206 matches
-
concepute după principiile mai vechii metode pozitiviste, atestând elaborări anterioare, cele mai multe intervenții reprezintă încercări de apropiere de opera investigată cu ajutorul unor criterii și procedee aparținând criticii moderne. Autoarea își propune să reactualizeze propunerile clasice, rejudecându-le prin mijlocirea sensibilității contemporane, a habitudinilor de gândire proprii secolului al XX-lea, să le afirme, așadar, ca prefigurări ale unei literaturi care nu se recunoaște întotdeauna în înaintași, oricât de iluștri ar fi ei. Paradoxală numai în aparență, formularea, ingenios răsturnată, potrivit căreia noii romancieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
viu, incandescent, fluid. De o stranie originalitate sunt poeziile gnomice din volumul postum Între nume și lucruri. Intenția dintâi a autorului de-a compune pentru Editura Ion Creangă un șir de poezii-definiții, referitoare la componente ale universului domestic și la habitudinile copilăriei, a fost pe parcurs „trădată“ prin impri marea unor sensuri și a unei simbolistici care transcend temele enunțate în titluri. Jucăușele poeme (ca ton) despre minge, cerc, solniță, dulap, masă, pat etc. devin meditații morale și do bândesc, cum
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
care cei vechi zeificau prostituția, Îi ridicau temple și onorau pe preotesele ei. Iar multe pagini din Biblie le sunt destinate, fie [pentru] a le urgisi, fie [pentru] a le acorda asistența. Este, apoi, o profesiune de simplă obișnuință, de habitudine cu timpul (greu până apucă a mușca din ea), de rutină, cum și de un anume dresaj, cu scopul, adică, și cu concursul binevoitor al „reflexelor condiționate“ de a anula pe cele naturale, fizice și morale, la fel cum aceste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al sincerității” pe care oamenii, chiar și cei inteligenți și culți, Îl acceptă cu greu. Al sincerității nu „directe”, se’nțelege, ci abia costumată În artă, În tipologie, În ficțiune. Cu atât mai covârșitoare, Însă, mai „destabilizatoare” a nu puține habitudini și reflexe mentale bine așezate. Și iată cum „libertatea” (individuală, creatoare, auto-creată!Ă se poate lega de „sinceritate”! Și cum ambele, de care se face atâta caz, nu au Întotdeauna vreo legătură directă cu ambientul social, cu istoria, societatea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
adaptarea pe care ei au reușit-o prin eforturi dificile și, adesea, printr-o mai mult sau mai puțin complicată imitare a altor modele, acceptate și prestigioase. Oamenii (omul socială se tem de tot ceea ce ar aduce o „schimbare” În habitudini și, mai ales, În concepțiile și reflexele mentale sau profesionale, propunând o altă optică asupra lumii, a istoriei sau a valorii. Și, marii, cu adevărat marii creatori, cei ce traversează generațiile și gusturile, mentalitățile, trebuie să facă nu numai dovada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care i a făcut-o lui G. Tutoveanu. Bătrînul poet semănătorist continua și prin anii ’50 să-și primească oaspeții, în casa sa din Bîrlad, „pus la ținută” (frac), pregătit să le citească din versurile proprii. Persistența sa în vechi habitudini îl singulariza nu numai între cetățenii urbei, ci și în rîndurile tagmei, trecută acum, în majoritate, la rubașcă și la realismul socialist. Clare au fost, apoi, și amintirile despre „maestrul Eftimiu”, pe care l-a însoțit de mai multe ori
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bilanțul moral. Revelionul e noaptea maximei treziri a conștiinței în cei preocupați de trecere, nu de petrecere. El e și o fascinantă iluzie: aceea a posibilității de a ne renova. Zic „iluzie”, pentru că nimeni nu reușește să-și uite complet habitudinile. Tragem după noi mici mizerii biologice, ducem antipatii ce nu se pot șterge și datorii de un fel sau altul. Dacă am reuși să păstrăm hotărîrile înalte din noaptea de Revelion și voința de a le aplica, altminteri ar arăta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reflexe morale trebuie procedat în mod ordonat și sistematic. Educația morală nu vizează pur și simplu formarea singulară a caracterului, ci dezvoltarea unui întreg sistem de personalitate în care deprinderile individului se sprijină și se completeză unele cu altele. Formarea habitudinilor și a reflexelor morale reprezintă momentul de debut și, în același timp, sfârșitul educației morale la copil. În ceea ce privește atitudinile și, în special, atitudinile morale, misiunea cadrului didactic este dublă: încurajarea atitudinilor pozitive și corectarea celor negative. Un postulat al consolidării
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
trebuie să vegheze să nu-și schimbe cu nesocotință tabăra și nici frecventările. Este și faptul prin care sectorizarea existențelor, așa cum se organizează ea în Țara Sfântă, etanșeitatea circuitelor de vizite și de relații, tot sistemul de ancorare bazat pe habitudini le servesc evreilor, catolicilor, armenilor, protestanților, musulmanilor ca balustradă, ca bară de protecție. Prevenind devierile, el oferă ceea ce în termeni profesioniști se numește o "garanție de a sfârși cum trebuie" pentru indivizi adesea originali care nu sunt niciodată la adăpost
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
locală. Noul context epistemologic a adus În atenția istoricilor, printre alte teme inedite, și corpul, de vreme ce acesta părea a fi prezent, implicit sau explicit, În toate expresiile culturale ale vechilor societăți, fie că este vorba de igienă, de habitudinile alimentare, de formele de pietate, de raporturile conjugale, de normele de civilitate sau de sancțiunile penale. Corpul a devenit un subiect major de interes și pentru antropologia politică, un derivat mai recent al antropologiei istorice, preocupată de modalitățile de exercitare
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
lectura neîntreruptă, călătoriile etc. Când mă’ntreabă unii tineri cum se face o carieră literară la Paris, le răspund: „Nu altfel de cum se face Încă la București”. În Parisul anilor ’70 și ’80 am regăsit nu puține dintre reflexele și habitudinile lumii literare bucureștene; poate lucrurile stau altfel la New-York, unde, se pare, ai nevoie de un agent literar, fac-totum-ul nu numai al debutantului, dar și al artistului lansat. (Am mai auzit că editurile, marile edituri, cele care contează cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
maniilor, ale bolilor psihice, observăm abia că am făcut o „afacere” nu foarte rentabilă! Lăsându-ne conduși, ispitiți, seduși de acei „ucenici vrăjitori” ai unei Tehnici din ce În ce mai prodigioase, inventive - ca un scop În sine, comerciale și egolatre, părăsindu-ne vechile habitudini, cele pe care le cultivaseră creatorii noștri și ai spațiului de civilizație În care ne-am născut și format. Nu, eu n-am să mă dezic de Singurătatea mea, chiar și atunci când ea mi se pare - sau mi s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dar n-are curajul să o spună". Așadar, e nevoie de curaj la ora actuală, în continuare, aproximativ ca în anii '80 sau '70? Sau ce? Sper că nu. Oricum, nu haosul în sine mă deranjează, ci revenirea la vechi habitudini din cauza haosului. S. A.: Eu văd mai puțină continuitate. Văd mai multă schimbare, în primul rând fiindcă mai mulți indivizi, mai multe grupuri, organizații și instituții concurează pentru a defini canonu-l public românesc. Nu cred că un grup, oricare ar fi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
artistice ce primea astfel de vize de călătorie, chiar și pentru o durată mai lungă -, vizele și călătoriile mele de care au făcut atâta caz unii „bătrâni” ai emigrației culturale, bolnavi, dar și cultivând virusul suspiciunii, deranjați se pare în habitudinile și reflexele lor de grup, încercând să provoace cu orice preț „scriitori dizidenți”, izolându-l pe Goma de noi ceilalți, deoarece răspundea „perfect” criteriilor „anti-comuniste primare” - fost pușcăriaș și autor interzis -, creându-i un „statut special” de singurul dizident, singurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
proza română, de la Negruzzi și Sadoveanu la Bănulescu și Preda - unul din primele semne de „insolență, de megalomanie” ale lui Breban, nu-i așa?! -, eram lucid că trebuia să propun „formulă nouă”, o formulă „a mea”, cea în care spiritul, habitudinile, reflexele mele de gândire, ca și cele culturale, iubirea față de un Stendhal, Proust sau Dostoievski - să se poată exprima într-o formă vie, echilibrată, organică. Voiam, de fapt, după aproape o jumătate de secol, să ascult „sfatul” „modernistului” Eugen Lovinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ce privește felul lor de a se raporta la „molima comunistă” care s-a abătut asupra noastră: un Brâncuși, care, în deceniile ce i-au trebuit lui și artei sale novatoare pentru a izbândi, s-a „îngropat” în atelierul și în habitudinile sale de țăran-boier oltean, voind a lăsa moștenire atelierul său României - și doar stupizenia și ura față de artă ale lui Dej și ale acoliților săi din cultură au făcut ca acest Atelier, în loc să se afle la noi, să împodobească spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cursul fazelor I și II, oamenii să fie scoși din rutina normelor particulariste și locale, pofta de cheltuieli să fie deculpabilizată, morala economisirii să fie devalorizată, produsele curente să fie depreciate, au trebuit inculcate noi moduri de trai, lichidându-se habitudinile sociale care opuneau rezistență consumului de piață. Lumea consumului de masă a fost edificată prin renunțarea la comportamentele tradiționale, prin ruinarea normelor puritane, prin abandonarea culturilor țărănești și muncitorești. În secolul al XIX-lea, marile magazine au inventat „shoppingul” ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
opusul nostru, mazetele, adică Tom și Cătălin. Niște intuitivi primitivi! Asta ca să nu vorbesc de lentoarea acestui Cătălin care, pe lângă încetineala lui de-a dreptul proverbială, de-ai fi zis că-i ardelean, nu moldovean, avea și tot soiul de habitudini câtă eleganță a expresiei! de natură epicureică. Când porneai atacul, firește că voiai să vezi dacă ai calculat cât mai aproape de adevăr cărțile mortului. Tom le etala și așteptai să vezi răspunsul. Ei bine, exact atunci bestia asta își turna
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze în profesie, ci aspiră să devină actriță. Prin ochii săi de provincial de modă veche sînt prezentate în oglinda ecranului - mai mult sau mai puțin distorsionate - mentalități și habitudini curente ale cineaștilor. Copila va face carieră datorită talentului, dar și pentru că s-a lăsat sedusă de regizor, nu și abandonată, devenind și mămică și vedetă și chiar soție fericită. În final împăcîndu-se cu tatăl jignit de moarte. O satiră
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
sunt, cum spuneam, expresia sau consecința unor „schimbări sociale”. Dincolo de aspectele formale ale conflictelor, ele sunt în egală măsură rezultatul schimbării mentalităților, a conduitelor, a stilului de viață, al nevoilor noi și diversificate etc. Acestea presupun o „abandonare” a vechilor habitudini și „adoptarea” altora noi, fapt care implică un efort de adaptare. În cazul „conflictelor de muncă” având drept urmare șomajul, se impune ca măsură de „readaptare” și de „reintegrare” profesională reciclarea sau reprofesionalizarea acestei categorii de indivizi. Reprofesionalizarea reprezintă un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igiena mintală devine un mijloc de educație intelectuală și morală, dar și o modalitate de a înțelege și de a gândi omul. De aici ideile pot fi extinse la grupul social-uman și la întreaga societate. Spre deosebire de igiena generală, care formează habitudini, igiena mintală formează mentalități superioare, de care depind caracterul, modelarea comportamentului, normarea relațiilor interumane, cooperarea și toleranța între indivizi și între indivizi și societate. 2. Principiile și scopurile educației sănătății mintale Principiile care stau la baza educației sanitare în domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ordin administrativ, a inabilităților democratice. Deci potențialul client al ofertei este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat în persoana domnului Marga. Diagnosticul dat învățământului românesc nu flatează personalul didactic, care ar fi neplăcut surprins să-și descopere în aceste pagini habitudinile, docilitatea, autosuficiența. Nici victimele prin excelență, elevii, nu ar profita sigur de pe urma lecturii, de vreme ce, așa cum reiese chiar din studiu, ei sunt iremediabil rămași în afara puterii decizionale a sistemului, dar a cărui existență o justifică. Ar fi deci necesare multiple replici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu acuratețe. La fel vom proceda dacă ne interesează opinia cetățenilor despre o lege adoptată în Parlament, despre o decizie a unui organism social de conducere etc., dar și dacă urmărim să descriem modul de trai al oamenilor, comportamente și habitudini, condiții de muncă și de viață ș.a.m.d. Există însă și alte genuri de studii care nu reclamă neapărat o reprezentativitate în sensul statistic descris, căci ele urmăresc descifrarea unor aspecte de mai mare generalitate și uniformitate. De regulă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la tehnica scindării eului, la dezarticularea fluxului cronologic, memorie involuntară etc. Pe de altă parte, într-o mezalianță pe care nu a putut să o curme nici mai târziu, aduce în text virtuți pamfletare înrudite cu arta argheziană, dar și habitudini de gazetar vivace, arțăgos. În romanul Femeia cu carnea albă câștigă teren fibra ludică a imaginației. Reintră în scenă domnul Aurel, personaj recurent, și el posibil alter ego al lui A. Inițial, în Moartea unei republici roșii, caporal fiind în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
specialiști în sociologie și în psihologie ne asigură, plini de convingere, și încă din primii ani ai secolului X X , că poporul român nu ar fi cu adevărat religios, că religiozitatea lui ar reprezenta doar o inerție folclorică și o habitudine comportamentală. Iar calendarul religios românesc s-ar rezuma la un prilej de chefuri. Argumentele în acest sens au devenit clasice - începînd cu absența unor sfinți și martiri de origine română și terminînd cu inexistența unui veritabil misticism; în literatura română
Sîmbăta paștelui by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10694_a_12019]