101 matches
-
declarîndu-și țeluri educative, pe un fundal regenerator în raport cu politicianismul oneros, cu afacerismul parazitar al interbelicului. Iată cuvintele lui Noica: "Sînt oameni care, în judecata lor, au rămas în urmă cu anii: ei înțeleg legionarismul ca o mișcare politică sau chiar haiducească, în loc s-o vadă drept una spirituală, adică interiorizată și năzuind către forme de viață creștină. E adevărat, pot fi și dintre legionari unii care au rămas la mentalitatea politică sau la cea haiducească. Dar ei sînt întîrziații mișcării, sau
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
țara. Banda lui Jianu, o formă de teatru popular care se făcea în toate satele, astăzi se organizează tot mai rar. Banda lui Jianu are un număr mare de personaje: Anul Vechi, Anul Nou, împăratul, mireasa, harapul, Mereuță și Dumbravă (haiduci), Jianul, ciobanul, sergentul, vânătorul, căpitanul. Fiecare își joacă rolul pentru a-l prezenta pe Jianu ca simbolizând românul ce-și iubește glia strămoșească, gata de sacrificiu în orice moment. Cu Sorcova merg copiii în dimineața Sfantului Vasile, pe la vecini și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cingătoare un răvaș mic și-l flutura în aer. — Plătesc! — Citește-l chiar măria ta. În răvaș cineva se plângea că vestea plecării lui Pârvu și a Bră-tășanului la Istanbul a ajuns târziu și nu a fost timp destul pentru haiduci să-i prindă și să le ia aurul trimis în dar sultanului, că altă dată să fie folosiți olăcari. Răvașul era scris în slavonește sau cel puțin așa crezuse. Și-a simțit șira spinării înghețată și un fior scuturându-i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tihnită în jilț și, mai bine, pe jos, Zamfira. — Zamfiro, dacă afli și-mi spui cine-l vinde pe domn la văduva lui Șerban Vodă și la sârbii ei de peste Dunăre, te plătesc cât îmi ceri. — Nu-s sârbi, sunt haiduci, ba chiar hoți de codru de toate neamurile. Țiganca întinse brațul și luă în mâinile sale mâna plinuță a doamnei și o apropie de ochi. — Lasă-mă, Zamfiro, cu prostiile. Domnul bănuiește pe unul din cei pe care i-a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dacă nu fură nu au ce căuta în partid. Nu ți-am spus că nu le am cu fetele? Sunt bou în materie. EA: Ei, ei, ai mei nu fură și dacă fură iau de la bogați și dau la popor, haiducesc că Iancu Jianu. EL: Bravos, uiți că era zapciu, punea la fum și era boier, propagandă, abureala, era un hoț care se dădea haiduc, era ca Nastase, îi dădeai, te punea șefa, o menținea pe mătușa Tamara, nimic nou sub
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc, Gancioc și Stejeran cu hangița Stălinoaia și homunculul Buhuș, straja Dărăban, frații haiduci Stănciulescu Petre și Demeter, grupul de oaspeți polonezi format din doamna Potoțki, pan Bijinski, Malgorzata, Zbignew și hangiul din Przemysl, atamanul Vasia și cazacii lui, lipoveanul Covaliov cu micuța Știucî, grecul corăbier Ianis, venețienii Tresoro, Peleto, Toto, signora Maxima, surorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zeloților: „Iscariot” ar proveni din deformarea termenului latinesc sicarius (de la sica, un „cuțit mare, încovoiat”), intrat și în greacă sub forma sik£rioj. Termenul înseamnă exact „cuțitar”, „bandit” și era folosit de soldații romani pentru a denumi grupurile răzlețe de „haiduci” evrei care întindeau curse și foloseau cuțitul drept armă principală 30. Susținătorii acestei etimologii văd în Iuda un membru al partidei zeloților 31. De unde, spun ei, faptul că Iuda apare citat mereu după Simon Zelotul în „lista celor doisprezece”. Există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
deci un haiduc al celei de a doua jumătăți a secolului XX, un lup singuratic, liber chiar și de Întovărășirea cu alți lupi asemenea lui. Singur maiorul Soponaru i-a inspirat Încredere Întru asociere din cînd În cînd. S-a haiducit, precum con frații săi din urmă cu cîteva veacuri, din pricina unei nedreptăți: Însușirea de către niște proaspeți bolșevici a unor produse destinate ca ajutor săracilor satului Odești din Maramureș. Denunțat ca „dușman al poporului“, a fost arestat, dar a evadat de sub
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Velciu mi-a spus că ai de gând să te faci haiduc! E adevărat? ― Da, e adevărat că mi-ar plăcea să mă fac haiduc... dar mai tîrziu! ― Ai auzit ce-i dă prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? ― Dacă n-a pomenit, o să pomenească cu mine! ― Ah, zevzecule, mă apostrofă tata din nou, d-aia n-ai să faci nici o ispravă la "Tinerime", că-ți umblă prin cap numai blestemății. Masă e asta, ori foc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să nu te numeri printre aceștia. Pornind de la aceste premise, ți-ai construit un plan absolut concret. Ai enumerat mărfurile care pot fi furate fără prea mari riscuri și fără prea mari costuri, dar bănoase. Dacă tot mă apuc de haiducit, îți spui în sinea ta cu un fel de umor, atunci măcar să fiu un haiduc pe cinste". Să pornim de la metale prețioase. Să furăm aur. Asta e treaba țiganilor, au tehnică și tradiție, nu e bine să te bagi pe
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în liniștea ta, vreau să rămân! În umbra crizei Nimeni nu-și mai asumă nimic; responsabilitățile s-au evaporat în patru vânturi, flutură sărăcia prin cuhnii, dezbinarea a ajuns literă de lege, familii risipite - care, încotro Codrii s-au tăiat, haiduci nu mai avem, în schimb s-au înmulțit ipocriții printre betoane. Îi vezi că li s-au împlântat rădăcinile adânc, nici buldozerul nu-i mai poate desțeleni. România a luat spre adopție Criza care nu vrea să mai plece și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
dar și pe cele morale, deoarece maestrul, într-un moment de inspirație, l-a desenat direct pe un carton...asfaltat! 18. Politicianul a învins și în aceste alegeri, având în spate o strălucită carieră...de piatră ! 19. Ce tentație! Friptă haiducește și cu usturoi din belșug, o pulpă mare...de pară ! 20. Lihnit de foame, nu te satură o singură bucată...muzicală ! 21. Zilnic o surprinde plăcut, oferindu i câte un ales buchet...de Tămâioasă ! 22. Poți descrie fără înfiorare, senzația
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
potroace Pentru cei care încă n-ați aflat din cauza aburilor trascăului dat pe gât de Revelion, vă anunț că deja am intrat de ieri într-un nou an fiscal și cei care încă nu au luat calea codrului să se haiducească, să stea și să-l asculte în continuare pe salvatorul și ocrotitorul României, cruciș-curmezișul președinte care ne dă în prag de an nou cu bunătatea-i bine știută, un blând sfat părintesc: „Bă nenorociților, mai descurcați-vă dracului și singuri
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vin de acolo de unde-n poiene Umblau Feți - Frumoși și dormeau Cosânzene În iarba gătită cu păsări și flori Eu vin din poiene cu hori și feciori. Eu vin din pământuri cu punți și răscruci Pe unde, cântând, treceau drepții haiduci Când crânguri și plaiuri, piscuri suiau Eu vin din pământuri ce graiu-mi știau. Eu vin de acolo de unde în șoapte Curge prin veacuri, ziuă și noapte Apa de munte cum e cristalul Eu vin de unde -mpărat e cavalul.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93453]
-
a mișcării novatorilor sîrbi („Modernismul în Serbia“) apare însă în nr. 8 al revistei Integral, la rubrica „Notițe”, sub semnătura St.R. (Stephan Roll). În descendență futuristă, autorul exaltă noul stil „barbar”, antiacademismul „organic” și răspărul modern față de tradiționalismul „baladelor haiducești”: „Primim la redacție Zenit No. 36, revistă cu aspect viril ca o panoplie, reprezentînd cu suficiente elemente (Liubomir Mițici director, Branco Ve Polianski, Ratcovici, Stefan Jivanovici, Andre Jutunici Mariț, Avacumovici etc.) mișcarea nouă din statul vecin, cunoscut pînă acum din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ăsta, cel puțin, putea să-l prindă oricine cu o singură mână, le era la îndemînă tuturor să-l rostogoleasă prin 181 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI gât de mamă și gât de copil și nu se ferise, cât haiducise, de la nimica. Să tot fi călcat spre 60 de ani, crăcănat, tâmple albite, ochi porcini, dotat însă cu o forță herculeană și, din această pricină, poreclit, de gura spurcată a hoților bucureșteni, Gărgăriță. Dintr-un început, Gărgăriță nu-l băgă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scăpate din depou hâțânară străduța, degajară și ei locul și o tuliră, pe lumină, în Calomfirescu... Din noaptea aceea, se gândi, se răsuci din nou, în planurile sale, IF-ul, și hotărî de-acum că, dacă doreau într-adevăr să haiducească și chiar să ridice viața Președintelui țării, nevoii de gologani trebuiau să-i pună botniță, s-o împingă în planul al doilea. Se prăvălea peste ei, cât casa, nevoia de armament. Erau însă la mijloc de cerc vicios: spre depozitele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
boierii sfatului, / Stâlpii Țarigradului, / Stâlpii împăratului”. Domnul dezvăluie slujitorilor planul său de a simula o vânătoare pe valea Cobiului (sau în munții Crinului), urmărind, în fapt, prinderea vestitului haiduc. Se conturează astfel conflictul social al baladei: „Că de când s-a haiducit, / Drumuri mari s-au părăsit [...] / Hasnale la Domnie n-a mai venit”. Pentru fărădelegile lui, haiducul trebuie spânzurat în „două furci ș-o cumpeoară, / Ca să-l bată vânt de vară, / Să-l privească multă țară”. Calea (Florica sau Ilincuța în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
I. Genul liricgenul literar în care ideile, sentimentele se transmit în mod direct prin intermediul eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ziare (între care cel mai căutat era acela din „Universul”) s-au bazat toate marile succese de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Autorii lor au fost cîțiva reporteri travestiți în prozatori, emuli ai celebrului povestitor despre haiduci N. D. Popescu: Al. Antemireanu (Din vremea lui Căpitan Costache), Emil Triandafil-Nicolau (Incestul, Crima socială) și Panait Macri (Din fundul ocnelor, Tainele căsătoriei). Acestuia din urmă - se menționa în „Anuarul general al presei romîne pe 1907” - „numai romanul «Din fundul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
București, 1943; Din Țara lui April, București, 1970; Scrisori de primăvară, pref. G.G. Ursu, București, 1972. Repere bibliografice: Paul Popescu, I.D. Pietrari, „Orientări”, 1937, 7-8; B. Jordan, „Poeme cu livezi”, „Școala română”, 1937, 8-10; C. Fântâneru, „Poeme cu vin și haiduci”, UVR, 1939, 22; Ion Șiugariu, „Poeme cu livezi”, MMN, 1939, 5-6; Teodor Al. Munteanu, „Scrisori pentru poeți”, CL, 1940, 7-12; C. Fântâneru, „Poeme cu livezi”, UVR, 1940, 19; George Popa, Trei poeți cu cărțile lor, TIA, 1940, 96; Perpessicius, Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor folclorice e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează este rețeta mielului „gătit haiducește“, rețetă reprodusă de către Radu Anton Roman, ocazie de care profită pentru a polemiza cu „bon-viveur“-ul, „citadinul“, „hedonistul“ său predecesor în ale preparatelor culinare românești, pe care-l acuză de a fi ignorat „matricea sacră, sensul sacrificial, ritualic“ al unor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
predecesor în ale preparatelor culinare românești, pe care-l acuză de a fi ignorat „matricea sacră, sensul sacrificial, ritualic“ al unor astfel de bucate. Printre altele, îi mai reproșează faptul că nu a văzut în această rețetă decât o „coptură „haiducească“, în loc să sesizeze existența unei „ceremonii sacramentale“ de origine tracică. Ceea ce nu menționează Radu Anton Roman în această scurtă polemică este faptul că Păstorel, un foarte bun compilator, s-a inspirat, în compunerea acestei rețete, dintr-un text al lui Ion
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sacrificial nu este specific doar lumii grecești, iar urme ale sale se regăsesc și în tradițiile românești, în special în celebra „pomană a porcului“, despre care va fi vorba în continuare. În cazul oii la groapă (sau al mielului fript haiducește), măruntaiele nu beneficiază de un tratament aparte, ele sunt parte integrantă a „ofrandei“, ceea ce ne face să credem că dimensiunea sacră, rituală, este mai puțin determinantă în originalitatea rețetei decât cea impusă de condițiile precare ale gătirii în aer liber
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]