384 matches
-
care de fapt este înrudit -, habitusul este „natura omului”. 1.4. Bourdieu și reproducerea socialătc "1.4. Bourdieu și reproducerea socială" Sociologia lui Bourdieu se referă în bună măsură la reproducerea structurilor sociale. Studiul producerii și reproducerii sociale înseamnă „producerea habitusului”, acel sistem de dispoziții care funcționează ca un mediator între structuri și practici; mai specific, devine necesar să studiem tendința structurilor de a se reproduce pe ele înseși, producând agenți înzestrați cu un sistem de predispoziții care e capabil să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
structurilor trebuie să examineze, pe de o parte, economia, statul sau școala, iar pe de altă parte, formele specifice de conștiință și cultură care susțin și codetermină aceste structuri. Ea trebuie să studieze interacțiunile complexe dintre structurile sociale obiectivate și habitusul de grup, să dezvăluie structurile de dominație și rolul necesității în configurarea credințelor și a instituțiilor. 1.5. Originea habitusuluitc " 1.5. Originea habitusului" Habitusul este determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
susțin și codetermină aceste structuri. Ea trebuie să studieze interacțiunile complexe dintre structurile sociale obiectivate și habitusul de grup, să dezvăluie structurile de dominație și rolul necesității în configurarea credințelor și a instituțiilor. 1.5. Originea habitusuluitc " 1.5. Originea habitusului" Habitusul este determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și codetermină aceste structuri. Ea trebuie să studieze interacțiunile complexe dintre structurile sociale obiectivate și habitusul de grup, să dezvăluie structurile de dominație și rolul necesității în configurarea credințelor și a instituțiilor. 1.5. Originea habitusuluitc " 1.5. Originea habitusului" Habitusul este determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
grup, să dezvăluie structurile de dominație și rolul necesității în configurarea credințelor și a instituțiilor. 1.5. Originea habitusuluitc " 1.5. Originea habitusului" Habitusul este determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de care vorbesc marxiștii. Familia este locul privilegiat pentru cea mai profundă inculcare a habitusului. Familia oferă copilului primul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de care vorbesc marxiștii. Familia este locul privilegiat pentru cea mai profundă inculcare a habitusului. Familia oferă copilului primul cadru integrat prin care se impun în mod sistematic valorile și ideologiile grupului. Când ajunge la vârsta școlară, copilul este preluat de sistemul educativ, care rafinează și întărește habitusul în prelungirea familiei. Munca pedagogică a familiei
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
privilegiat pentru cea mai profundă inculcare a habitusului. Familia oferă copilului primul cadru integrat prin care se impun în mod sistematic valorile și ideologiile grupului. Când ajunge la vârsta școlară, copilul este preluat de sistemul educativ, care rafinează și întărește habitusul în prelungirea familiei. Munca pedagogică a familiei și a școlii este finalizată de clasa socială, care îi furnizează individului codurile lingvistice, predispozițiile culturale și relațiile cu autoritatea, specifice plasării clasei respective în câmpul social. Prin acțiunea celor trei factori: familie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
codurile lingvistice, predispozițiile culturale și relațiile cu autoritatea, specifice plasării clasei respective în câmpul social. Prin acțiunea celor trei factori: familie, sistem educativ și clasă socială, este profund întărit un set de coduri de gândire și de acțiune care constituie habitusul - structurile internalizate, subiective, dar nu individuale. Studiul lui Bourdieu cu privire la mecanismele educaționale face parte dintr-un proiect de sociologie a proceselor de reproducere socială. Bourdieu începe una dintre lucrările sale dedicate școlii-moștenire cu o abordare comună în sociologia educației. Referindu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
franceză subliniază consacrarea instituțională a codurilor lingvistice ale claselor dominante. Aptitudinile culturale generale sunt și ele sancționate diferențiat în sistemul educațional francez. Bourdieu a realizat o serie de studii statistice pentru a măsura practicile culturale ale francezilor în calitate de expresie a habitusului de clasă. Aceste studii au arătat cum clasele dominante reușesc să-și însușească cea mai mare parte a arenei culturale nu numai printr-o mai intensă frecventare a muzeelor, concertelor, operelor ș.a.m.d., ci și prin stăpânirea codurilor culturale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
susține autoritatea și legitimitatea în universitate. Cei care pierd în acest joc sunt studenții din clasele dominate, cărora le lipsește capitalul cultural necesar traducerii discursului profesoral în propriul cod lingvistic. Cu unele excepții, doar studenții din clasele dominante, cu un habitus corespunzător discursului universitar, vor avea rezultatele școlare cele mai bune. Pedagogia universitară contribuie astfel la reproducerea socială pe linii de clasă, cu câteva excepții din clasele subordonate. Acestea nu fac decât să legitimeze pretențiile universității că ar fi corectă și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Raporturile de dominație sunt susținute de capitalul simbolic - prestigiu, onoare, legitimitate. Autoritatea se menține mai degrabă prin raporturi de semnificație - violență simbolică - decât prin raporturi de forță. Violența simbolică determină acceptarea mistificată a pozițiilor sociale. Prin violență simbolică se construiește habitusul - ceea ce este structurat în percepția, gândirea și comportamentul individului - corespunzător poziției de clasă a individului. Acest fenomen poartă denumirea de reproducere socială. Habitusul este construit prin interacțiunile din familie, școală și clasa socială. • Reproducerea habitusului în cadrul școlii se face prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin raporturi de forță. Violența simbolică determină acceptarea mistificată a pozițiilor sociale. Prin violență simbolică se construiește habitusul - ceea ce este structurat în percepția, gândirea și comportamentul individului - corespunzător poziției de clasă a individului. Acest fenomen poartă denumirea de reproducere socială. Habitusul este construit prin interacțiunile din familie, școală și clasa socială. • Reproducerea habitusului în cadrul școlii se face prin limbajul și cultura de referință, pedagogia aplicată, selecțiile, excluderile și examenele practicate și ignorarea contribuției școlii la reproducerea socială și culturală. • Basil Bernstein
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Prin violență simbolică se construiește habitusul - ceea ce este structurat în percepția, gândirea și comportamentul individului - corespunzător poziției de clasă a individului. Acest fenomen poartă denumirea de reproducere socială. Habitusul este construit prin interacțiunile din familie, școală și clasa socială. • Reproducerea habitusului în cadrul școlii se face prin limbajul și cultura de referință, pedagogia aplicată, selecțiile, excluderile și examenele practicate și ignorarea contribuției școlii la reproducerea socială și culturală. • Basil Bernstein are o teorie sociolingvistică ce explică rezultatele școlare mai slabe ale copiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care Bourdieu l-a dat acestui termen, un câmp este un spațiu social structurat în care se desfășoară luptele pentru putere (Bourdieu, 1994, pp. 53-57). El are propriile norme (propriile „reguli ale jocului”, am putea zice), și dă naștere unui habitus specific. Așadar, este vorba despre un subsistem social ale cărui forme de reglementare afectează comportamentele individuale. Dar orice câmp comportă un principiu de diferențiere socială care generează antagonisme individuale sau colective. El poate fi descris ca „un câmp de forțe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 109). Societatea feudală reclamă o aristocrație de războinici. Polarizarea elită/mase se traduce în acest context prin opoziția războinici/țărani. Modul de viață și normele de comportament proprii aristocrației favorizează din acel moment formarea în sânul ei a unui habitus care stimulează afirmarea personalității prin forța armelor. Întrucât evoluția istorică face astfel încât această dispoziție comportamentală să fie tot mai puțin utilă gestionării afacerilor interne ale țării, se va impune progresiv un profil de gestionar administrativ, devenind acum caracteristica cea mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Invers, „cosmopolitul” dintr-un mic oraș de provincie va apărea ca fiind localist atunci când îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al membrului elitei de cel mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rol în această privință. Însă particularitățile ce țin de formație și de modurile de recrutare proprii fiecărui sector de activitate au și ele rolul lor. În fiecare caz, efectele dispunerilor și cele ale poziționărilor se combină pentru a crea un habitus specific, ce orientează concepțiile și acțiunile. Este firesc să ne așteptăm să găsim mai mulți „tehnocrați” potențiali în sânul elitelor economice decât în altă parte. Elitele politice vor fi mai sensibile la necesitățile „guvernării oamenilor” decât la constrângerile „administrării lucrurilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Astfel, Bourdieu consideră că actuala ordine socială și stratificarea socială ce o însoțește reprezintă rezultatul unei distribuții asimetrice a puterii în cadrul societății, distribuție care, prin intermediul sistemului școlar, se perpetuează, se reproduce. În concepția lui Bourdieu, meritul este o cuantificare a habitus-ului claselor dominante, o obiectivare a acestuia prin echivalarea care se face între un tip de cultură (cultura claselor dominante) și noțiunea de merit. Selecția pe baza meritului apare astfel ca o modalitate mascată de recunoaștere a diferențelor, a ceea ce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți din clase diferite reprezintă o reflectare a acestor habitus-uri, valorizate în mod arbitrar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că nivelele școlare diferite atinse de indivizii proveniți din clase diferite reprezintă o reflectare a acestor habitus-uri, valorizate în mod arbitrar de către școală prin recunoașterea culturii claselor dominante ca una legitimă și prin negarea valorii și autenticității culturii claselor dominate. Dimpotrivă, Boudon consideră că sistemele școlare au devenit mult mai deschise începând cu anii de după cel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Beta sau Gamma Sverke, M. Hellgen, J. Acest studiu folosește date longitudinale colectate atât la începutul cât și la finalul implementării schimbării într-un spital de urgență din Suedia și examinează dacă experiențele stresante se schimbă în timpul schimbării organizaționale. 1999 Habitus-ul leadership-ului în schimbare Seppänen, L. Virtaharju, I. Buhanist, P. Pentru schimbare este nevoie de angajare personală, voință și capacitate de a îndruma organizația în timpul schimbării. Un lider al schimbării eficient utilizează un larg și uneori neconvențional repertoriu al retoricii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
unui model cultural este evident Îndatorat viziunii de la Începutul secolului XX, mai ales operei lui Max Weber, dar și a lui W. Sombart. Nu validitatea factorului religios/spiritual privind influența asupra economicului interesează aici, ci ceea ce Pierre Bourdieu definea drept habitus social, ceea ce poate oferi Înțelegerea unei constrângeri culturale asupra existenței, prin urmare, și asupra evoluției unui model cultural 1. Dacă se acceptă că În exercitarea unei credințe religioase se creează o matrice culturală comunitară, prin nivelare și conformitate, atunci se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o matrice culturală comunitară, prin nivelare și conformitate, atunci se poate accepta și ideea că societatea modernă, cea europeană Întâi de toate, oferă exemple numeroase de asemenea nivelări, am putea spune radicale, care au pregătit tranziții multiple. De menționat că habitusul cultural care apare În timpul ori mai ales În urma instalării unei credințe religioase se naște și ca tip de constrângere culturală complexă, așa cum o tratează Pierre Boudieu, În alți termeni decât Weber, dar continuând linia acestuia și a lui Norbert Elias
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fundamentaliste care vede În coerența unui model cultural (coerență Între laturile sale culturale și politice) un exemplu de „hegemonism”. Aș Îndrăzni să spun că dorința unei egalități culturale este o proiecție a utopiei ideologiei drepturilor, care ignoră de fapt forța habitusului cultural și se direcționează Împotriva acestuia. Deși timpul modelelor culturale stabile, autarhice, ușor recognoscibile după chiar indivizii care le Încarnau „generic” ori „transcendent” a trecut, avem totuși nevoie dacă nu de reasertarea unor limite culturale În noile spații ale etno-peisajelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Brie, după Wer War Wer, op.cit. Marca de elitism intelectual a lui André Brie era prost văzută de către unele dintre fostele cadre ale partidului. Luările lui de poziție critice, chiar si «modernizatoare», nu ar fi fost decît dovadă unui habitus de Parteisoldat incorigibil. Partidul reunea ecologiști din Vest (die Grünen) și mișcarea pentru drepturi civice (Bürgerbewegung) din Est. Precum cărțile lui Gregor Gysi și ale lui André Brie. Un exemplu de «analiza fără concesii», cf. rezumatul cărții lui André Brie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]