2,011 matches
-
componența garnizoanei Timișoarei se vor afla, printre alții, și 100 de haiduci, spune dr. I. Hațegan. În 1599, marele vizir Ibrahim pașa a creat corpuri mixte, formate din otomani și creștini, dar și miliții creștine, care apoi au luptat împotriva haiducilor ce prădau tot ce întâlneau în cale și conturbau viața socială a vilayetului de Timișoara. Prin 1650, călătorind de la Timișoara la Lugoj, undeva prin pădurea Silagiului de astăzi va pieri Ignad, un catolic tălmaci și doctor al beilerbeiului timișorean. Haiducii
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
haiducilor ce prădau tot ce întâlneau în cale și conturbau viața socială a vilayetului de Timișoara. Prin 1650, călătorind de la Timișoara la Lugoj, undeva prin pădurea Silagiului de astăzi va pieri Ignad, un catolic tălmaci și doctor al beilerbeiului timișorean. Haiducii sunt pomeniți și cu prilejul călătoriei spre Oradea, prin Banat, a unor negustori italieni, în martie 1653. Aceștia au fost atacați și prădați în zona Ineului. Oficialii otomani îi vor cere banului Bârcianu să-i despăgubească. Pare-se că aceiași
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
zonă sunt tot atâtea motive de vacanță. Telega mai este cunoscută și prin faptul că ocna de aici a fost orânduită a fi și locul de ispășire a celor răzvrătiți; aici, într-o gură de ocnă a fost aruncat și haiducul Iancu Jianul. Vechea ocnă a fost înlocuită cu închisoarea Doftana, construită între anii 1894-1897. Lacul Doftana s-a format în salina Doftana (abandonată în anul 1900), al cărei tavan s-a prăbușit, lacul având acum adâncimea maximă de 24 m.
Agenda2004-37-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282878_a_284207]
-
modalitatea utilizată, mult mai tîrziu, în Frații Jderi, de Sadoveanu. Tînărul postelnic Șarpe, însoțit de stegarul Luca, nepotul său, se întoarce, prin Codrii Cosminului, de la Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și plină de înțelesuri e înfățișarea atmosferei epocii, cu oameni, chiar în cetatea de scaun, sătui de necontenitele războaie și sleiți de biruri. Cînd postelnicul Șarpe ajunge la Suceava, în
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
mă îngrijeam, lăsam manuscrisul la editură și gata. Ba mă căutau și pe acasă editorii... Țin minte cu Vlașinii, prima din serie, mă pomenesc că editorul îmi face o vizită, manuscrisul era acceptat și lăudat nu însă și finalul cu haiduci, nu prea mergea după capul lor... Mi-a cerut să-l schimb dar eu habar n-aveam de economia lor politică, asta prin '63... cică aș fi atemporală... în afara istoriei. Un an întreg am muncit la finalul ăla... eu scrisesem
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
foarte ascuțit simț al observației, orientat spre realitatea din apropierea noastră, pe care o privește cu mult umor și uneori cu ironie! Erau și mulți membrii simpatizanți a căror prezență fizică făcea să crească nivelul de energie pozitivă al întâlnirii: Corina Haiduc Luca, cronicar și critic literar, în prezent secretara ACSR, Aliona Munteanu, actriță, poetă și cântăreață, care ne-a purtat, cu vocea ei caldă, „în lumea sa” muzicală, doamna Ortansa Tudor, poetă și mulți alții, care au înfruntat iarna canadiană, ca să
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
epocă, oricum. "Pictură lui Depărăteanu a zice el mărinimos a are proiecțiuni mari, dar e afumata, pastorala, ca la Salvador Roșa,... numai cu spațiul fără fund al epicii italiene": "Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
mai lung șir de cârnați care a sfârârit pe grătarul încins a avut 100 de metri. Se spune că odată demult, pe vremea când ciobanii munteni coborau cu turmele de oi către șes, erau prinși aici la cotul Buzăului de către haiduci. Ca să nu-i prindă potera cu prada vie, îi făceau repede pastramă și cârnați", a spus președintele ANTREC Buzău, Cristina Partal, informează . În comuna Berca, rețeta cârnaților de Pleșcoi e transmisă din generație în generație. "Rețeta este simplă. Carne de
Un cârnat de 100 de metri a sfârâit pe grătare la Festivalul Cârnaţilor de Pleşcoi () [Corola-journal/Journalistic/25076_a_26401]
-
langue française și Europese Literatuurprijs, volumul este biografia romanțată a lui Eduard Limonov. Cine este acest Limonov și de ce merită el atenția unuia dintre cei mai cunoscuți scriitori francezi contemporani aflăm încă din primele pagini ale cărții: „a fost un haiduc ucrainean; idol al underground-ului sovietic; cerșetor, apoi valet al unui miliardar din Manhattan; scriitor la modă parizian; soldat pierdut pe undeva, prin Balcani; și acum, în imensa harababură postcomunistă, bătrân șef charismatic al unui partid al tinerilor desperados” (p. 31
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
respiri Of, hai, deși... Să nu cumva să avortezi pe-aici, că... Spune-mi ce poftești și eu ți-aduc - i-am zis, în șoaptă, Olesyei. Orice, îmi este foame și mie și copilului... În fața noastră, la câțiva pași, Coliba Haiducilor. Ruptă parcă din timp, cu iz de basm, cu chelnerițe, parcă domnițe la vânat, ne-a ademenit, chiar dacă, acolo, prețurile te puneau pe un ușor oftat. Și, totuși, am intrat. În interior, mirosea a specific românesc. Mâncăruri alese, muzică populară
De sărbători, dulcele plâns. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
ni-l transmit cu aceeași emoție ca odinioară. Autorul împletește relatările despre comuna Domnești cu acelea ale familiei sale, bucurându-se de fiecare dată când localitatea natală atrage, din punct de vedere economic și istoric, atenția întregii țări. Luptători anticomuniști, „Haiducii Muscelului”, destine ale unor oameni harnici, frânte de teroarea comunistă, prin naționalizare, persecuție și închisoare, intelectuali de nivel național, preoți, medici și învățători, care se dedică progresului comunei Domnești - o întreagă pleiadă de oameni deosebiți populează paginile acestui volum - destine
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
oportunism cronic, care-i asigura o largă comoditate pentru sine, dar și o înțelegere pe măsură de la puterea de atunci. El s-a manifestat ca un poet de curte recunoscut și ascultat ca atare în cabinetele 1 și 2". Sau: "Haiduc în lumea cuvintelor, aproape că uită că ele nu sînt doar sau numai concepte". Sau: "Un veritabil narcisist al judecăților în sine; un ludic fără limite se arată poetul odată cu cele 11 Elegii. Abstrat, chiar abscons, fără profunzimile barbiliene, lipsit
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
prin ieșirea din inerție, împilare și neunire a stăpânilor acelor locuri în care s-au învrednicit să trăiască din vechime. O reabilitare a genealogiei lor ilustre între Buzoiești și Purcăreni, trecând prin Goia, Deagu, Izvoarele, Palanga, așezări bătute odinioară de haiducii codrilor teleormăneni, face Adrian Grigore, căruia localnicii de azi n-au cum să nu-i fie recunoscători. Din punctul nostru de vedere românul este o reușită cu precădere de stil. Învăluitor și variat, si totusi recognoscibil din cărțile unor autori
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
prezentarea motivelor, a personajelor, a conflictului, a elementelor ce le conferă literaritatea. În același timp, trece în revistă, uneori polemic, opiniile istoricilor literari și ale folcloriștilor ce s-au exprimat în materie. Toma Alimoș apare când ca boier, când ca haiduc (voinic, viteaz), când ca pribeag sau cioban. El este înzestrat cu toate calitățile: omenie, bunăcuviință, bărbăție, spirit cavaleresc, pedepsindu-l pe vrăjmașul Manea, în numele unei străvechi etici populare. Conform schematismului dihotomic din folclor, opusul său este Manea, în unele variante
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
susținute de indicații menite să individualizeze, să acorde șansa unor apariții plurivalente, dezvoltate pe mai multe registre. Fiecare actor a fost bine ales și bine distribuit. Aici însă a luat sfîrșit "inspirația" regizorului. Ștefan Sileanu, Tania Filip, Cristian Șofron, Ion Haiduc, Ruxandra Sireteanu, Anda Caropol, Ion Siminie, Valentin Teodosiu - nume sonore ale trupei Teatrului "Nottara" - sînt lăsați să se descurce cam fiecare după posibilități, să-și utilizeze carisma personală, glasul, ținuta, prezența, umorul cît și cum cred de cuviință. Ei joacă
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
din finalul spectacolului. Teatrul "Nottara" - premieră pe țară: Larry Thompson, tragedia unei tinereți sau Show must go on de Dusan Kovacevic. Traducerea și regia: Mara Pașici-Manolescu. Scenografia: Lia Dogaru. Muzica: Nicu Alifantis. Distribuția: Ștefan Sileanu, Tania Filip, Cristian Șofron, Ion Haiduc, Ruxandra Sireteanu, Anda Caropol, Ion Siminie, Valentin Teodosiu, Claudiu Romilă.
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
dreptul să corecteze legi. Să plătesc taxe unui stat care mă poate trimite oricînd, împotriva voinței mele, în război și să întrețin haite de funcționari care să-și bată joc de mine! Nu. În aranjamentul ăsta e bine să existe haiduci. Hackerii mă încîntă! Dar eu plătesc în continuare televiziunea română, deși nu mă uit niciodată! Pledez pentru asumarea individualității ca forță creatoare în indiferent ce sistem de referință ne situăm: de creație, politic, social, geografic. Noi trăim într-o baltă
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
mai amintiți de abundența și de ieftinătatea din magazinele românești în primii doi ai iliescianismului?), plătim pentru crima de a le fi oferit amărâților din fabrici iluzia locului de muncă sigur și pentru lașitatea de a ceda mereu la presiunea haiducilor din diverse bazine carbonifer-militare. Cum ne vom descurca, pe unde vom scoate cămașa? Ne vor răspunde securiștii avansați la excepțional de către dl. Năstase! Dacă pedeserizarea a ajuns să coincidă, în o treime din cazuri, cu securizarea, zilele d-lui Năstase
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
aș lua foarte în glumă amenințarea lui Miron Cozma. El a dovedit că are oameni devotați, chiar fanatici, că posedă mijloace materiale apreciabile și că e decis să arate că nu permite nici un fel de maculare a imaginii sale de haiduc post-modern. Dacă el poate obține numărul de telefon cvasi-secret al lui Stelian Tănase, dacă-l poate suna din închisoare, măcar ca exercițiu de imaginație putem presupune că ar fi capabil să dispună... mi-e și groază să spun ce! Ieșirea
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
curent și răspîndit prin publicistică cu un sens destul de negativ, marcat de ilegalitate (spargere, acces neautorizat la date și informații secrete), e apărat - din interior - cu argumentele pasiunii și ale plăcerii sportive. Rezultatul nu e departe de mitul romantic al haiducului, reactualizat cu recuzită modernă. Din punct de vedere lingvistic, e interesantă și familia lexicală pe care împrumutul recent și-a constituit-o. Hacker și hacking sînt atestate în Florica Dimitrescu, Dicționarul de cuvinte recente (ediția a II-a, 1997), pe
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
Mircea Cornișteanu, prezentată în 26 mai, la orele 16,30 și 19, pe scena Operei Române. În rolul principal, maestrul Ștefan Radof. Spectacolul îl va aduce acasă, pe scena pe care a strălucit ani de-a rândul, pe timișoreanul Ion Haiduc. Din distribuție mai fac parte Cerasela Iosifescu, George Alexandru, Crenguța Hariton, Sorin Cociș, Camelia Zorlescu, Rareș Stoica, Irina Cornișteanu, Bogdan Vodă. Scenografia este realizată de Ștefania Cenean, iar muzica este compusă de Dorina Crișan Rusu, pe versuri de Romulus Vulpescu
Agenda2003-19-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280992_a_282321]
-
Mihai Costeanu, mă aștepta cu drag și cu vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
dar și Sile, Pampon sau Basca, au visat în taină la o întâlnire cu el, o vor putea avea luni, 10 martie, de la ora 19, când invitatul Fundației Artmedia la Serata Stil este chiar longevivul actor Vladimir Jurăscu. După Ion Haiduc și Florina Cercel, la rându-le actori timișoreni cândva, fostul director al Teatrului Național Timișoara pe a cărui scenă joacă de 35 de ani, cetățean de onoare al orașului, Cavaler al României, vă răspunde la incitanta întrebare „Cine-s eu
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
4; Rodica-Mihaela Florea, Arad, jud. Arad, str. Făt-Frumos nr. 37/ B; Marcela Furtună, Giarmata, jud. Timiș, str. Pobeda nr. 999; Ana Garai, Timișoara, jud. Timiș, str. Stuparilor nr. 39; Antoniu Godor, Dumbrăvița, jud. Timiș, str. T. Vladimirescu nr. 6; Nicolae Haiduc, Arad, jud. Arad, Aleea Hipocrat nr. 13; Ana Hetzl, Lugoj, jud. Timiș, str. N. Bălcescu nr. 11; Maria Jantovanu, Timișoara, jud. Timiș, str. Mangalia nr. 20; Zoe Jurjescu, Lipova, jud. Arad, str. Bugariu nr. 18; Paraschiva Kelemen, Timișoara, jud. Timiș
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
a încurcat cu... Mă rog, am simțit că nu miroase a bine și am mai amânat. Bine am făcut! Lumea din ziua de astăzi e plină de șarlatani! De fapt, și pe vremuri, tot felul de tâlhari! Unii le ziceau haiduci! Vai de mama lor! Păi ce fel de haiduci erau ăia care veneau și îți băgau țeava puștii pe gât?! Apoi îți luau tot. Beau și chefuiau prin cârciumi mai dosite. De ochii lumii, mai aruncau ici, colo, cu banii
Moş Gheorghe, între absolut şi satul său. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/93_a_110]