245 matches
-
centrul peșterii se află un altar de piatră pe care erau sacrifcate păsări. Dacii foloseau această peșteră pentru a-l venera pe Zamolxis, aici fiind descoperite resturi fosile de "Ursus spelaeus" și fosile de specii endemice. Peștera Haiducilor (sau Gaura Haiducească) este situată în rezervația naturală Valea Mare, la 3 km de Moldova Nouă (județul Caraș Severin) și are o lungime de 1370 m. Aici s-au găsit urme ale culturii mezolitice, se poate vizita doar partea luminată a Sălii Mari
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă. Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Răpirea fecioarelor ca și „desțărarea” pruncilor declanșează o incursiune a haiducilor în subteranele cetății turcești
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Pazvanoglu atinge apogeul. Al doilea episod al Haiducilor (în care Besoiu îi cedează, în mod arbitrar, rolul lui Petruț) ia forma unei intrigi de curte dominată de patima aurului și setea de mărire. Cocea și Barbu ezită în filmele lor haiducești între formula de capă și spadă și cea a comediei populare doldora de snoave și vorbe de duh. În cazul de față se preferă un pitoresc tablou de moravuri, pretext pentru procesiuni religioase și panorame de păpușari, străvechi obiceiuri de
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
șase sute de galbeni ca să o răpească pe Vidra din mâinile unchiului său, care vrea să o ducă la schit să o călugăreasca, pentru a-i putea lua averea. Răzvan rostește un impresionant monolog, în care își exprima credință în dreptatea haiduceasca, deoarece „orașu-i o lighioana și numai codru-i creștin/ () Toți cei slabi, izbiți de soarta, de nevoi înconjurați,/ Afla-n codru mângâiere și ne dau nume de frați.“ Haiducii îl aduc la căpitan pe boierul Sbierea, prins în codru, care
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
interferează de cele mai multe ori cu c. liric, deoarece acesta din urmă se poate adapta unei atare funcții. Dar chiar c. liric propriu-zis, care se cântă oricând și oriunde, se poate disocia în alte categorii funcționale,căci atât c. ostășesc sau haiducesc, cât și c. de lume se cântă în situații adecvate. Se poate vorbi chiar de preferința unor grupuri de vârstă pentru anumite c. (cele de dragoste sunt cultivate mai ales de tineri, cele meditative, de vârstnici). Clasificările c., având în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
ferfeniță, din Eco lipseau capitolele despre fabulă, iar prin Crohmălniceanu băgai pumnul și-l scoteai pe partea cealaltă. Studioși, tinerii ucenici literați xeroxau fasciculele, le ajutau să ajungă de la un an la altul, cu tot cu smângăleli și-adnotări, ca un roman haiducesc cu peripeții: Budulea Taichii trona în Grozăvești, poeziile lui Villon se găseau în „6 Martie“, scena cu Nadina și Petre Petre circula prin Regie, înțesată de sublinieri și comentarii. Pentru mine, traseul părea mai simplu. Odată ajuns la porțile mausoleului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că autoarea este capabilă să își esențializeze discursul până la a fi înglobat în tipare geometrice, ornamentale, manierismul de substanță erodează din inerție locuri comune ale modernismului (jocul elementelor naturii, angoase metafizice ș.a.) ori ale tradiționalismului cu tente de religiozitate (eroism haiducesc, relația dintre națiune și apostolat). Frecvent bilingve, traducerea în engleză aparținându-i autoarei, în mai multe cărți de versuri se practică retorica oximoronică de tip concetto, în altele suporturile se referă la tehnica ekphrasis-ului (conceperea câte unui analog descriptiv - Portretul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
pierdut mama ca urmare a folosirii unei seringi nesterilizate. Aceste detalii biografice, și nu numai ele, folosesc ca bază unei abordări psihanalitice a operei cezarivănesciene, îndeosebi când se dezbate, magistral, tema morții. Cezar Ivănescu a manifestat toată viața un spirit haiducesc împotriva răului. În testamentul său ultim, înregistrat pe bandă magnetică de către fiica sa adoptivă, Clara Aruștei, a intuit că teroarea istoriei poate fi înfrântă prin solidarizarea semenilor. Nu altfel văzuse Camus depășirea absurdului insinuat în existența oamenilor. Mai grea decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Pașala (1968) are un aer baladesc, descriind pitoresc viața de huzur în raiaua Brăilei pe la 1734 într-o succesiune concentrată și rapidă de capitole, cu intermitența specifică serialelor cinematografice, cu episoade de luptă și răzbunare, cu iubiri pătimașe și răpiri haiducești. Știința stilizării arhaizante este demnă aici de A. I. Odobescu. Alt roman, Pajura cu două capete (1977), narează domnia lui Mihnea Vodă cel Rău și pune în valoare virtuțile dramatice ale dialogului, îmbinând evocarea istorică documentară cu dinamica ficțiunii epice moderne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
care ucidea turmele bătrânei Vineri, apoi, vrând să se însoare cu „fata de apă”, zâna Dunării, dispare înghițit de valuri, iar Pentr-o puică de hangiu relatează, într-un limbaj plin de regionalisme, povestea unei trădări și a unei răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău”, ca să bea „trascău” cu notabilitățile rurale, în timp ce țara, bântuită de „zauru-balauru”, e izbăvită de o cătană slobozită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
femei: "Doamna Maria Săteanu și domnișoara Doinița, candidată la actorie..." Mihai a secerat-o pe fată cu o privire scurtă, un fel de "dacă și savarina asta ajunge actriță, mă las dracului de scris teatru!", în timp ce secretarul, netezindu-și mustața haiducească, a continuat prezentarea: "Mihai Vlădeanu, autorul piesei cu sînziene, de luna trecută, la T.V." Cînd Mihai și-a înclinat privirea în fața femeii, care n-a schițat intenția de a-și ridica mîna să i-o ofere, dar și-a înflorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu matrafust, din coș, ridicând-o în mâna dreaptă, gata să zvâcnească. Unu..., doi! Și...!! Aruncă, Bossule!!! Chibritul aprins de Poet zboară fulgerător, întersectând în văzduh jerba prelungită a jetului lichid de alcool rafinat, proiectată cu boltă, cu o dibăcie haiducească, pe care i-o dă lui Vierme numai frica morții, moment în care aerul irespirabil, îmbâcsit de miasmele acumulate de hidrocarburi, din jurul și de deasupra haitei asmuțite se aprinde, ca amorsat de explozia unui proiectil trasor, cu napalm! Îngerul bate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Familia, [f.e.], 1990, 48 p. [25] GORCEA, PETRU MIHAI, Pe marginea povestirilor de programa analitică pentru limba română, în Rev. de pedagogie, an 39, nr. 12, dec. 1990, p. 64-69. [26] GUCIU, IOANA, Probleme de metodă în analiza baladelor haiducești, în “Limbă și literatură”, București, vol. 1, 1990, p. 77-86. [27] HANGIU, I., Principiu și sistem în elaborarea noilor programe și manuale școlare de limba română. (I). în: LL, nr. 2, 1990, p. 227-233.; (II), nr. 3-4, p. 351-356. [28
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru reconstituirea în cheie barocă a crepuscularei lumi fanariote în romane care ating, sub acoperișul parabolei, din nou, pragul capodoperei: Princepele (1969), Săptămâna nebunilor (1981). Nu poate fi ignorat productivul filon al nuvelei de aventuri și istorice (evocând, îndeosebi, vremea haiducească, ca, de pildă, Vânzarea de frate, 1968), exploatat prin abundența scenariilor de film (unele, în colaborare) de certă tentă comercială. Și nici scandalul stârnit de romanul Incognito (I-IV, 1975-1980), un ciné-roman acuzat de plagiat. Deși „plutea” în aerul epocii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
se simte încolțit de „rea soartă” până și în imperiul morții. Durda figura în manuscrisele Văcăreștilor printre pagini aparținând lui Ienăchiță și Alecu. În alt manuscris era trecut ca autor Nicolae, încât paternitatea textului a fost pusă la îndoială. Inspirația haiducească a cântecului poate uimi în contextul liricii sale, de obicei erotică. Este evident însă un ecou al evenimentelor de la 1821 în această prelucrare a unui motiv de doină haiducească. Expresia comuniunii între om și natură, asocierea codrului cu libertatea, vitalitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
autor Nicolae, încât paternitatea textului a fost pusă la îndoială. Inspirația haiducească a cântecului poate uimi în contextul liricii sale, de obicei erotică. Este evident însă un ecou al evenimentelor de la 1821 în această prelucrare a unui motiv de doină haiducească. Expresia comuniunii între om și natură, asocierea codrului cu libertatea, vitalitatea primăverii, unele imagini viguroase, notațiile sacadate, ca și cum peisajul ar fi văzut din goana roibului, ritmul susținut care sugerează elanul unei „inimi viteze” au ca sursă, în bună parte, modelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
număr mare de cărți, studii și articole, preocupându-se constant de baladă, basm, cântec liric și de interferențele folclorice româno-maghiare. Creația populară românească intră, de asemenea, în sfera preocupărilor sale, prin publicarea de culegeri și traduceri ale unor balade, cântece haiducești, colinde și povești. În colaborare cu poetul Kiss Jenő, tipărește mai multe volume de balade și colinde românești, selectarea textelor, studiile însoțitoare și notele aparținându-i. Volumele A bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
din 1907). Literatură populară românească (1910), socotită de Ioan Bianu, în referatul însoțitor în vederea publicării, „de o însemnătate cu totul deosebită”, „de o mare valoare”, cuprinde 61 de balade, grupate după clasificarea lui G. Dem. Teodorescu (superstițioase și solare, istorice, haiducești, acestea fiind cele mai numeroase, domestice), 66 de colinde (la fereastră, de familie, de bărbat, de boieri mari, de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
realiza 800. Principii erau obligați să accepte hotărârile dietei. Consimțământul "întregului sfat și statelor țării" în acest sens era necesar 801. Dezbaterile aveau ca obiect și probleme administrative: autentificarea documentelor, naturalizări și stabilirea străinilor în țară, întemeierea sau colonizarea "orașelor haiducești"802 etc. Nimeni nu putea deschide și exploata ocne de sare fără consimțământul și aprobarea Dietei 803. În privința activității judecătorești a Dietelor, se impun câteva precizări. Dieta judeca în primă și ultimă instanță, în materie de crime de înaltă trădare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în secțiunea „haiducești”, un număr însemnat de piese noi sau mai rar atestate în alte culegeri. Publicarea variantelor locale contribuie la cunoașterea mai temeinică a zonei cercetate. În secțiunea liricii apar mai toate subdiviziunile: cântece de sărăcie și revoltă, cântece haiducești, cântece de răscoală și război, cântece de jale și noroc, cântece ciobănești și de natură, cântece de dragoste, de dor, cântece de lume și satirice. În majoritatea cazurilor, folcloristul folosește mijloace moderne de înregistrare și este preocupat de surprinderea manifestării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
ci începe să lăcrimeze și să bocească, cerînd sfat și ajutor de la soră, de la mamă; deci de la ființe aparținînd, potrivit arhetipologiei, spiritului chtonian și feminin, nu uranian, viril. Nu avem dreptul să-i reproșăm eroului sumerian lipsa de curaj, „bărbăția” haiducească. El se afla într-o situație limită: știa că nici o forță (umană sau divină), nu se putea opune morții, lecție transmisă din veac în veac, în toate direcțiile și la toate popoarele de mare tradiție. Este și cazul lui Ghilgameș
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
frumusețea morală în Ștefan Vardia, adolescentul al cărui tată murise pe front, și nu în fiul de industriaș, de care o lega o dragoste împărtășită. Comoara din pădure este un soi de Romeo și Julieta transferat pe motivul unei legende haiducești. Tezaurul ascuns îl constituie armele cu care comuniștii, ajutați de doi tineri, îi vor alunga pe nemți. S. a cochetat și cu teatrul istoric, ca în Noaptea ultimelor gânduri (1981), în care sunt surprinse circumstanțele uciderii lui Nicolae Iorga și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289942_a_291271]
-
lucrat în vechea Capitală a Moldovei, a lui Gavril Buzatu! Despre originea și isprăvile acestui tip, dispărut de mai bine de o jumătate de secol, s-a vorbit foarte mult, și mă mir că bogata imaginație a fabricanților de romane haiducești, ce operează acum în actuala noastră Capitală, nu s-a pus pe lucru spre a ne da un roman special al isprăvilor lui Gavril Buzatu. Din datele necontestate ce se cunosc, tipul de care vorbim a fost un țigan fugit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
-și ulterior specializarea la Bratislava (1959), Praga (1962, l963) și Brno (1973). În 1959 își începe cariera didactică la Catedra de limbi și literaturi slave a Universității din București, devenind conferențiar în 1991. În 1971 susține teza de doctorat Cântecele haiducești slovace. Colaborează intermitent la revistele „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. În 1992 este distins cu medalia jubiliară „J. A. Komensky”. Debutează publicistic în 1962, în „Analele Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
Universității București”, iar editorial în 1977, cu volumul Prelegeri de folclor slovac - o continuare a tezei de doctorat, în care, după un capitol introductiv despre folcloristica slovacă, autorul tratează pe larg motivele și structurile stilistice și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C. va aborda în context lărgit, în Literatura slovacă (1995), devenirea literaturii slovace, momentele ei reprezentative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]