101 matches
-
moarte. Codrean Ah! Căpitane, căpitane, cuvintele tale m-au cu prins o mare jale și povața ta mi-a rupt inima, cum îmi spuneai tu mie, că te duci de viu în mormânt, iar eu cu viața să rămân și haiducii să-i adun, când am o pungă ghiftuită de prin munți agonisită, eu în mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd./ Și pe negru-l alegea,/ Frumos șeaua i-o punea./ Chema șoimii și ogarii/ Și pleca la vânătoare” (Galați), dar a fost remarcată și la eroii haiduci Dobrișan, Corbea, Gruia, ca imagine a comensualității refuzate care îl singularizează pe erou. Epitetul „dalb” este în mod surprinzător atribuit brațelor lui Antofiță, și nu feței lui cum suntem obișnuiți să regăsim personajele în cursul unei schimbări de nivel existențial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în lung și-n larg, de la Iaffa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Profilul urban decadent al poveștii nu a lăsat loc vreunei prelungiri a sugestiei marine, atât de promi țătoare, așa cum nici haiducii din romanele lui Panait Istrati (Cosma, Codin), deși exponenți ai umanității mar ginale emanate de prin bălțile Brăilei, nu au atins vreodată măreția unor vrednici tâlhari de apă. Mai târziu, Pavel Chihaia, autor din așa-numita generație pierdută, va da
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
27 - 6 714 fizicește 3 - - - - 3 franțuzește 26 9 1 - 5 41 frățește 35 1 - - - 36 fulgerește (rar) - - - - - 0 funcționărește (I) - - - - - 1 gazetărește - - - - - 0 golănește 3 1 - - - 4 gospodărește 13 3 - - - 16 gramaticește (C) 1 - - - - 1 grecește 9 10 - - - 19 haiducește 8 - - - - 8 hoțește 1 - - - - 1 hoțomănește (rar) - - - - - 0 husărește (înv.) - - - - - 0 ideologicește (înv.) - - - - - 0 iepurește 2 1 - - - 3 indienește (C) 2 - - - - 2 inginerește (C) 4 1 - - - 5 intelectualicește 1 - - - - 1 istoricește (rar) 17 4 - 2 - 23 italienește 10 - - - - 10 împărătește
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
I. Genul liricgenul literar în care ideile, sentimentele se transmit în mod direct prin intermediul eului liric si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii eșuează în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie fapt care îi determină să părăsească Oltenia. Craiova devine între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. În această perioadă s-au produs în Craiova importante schimbări și în domeniul instituțional. Bănia craioveană nu mai constituia instituția care în perioada anterioară concura pe plan politic domnia țării. În 1761 reședința permanentă a
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
La sărmani da ajutoare”" </poem> Născut în 1670 că fiu de mici nobili români din Măgoaja în fostul comitat Solnoc-Dăbâca, conform legendei intra în conflict cu nobilii regionali și decide să lupte împotriva nedreptăților sociale. Fuge în codrii Maramureșului și „haiducește”. Cu anii, terorizează nobilii locali, care vor să-l prindă, dar, potrivit legendelor, reușește să scape de fiecare dată. Potrivit datelor existente, Grigore Pîntea, fiul lui Cupșa Pîntea și al Malinei (n. Costan), s-a născut în satul lăpușean Măgoaja
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
calea Moldovei. Datorită aceluiași tratament din partea baronului, alți locuitori ai satului au ales calea haiduciei. Cel mai cunoscut dintre aceștia a fost Pavel Handrea. Acesta, precum Pintea Viteazul, și-a format o ceață de 12 flăcăi, împreuna făcându-și veacul haiducind în împrejurimile Topliței, având ca si cartier general stăncile de la Ciobotani. După o îndelunga haiducie, în care au jefuit trăsurile bogaților care se îndreptau spre Borsec, în cele din urmă și aceștia au fost obligați să se refugieze în Moldova
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
ruși și personalități pariziene. Sub această influență Botev se remarcă și ca poet și ca revoluționar democrat. Multe dintre poeziile sale sunt îmbibate cu zel revoluționar și determinare cum ar fi “Rugăciunea mea” ("Moyata molitva"), “La revedere” ("Na proshtavane"), “Hajduks” ("Haiduci"), “În tavernă” ("V mehanata"), sau, “Lupta” ("Borba"). Altele sunt romantice, balade (Hadzhi Dimitar, poate cea mai bună poezie a sa). Monumentul Botev din Vrața În fiecare an exact la ora 12:00 pe 2 iunie, sirene peste tot în țară
Hristo Botev () [Corola-website/Science/298490_a_299819]
-
Vidra (în maghiară: "Alsóvidra") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Băi, Bobărești, Bogdănești, Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-e tată! În mine nu hărnicește sângele lui...” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.”" Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
vechea denumire de arnăuți, pentru că, între timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra unei solde foarte atrăgătoare. Imediat apar voluntari din toate colțurile țării, dornici să lupte cu turcii. Majoritatea celor înrolati sunt, de data aceasta, haiduci dar printre ei apar și arnăuți și alte categorii de oameni. Într-o singură săptămână, numărul pandurilor înrolați atinge cifra de 50.000, care erau împărțiți în cete de 1000-1500 de oameni, sub conducerea unor căpetenii alese de ei, în
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
lui Tudor Vladimirescu. Împreună cu alți panduri din subordine, s-au ținut de răzbunări împotriva boierilor și slujbașilor domnești. Aflând de faptele lor, Tudor Vladimirescu a decis să-i aducă lângă el. După moartea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru a mai haiducit câțiva ani, apoi a fost înrolat în armată, unde a fost avansat rapid în grad datorită calităților sale. A fost membru al Societății secrete masone "Frăția", 1840, alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care conspira împotriva prințului Bibescu. A
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
elită în care este lansat în 1997 albumul “Am dormit prea mult” (produs de Electrecord, compozitor Dragoș Docan), ultimul album al “vechiului Krypton”, hit-uri: “Va fi rândul tău” ( “Într-o zi”, piesa preluată ulterior și de trupele “El Negro”, “Haiducii”. “Oxygen”), “Am dormit prea mult”, “Satul de tot și toate”, “Sunt vinovat” (preluată și de Aurelian Temișan), “Ziua Schimbării”. “Cioară”, “Fără bani”, “Cântecul nebunului”, “Sunt foarte rău”. În 1999, “vechiul Krypton” își încetează activitatea, fiecare dintre membrii continuandu-si cariera
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
romanțate, intrigi diplomatice, comedie grotescă, drame psihologice, motive de western - într-o flagrantă lipsă de veridicitate. Ușurința cu care Piersic îi ia locul, „din mers”, lui Emanoil Petruț, intrat în dizgrația autorilor serialului, e năucitoare prin arbitrar. Nici măcar iubita căpeteniei haiducești nu pare a sesiza substituirea căreia i-a căzut victimă protagonistul, deși 6 milioane de spectatori au fost martorii fenomenului. În rest: șarjă, vulgaritate, melodramă ieftină de operetă balcanică. Regia proptește într-o precară construcție scenariul girat de Eugen Barbu
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
Munteniei, deoarece se aflau la est de râul Olt. În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipită la Țara Românească. Craiova devine între 1735 și 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. Pe o perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălașul unor celebri haiduci și panduri din Oltenia. În 1821, Oltenia este locul de plecare al primei revoluții moderne, revoluție care avea să însemne pentru
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Filmările au fost realizate într-un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Haiducii intervin energic pentru a împiedica transportul unor pâlcuri de copii furați din sate românești, pentru desfătarea pedofililor stambulii. După mazilirea soțului ei, Doamna Heracleea fuge cu bijuteriile care vor rămâne motor și pentru episoade următoare, iar Anița se perpelește în
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Ocnei și legănatul în ștreang al lui Sârbu din final. Succes de public marcat de aproape nouă milioane de solicitări la casele de bilete.”" Analizând acest film, Andrei Gorzo a catalogat "Haiducii" drept un film cu multiple calități, însumate astfel: "„«Haiducii» are sânge în vine și are viteză, are (prin amabilitatea Margăi Barbu) o temperatură erotică mult peste medie, are un aer de amenințare serioasă (insuflat de Amza Pellea din postura sa de personaj negativ), are chiar și un pic de
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
care le evoca în mod regulat, faptele fiind deformate, puterea arătându-i pe luptătorii anticomuniști drept niște vulgari tâlhari la drumul mare, în solda puterilor imperialiste externe. Dispersați, dar numeroși, acești oameni constituiți în mici grupuri înarmate se auto-denumeau uneori „Haiduci”, refugiați în Munții Carpați, unde se vor ascunde timp de zeci de ani din fața autorităților. Unul dintre ultimii combatanți a fost eliminat în Munții Banatului în 1962, în timp ce un alt luptător din Munții Făgăraș a fost capturat în 1976. Rezistența
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
le dădeau mâncare și informații. Fără un astfel de sprijin, nici una dintre insulele de rezistență nu ar fi putut funcționa pe termen lung, în unele cazuri chiar până la 15 ani. Membrii Rezistenței armate nu erau numiți "partizani" de către populație, ci Haiduci, termen care desemnează bandiții generoși, considerați eroi populari. Rezistentul și legionarul Ion Gavrilă Ogoranu, care a condus un grup de rezistență în Munții Făgăraș între 1948 și 1956 și a fost prins de-abia în 1976, descrie cu lux de
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
la care se mai adaugă contribuția altor lăutari. Moare în 1887 în Brăila. Este străbunicul pianistului de jazz Johnny Răducanu. Lui Petrea Crețul Șolcan toate genurile populare i-au fost la fel de apropiate. Fie că era vorba de cântecul haiducesc ("„Copii haiduci"; "„Doina haiducului”"; "„Iancu Jianu”"; "„Ispita”"; "„Haiducul”"; "„Toarnă, Neago”"; "„Vânătorul”", "„Bogatul și săracul”"; "„Macoveiul”"), fie de spiritualele cântece de lume ("„Măritișu”"; "„Bărbatul urât”"; "„După măritiș”"; "„După însurătoare”"; "„Lume, lume, soro, lume”"), fie de inspiratele doine ("„Dorul greu”"; "„Căința”"; "„Jelui-m-aș
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându-i în câteva rânduri vânat bogat de iepuri, într’o zi Stânga a repudiat copoiul spre cetate, legandu-i la gât o tinichea cu înștiințarea scrisă pe ea: “Haiducește Stânga’n pace, ca n’ai, pasă, ce-i mai face! “ Iar el s’a ascuns atunci în “cetatea latină” de la Albotina, unde s’a adunat nucleul cetei. Alegerea lui Stânga că “harambașa” al cetei se face printr’un procedeu
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
părți din pradă: “Una pentru arambasie, alta pentru voinicie”. O face însă formal; căci îndată după aceea cedează camarazilor de ceață toată partea sa, cu cuvintele: “ Când oi zice avrămeasa, duceți la copii acasă!” Când, într’o fugă de potera, haiducii scăpa într’o cânepă calcand-o și distrugand-o, Stânga ține să-i lase cultivatorului o straița cu bani, drept despăgubire: O trăistuța c’alegea, Cu cutitili sapă, Traista în pământ bagă, Baierile-afar’lasă. Aceasta, pentru că: Lui halal să-i
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre acestea sunt cântări „clasice”, răspândite în Oltenia rurală: „Ce faci moșule-n grădină?” (sau „Uncheșelul” / „Moșnegelul”) și
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
i knez Bogosav"” („Bătrânul Novak și Cneazul Bogosav”), în care se relatează că mulți oameni au fugit în pădure și au devenit haiduci pentru a scăpa de biruri și de muncă forțată la construirea cetății. Chiar dacă au existat de fapt haiduci în zonă, nu este clar dacă aceștia aveau vreo legătură cu construirea cetății. După ce prima parte a fost finalizată, Cetatea Semendria a devenit rapid o legatura importantă între Balcani și Europa Centrală. La scurt timp după ce a fost construit, orașul
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]