilor de noutate implică o renunțare la vechile habitudini, conduite, activități, mod de gândire, stil de viață, relații interumane. Toate acestea vor genera reacții din partea grupelor sociale, iar în planul organizării și funcționării instituțiilor sociale, crize. Ele au, de regulă, un efect negativ asupra vieții psihice, a conduitelor și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai concretă, adică personală, abstractelor evoluții de adâncime, la a căror identificare aspirau. De aceea, amintitele „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții” proprii istoriei economice și sociale s-au transmutat în sfera noii istorii a vieții cotidiene (rebotezată antropologie istorică), în „habitudini” și „comportamente” colective (alimentare, sexuale, productive, corporale etc.), a căror recompunere (sau construcție) s-a îndreptat, foarte curând, din dorința unui spor de clarificare, și spre domeniul reprezentărilor, al imaginarului și sistemelor de gândire, bănuite - pe bună dreptate - că se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etapa contemporană, este pus în pagină eseistic. P. combină pozitivismul spectaculos cu regia ironică, unde spiritul speculativ își adjudecă spații întinse. Argumentarea pornește de la fenomene particulare, traseul nu stârnește inițial vreo surpriză, pentru ca, la un moment dat, comentatorul să submineze habitudinile și să propună o rețea de idei ce nu mai are nimic de-a face cu locurile comune. Asocierile, întemeiate frecvent pe antifrază și paradox, intră într-un joc riscat, cutezător, teribilist chiar. Țintele sunt absurditatea actului critic, refuzul poeziei
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
o mixtură hibridă, incoerentă, incertă, o sumă haotică de percepții, gânduri, afecte, viziuni, rememorări. Ireală îi apare și lumea exterioară, cunoașterea oferind doar adevăruri aparente, subiective. Manifestările vieții sociale amplifică până la halucinație senzația de artificial, de spectacol bizar, dominat de habitudini și convenții stupide, eșuat în absurd. De aici, conștiința dramatică a incongruenței dintre eu și lume, sentimentul absolutei izolări. Proiectat pe fundalul irealității generale, insul își trăiește viața ca pe un coșmar. Substratul generator al introspecției și al textului este
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
mioritizant-luceferiste. Dacă ne vine greu, chiar imposibil, să ne recunoaștem în practicile lor magice, aceasta nu demonstrează decât că persistența cutumelor este cumplit de nocivă pentru subconștientul colectiv. Dar cunoașteți cumva o cale mai tentantă de subminare a propriilor noastre habitudini de gândire decât cea a poeziei? (Evident, văd aici în primul rând etimologia termenului, ca marcă generică pentru creația artistică.) ...Daniel Bănulescu a beneficiat, cu mai bine de zece ani în urmă, de un pre-debut în colecția "Cartea cea mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
indivizilor în masă. După opinia sa, aparține științei faptul că individul, plasat într-o atare stare, se supune "tuturor sugestiilor operatorului care l-a determinat să-și piardă (personalitatea conștientă n.a.) și să comită acte ce contravin flagrant caracterului și habitudinilor sale. Or, observații atente dovedesc că individul cufundat pentru o perioadă într-o masă în acțiune cade destul de repede ca urmare a unor efluvii degajate de masă ori dintr-o altă cauză încă decunoscută într-o stare particulară ce seamănă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în marginile abilităților mele naturale, așa cum au fost ele dezvoltate în educația mea. Nimeni nu își poate depăși mediul formativ”3. Într-o direcție oarecum asemănătoare, E. Husserl vorbise despre constituirea ego-ului transcendental în unitatea istoriei trăirilor conștiinței marcate de habitudini 4. Datorită acestui raport de apartenență la o tradiție, cunoașterea nu poate primi niciodată o exhaustivă justificare dialectică. „Descoperirea științifică reduce conștiința focală a observațiilor noastre într-o conștiință subsidiară, deplasându-ne atenția către aspectul coerenței teoretice”1. Polanyi respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
reflexe morale trebuie procedat în mod ordonat și sistematic. Educația morală nu vizează pur și simplu formarea singulară a caracterului, ci dezvoltarea unui întreg sistem de personalitate în care deprinderile individului se sprijină și se completeză unele cu altele. Formarea habitudinilor și a reflexelor morale reprezintă momentul de debut și, în același timp, sfârșitul educației morale la copil. În ceea ce privește atitudinile și, în special, atitudinile morale, misiunea cadrului didactic este dublă: încurajarea atitudinilor pozitive și corectarea celor negative. Un postulat al consolidării
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și «tratați» În Întâlnirile față În față” (1999:42). „Structura socială este suma acestor tipizări și a tiparelor recurente de interacțiune stabilite cu ajutorul acestora” (p. 45). Mai departe, Berger și Luckmann consideră că „orice activitate umană este supusă obișnuinței, deprinderii, habitudinii. Orice acțiune care se repetă frecvent se Încheagă Într-un tipar, o matrice, care poate fi apoi reprodusă cu economisire de efort și care, ipso facto, este percepută de cel care o execută ca fiind acel tipar. [...] instituționalizarea apare oricând
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu acuratețe. La fel vom proceda dacă ne interesează opinia cetățenilor despre o lege adoptată în Parlament, despre o decizie a unui organism social de conducere etc., dar și dacă urmărim să descriem modul de trai al oamenilor, comportamente și habitudini, condiții de muncă și de viață ș.a.m.d. Există însă și alte genuri de studii care nu reclamă neapărat o reprezentativitate în sensul statistic descris, căci ele urmăresc descifrarea unor aspecte de mai mare generalitate și uniformitate. De regulă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
constrîngătoare a iernii, liniștea cabinetului... Atît de puternic este sentimentul confortului Încît cea mai mică defecțiune Împiedică, pur și simplu, pe Alecsandri să se apropie de masa de scris. El și-a construit un protocol și protocolul a devenit o habitudine de la care nu Înțelege să se abată. Cum un arbitru al eleganței nu acceptă În ruptul capului să iasă cu o cravată care nu se potrivește Întocmai cu nuanța costumului, tot astfel poetul nu pune mîna pe toc dacă soba
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
într-o casă cedată copiilor, de leafa și de veniturile sale nu se putea atinge nimeni. Șederea cu copiii era, nu-i vorbă, o afacere pentru el, căci cu bani puțini avea o pensiune confortabilă. Dezagrementul îl constituia numai stricarea habitudinilor. Așa fiind, de data aceasta Hagienuș se ținu tare multă vreme, locuind la minister și luând masa de foarte multe ori prin grădini de vară, cu G. Călinescu prietenii care îl invitau spre a afla de la el "cum a fost
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ciumei, ca să folosim metafora lui Camus, marchează următoarea etapă epică; acțiunea se precipită, ritmul e viu, tensiunea febrilă; viața socială pătrunde în viața eroilor, pentru unii cu consecințe tragice. După extirparea flagelului, eroii se străduiesc să revină la viața și habitudinile lor, izolîndu-se iarăși în mijlocul evenimentelor politice, și romanul revine la compoziția inițială. Citadine prin excelență sunt romanele călinesciene, dar de la Cartea nunții la Bietul Ioanide e vizibilă continua lărgire a mediului. Prin conexarea unor variate zone de investigație epică - o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]