328 matches
-
și-l ascultau orbește. Ascultarea i se datora și faptului că Dragu era priceput și în a-și conduce oamenii. Cu el, orice lovitură era sigură. Era tare chibzuit. Nu se aventura în acțiuni riscante. În cei trei ani de haiducie prin părțile astea, nu-și pierduse niciun om, in ciuda faptului că dăduse multe lovituri, unele spectaculoase. Foarte puține conace de boieri rămăseseră necălcate. Orice lovitură, Dragu o pregătea cu multă răbdare. Își lua multe măsuri de precauție. Trimitea oameni
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
satele din partea dreaptă a Oltețului, fugit de pe moșiile unor boieri vlastelini. Împilarea, sărăcia dar mai ales niște incendii puse de o mână criminală și atribuite lui, îl fac pe Grădea să-și ia lumea în cap și să plece în haiducie. Odată cu el, au mai plecat și alții, sătui să tot slugărească boierului pentru o burtă de mâncare. La început, își făcuseră de cap prin pădurile de pe Dealul Muierii. Asta și pentru că erau mai aproape de familiile lor. Aici, ațineau calea celor
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
una singură, Ilinca, muierea unui boier grec ce se aciuiase prin zonă i-a pus inima pe jar. Dar soarta a fost crudă cu această dragoste. Ilinca se îmbolnăvește și moare. Dragu, după această cruntă lovitură, hotărăște să pună capăt haiduciei și să se întoarcă pe plaiurile natale. Ușor de zis, greu de făcut. Pe capul lui autoritățile puseseră un premiu mare. Așa că, prin bani grei, dați acolo unde trebuie, Dragu și ceata lui obțin iertarea. Într-o primăvară, când pământul
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
la el pe cei doi oameni de încredere ai săi, Grădea și Băilă. - Fraților, a sosit și ceasul de care m-am temut cel mai tare, ceasul despărțirii. Eu cu oamenii mei ne retragem pe la casele noastre, ne lăsăm de haiducie. Și sper că și voi o să faceți la fel! Am dat bani grei și am obținut din partea stăpânirii iertare pentru toate păcatele noastre. Sper că și Dumnezeu ne va ierta! Pentru asta, am dat bani pentru ridicarea a trei biserici
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
date despre autor: nu exista inca- toate articolele: VIZUALIZARE - articole publicate:articole- numar total de accesări:accesari- numar total de voturi:voturi- numar total de cititori:cititori- numar de abonati:abonati->accesari / articol->accesari / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. HAIDUCII, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
A treia țeapă” de Marin Sorescu, 1979). Actor plurivalent, Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton, în „Tudor din Vladimiri” de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab, în „Croitorii cei mari din Valahia” de Al. Popescu, rolurile din „Tudor”, „Răscoala”, „Haiducii”, „Dacii”, „Columna”, „Mihai Viteazu”), cât și personaje contemporane (Ailincii din „Secunda 58” de Dorel Dorian, Manole din „Somnoroasa aventură” de T. Mazilu), sau personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din „Fântâna turmelor” de Calderon, Horațiu din „Hamlet”, Platonov din „Un
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde haiducii locurilor; sobele din teracotă franțuzească colorată, ornată cu modele demne de copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
Dacă sufletul din noi și al lumii întregi, moare?! Ce păcat că nu mai este Nici un Robinson Crusoe Să ne-nmiresmeze noaptea Cu migdali și cu aloe! Ce păcat că nu mai fură Nimeni luna de pe cer Cum făceau cândva haiducii, Cu pistoale și hanger! Și mai câte sunt dorințe Le strigăm în univers Că mașina noastră merge, merge. Dar în sens invers! Referință Bibliografică: Mașina noastră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 328, Anul I, 24 noiembrie 2011
MAŞINA NOASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358792_a_360121]
-
vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
de la Mircești, a spus cu mândrie: „Românul e născut poet”. De-a lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la balade pe care culegătorii de folclor le-au adunat cu migală. Aceste nestemate reale și de neprețuit s-au constituit în izvoare de inspirație pentru poeții și scriitorii literaturii culte. Când durerile și nedreptățile
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
fost trase iar pe roată! „Doamne-ajută” îmi spun Moții mei Și slova lor e tot mai necăjită, Aici și-acum nu pot să spun de ce-i, Cine le duce limba în ispită? De peste tot îmi ies tăceri în drum, Precum haiducii-n vremi e pribegie! Vin din Ardeal, vin supărat acum, Dar supărarea încă nu mă știe... Referință Bibliografică: Vin din Ardeal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
VIN DIN ARDEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342513_a_343842]
-
de salar’ E făcut după ureche; De grija zilei n-au habar, De huzur au dat în streche! Ce să-ți spun, Ioane-frate? Ce să-ți zic, măi Gheorghe, ție? Decât să trăim în rate, Hai, s-o luăm, în haiducie! Ce-ați spus? Nu mai avem păduri?! N-avem unde să ne-ascundem? Au, în schimb, arabii - scânduri, Noi? Nici bani ca să ne... tundem! Ce să-ți spun, eu, fă Marie? Ce să-ți mai spun, fă Ileană? Domnul, cât
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]
-
munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț’ bate”. Sau: „Cîn’ eram copil de-on an/ Cu ochii-n codri eram/ Șî cân’ eram de ani v-o tri/ Mă gândém a haiducii.” Dar Robotin le cânta pe toate pe aceeași melodie. La care cei din Leșu i-au pus nume „Horea oii”. După porecla pe care i-au dat-o. a cântat-o și lelea Mărie la concursul din 1956, iar Mărioara
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț' bate”. Sau: „Cîn' eram copil de-on an/ Cu ochii-n codri eram/ Șî cân' eram de ani v-o tri/ Mă gândem a haiducii.” Dar Robotin le cânta pe toate pe aceeași melodie. La care cei din Leșu i-au pus nume „Horea oii”. După porecla pe care i-au dat-o. a cântat-o și lelea Mărie la concursul din 1956, iar Mărioara
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
activități și anume, meșterii tiparniței Mitropoliei, cuviosul Teofilact și ajutorul lui, cuviosul Gherasim cu fratele Ilie. Cunoscători de limbi străine și adevărați patrioți, sunt implicați de autor în acțiuni temerare de primirea și descifrarea unor documente diplomatice secrete, furate de haiducii din Moldova și de un hoț de la un han. Palpitante peripețiile de capturarea și descifrarea lor de către tipograful erudit, spătarul Ienăchiță Văcărescu și postelnicul Plaginos. Aici autorul își dovedește arta „întocmirii” scrisorilor diplomatice emise de cancelariile puterilor europene privind intențiile
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
m-aștern în paradisul doar foșnind marea cu valul pun la căpătâi calvarul și tâlcul cuvintelor topesc iernile de gheață ce-mi înhață altă plecare-n pustii ca să știi rătăcesc ades prin volburi veghea în adânc de scorburi multe alte haiducii-n veșnicii virtuții i-s umil precum un vechil servituții suveran și nobil ca un bumerang urcior cu apă vie pe tipsie freamăt dulce ce-nfioară boncăluit de căprioară cu balans de talang doar cununa zorilor stă pe coama norilor veghind
RISIPIRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343512_a_344841]
-
Sunt voci care își cer un simplu drept la viață, Se vrea o lege justă, ca cel ce-i pus vlădică Să nu mai poată-n veci să ne rânjească-n față. Aș vrea ca prin minune să-nvie toți haiducii, ... Citește mai mult Este decembrie și iarna tristă-mi pareO, de-aș avea pe palme, din aur o tiară,S-o pun pe tricolor și să mă-nalț spre zare, Apoi să-ncoronez această mândră țară.Dar parcă un blestem
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
se ridicăSunt voci care își cer un simplu drept la viață,Se vrea o lege justă, ca cel ce-i pus vlădicăSă nu mai poată-n veci să ne rânjească-n față.Aș vrea ca prin minune să-nvie toți haiducii,... XX. AȘTEPT, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2165 din 04 decembrie 2016. Trecut-a multă vreme de când nu ți-am vorbit Și întrebări noian am strâns în cuibul meu, De-nvolburarea clipei atras și amăgit Am rătăcit cărarea uitând
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
de facto la civilizația occidentală, la normele Renașterii papale. Orient versus occident? Un nou modus vivendi? Faptul că președinții camerelor parlamentare, senatori, primari sunt inculpați pentru corupție, contravine normelor statului de drept, UE/NATO, nu însă a orientalilor, pentru care haiducia, furtul și minciuna sunt singurele lor forme de protest, împotriva duplicității și mimării occidentale a bonjuriștilor, încă din sec XIX. „Nu vom avea total puterea până nu vom avea Justiția!’' a sintetizat, reprezentatul elitei postcomuniste, dl. Voiculescu, din pușcărie. Asta
STATUL MAFIOT de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374560_a_375889]
-
aducerea aminte a timpului în care se lăsa vrăjit de întregul conținut sincretic al șezătorilor serilor lungi de iarnă, extaziat de prezentarea textelor memorate ale talentaților interpreți ai satului: ghicitori, povești, basme, doine și cântece vechi de vitejie sau de haiducie. Cele 400 de texte, care însumează lirica populară, în manuscrisul 2260, 315-328 ce se găsește la Biblioteca Academiei, sunt culese o serie de cântece de lume și irmoasele(11) ce cuprind peste o sută de texte. Pe lângă toată această încărcătură
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
au putut fi anihilate în luptele directe ci doar atunci când s-a produs o trădare. Uzând de rețele de informatori, de șantaje și de tehnica operativă (adică de ascultare cu aparate de înregistrare), Securitatea a reușit destul de greu să înfrângă haiducii care mai sperau într-o Românie creștină, democrată și liberă. Chiar dacă fenomenul rezistenței în munții și codrii României nu poate fi catalogat ca un fenomen de masă el a avut o extraordinară aderență la mase, în munți nu au fugit
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
sunt prezentate legende despre biserici, mănăstiri și schituri din zonă: „Legenda Mănăstirii Cozia”, „Fata de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii de lemn de la Brezoi”, „Legenda Schitului Cornet” etc. Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
ideal și al senzualității obsessive, se poate descoperii această determinare a stărilor de spirit subiective. Complicațiile livrești dau o teoretică notă de rafinament lui Ragaiac, în intenția lui Gib I Mihăescu, o combinare de ființă activă, romantică în sensul acelei haiducii, destul de schemati luate drept punct de reper în prima parte a romanului, și meditativ, concentrată pe coordonata așteptării și visului. Mistificarea face parte la Gib I.Mihăescu dintr-un mecanism pe care l-am numi al ”discursului inconsecvent “.Până la urmă
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
Mie îmi zice Ion din Ionești de Vâlcea! -Măi, Ion când te-am zărit aici, sus cu oile lână tine, mi-am zis: aista îi un hoț de animale care vrea să treacă dincoace. -Hei, Ioane...s-a dus cu haiducia! Așezându-și mâțoasa de lână albă mai bine pe umeri, a continuat. Mă gândesc că un minut de îndoială face cât o veșnicie de suferință. -Ai dreptate! Dar prin pustietățile aistea te poți aștepta la orice! Însă, o vorbă înțeleaptă
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]