334 matches
-
de la inceput într’o zonă locală, restrânsă. Istoria lui Stânga nu este nicdecum lipsită însă de semnificație în contextul evenimentelor vremii din cadrul geografic Vidin-Craina-Oltenia. În fond, ne aflam aci în fața unor puternice frământări politice și sociale caracteristice zonei, în care haiducia încă își spune cuvântul. Astfel, chiar în anii haiduciei lui Stânga, 1814-1843 au loc puternice frământări la Brăila. În mișcarea brăileana din 1842, un rol de frunte joacă revoluționarul bulgar și balcanic G.S. Rakovski. În 1840 este descoperită în Țară
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Stânga nu este nicdecum lipsită însă de semnificație în contextul evenimentelor vremii din cadrul geografic Vidin-Craina-Oltenia. În fond, ne aflam aci în fața unor puternice frământări politice și sociale caracteristice zonei, în care haiducia încă își spune cuvântul. Astfel, chiar în anii haiduciei lui Stânga, 1814-1843 au loc puternice frământări la Brăila. În mișcarea brăileana din 1842, un rol de frunte joacă revoluționarul bulgar și balcanic G.S. Rakovski. În 1840 este descoperită în Țară Românească o conspirație revoluționară în care sunt implicați, printre
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
După cât ne este cunoscut, aceasta este ultima acțiune haiduceasca în Țară Românească, făcând abstracție de cazul mai izolat și plasat în timp ceva mai tarziu al lui Radu Anghel și devenit subiect de cântec popular. Este limpede că năzuințele acestei haiducii, cum ea însăși s’a declarat, erau inspirate de niște idei destul de avansate, mergând până la scopul de a înlătura o cârmuire nedreaptă și a schimba rânduiala existența. Dealtfel, îndată după aceea, în anul următor, ia ființă organizația secretă revoluționară “Frăția
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
va pregăti revoluția de la anul 1848. La Islaz, punctul de declanșare a acestei revoluții, răbufnește încă în 1845 o răscoală locală a țărânilor, determinată de starea grea a păturii de jos de pe marginea Dunării. Nu trebue ignorat nici faptul că haiducia că forma de luptă socială, pentru dreptate, în cazul lui Stânga pentru dreptate și credința, atrage tocmai în vremea această atenția și a intelectualității progresiste românești. Cea dintâi balada alcătuită de Vasile Alecsandri este consacrată haiducului Groza, pierit în 1834
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
în vremea această atenția și a intelectualității progresiste românești. Cea dintâi balada alcătuită de Vasile Alecsandri este consacrată haiducului Groza, pierit în 1834. Tocmai în 1840, Alecu Russo scrie bucată intitulată “Studii naționale”, în care vorbește de rostul și semnificația haiduciei, spunând printre altele: “Oricum să fie, poporele au admirație plină de dragoste pentru unii hoți (în sens de haiduci) și chiar un cult pentru vitejiile lor, căci tot curajul națiilor căzute se concentrează în acești oameni energici”. Se vede, deci
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
un cult pentru vitejiile lor, căci tot curajul națiilor căzute se concentrează în acești oameni energici”. Se vede, deci, care era atmosferă ce o cunoaște haiducul Stânga în vremea acțiunilor sale. Și în regiunea Vidinului situația inspiră și împingea la haiducie. În partea de nord-vest a actualei Bulgarii au izbucnit răscoale locale în anii 1835 și 1837. Starea grea a taraninii din sudul Dunării care nu înregistra nici o imbunatatire în ciuda promisiunilor date prin hatișeriful de la Gyuhane (1839), face să izbucnească în
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
1841 acționează vestiții haiduci bulgari Nicola Srandaci și Stoian Ceavdar. Acesta din urmă comanada în răscoală 50 de oameni. Identitatea de nume, ca și unele coincidențe de fapte, a dus la unele concluzii greșite în istoriografia bulgară încât aspecte ale haiduciei lui Stânga au fost puse pe seamea haiduciei lui Ceavdar; după cum de persoana aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Stoian Ceavdar. Acesta din urmă comanada în răscoală 50 de oameni. Identitatea de nume, ca și unele coincidențe de fapte, a dus la unele concluzii greșite în istoriografia bulgară încât aspecte ale haiduciei lui Stânga au fost puse pe seamea haiduciei lui Ceavdar; după cum de persoana aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
aceluiași au fost legate fapte relatate în balada românilor craineni (Negotin) despre Stoian Bulibașa, unele din acestea fiind localizate în Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din ținutul Vidnului, caracterizate prin prezența haiduciei în care poporul de rand își punea niște speranțe, nu putea fi necunoscută de Stânga. Fără doar și poate, haiducia lui a izvorît și din această atmosferă, cu toate că, evident, determinanta a fost în cazul lui robia otomană și islamizarea fotata
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Brgova (sat românesc). Destul de clar că atmosfera generală din sudul Olteniei, cât și cea din ținutul Vidnului, caracterizate prin prezența haiduciei în care poporul de rand își punea niște speranțe, nu putea fi necunoscută de Stânga. Fără doar și poate, haiducia lui a izvorît și din această atmosferă, cu toate că, evident, determinanta a fost în cazul lui robia otomană și islamizarea fotata. După câte știm, aceste e ultimul caz în istoria haiduciei balcanice, consemnat cu certitudine, de protest și răzbunare tocmai împotriva
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
nu putea fi necunoscută de Stânga. Fără doar și poate, haiducia lui a izvorît și din această atmosferă, cu toate că, evident, determinanta a fost în cazul lui robia otomană și islamizarea fotata. După câte știm, aceste e ultimul caz în istoria haiduciei balcanice, consemnat cu certitudine, de protest și răzbunare tocmai împotriva islamizării.
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al cincilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. După arestarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), domnița Ralu (Aimée Iacobescu) și Ianuli (Constantin Codrescu) pleacă la Viena pentru a
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
(n. 3 iulie 1923, Caracal - d. 19 martie 2013, Sinaia) a fost un scriitor și scenarist român. A colaborat, împreună cu romancierul Eugen Barbu, la scrierea scenariilor filmului "Haiducii" (1966) și al celor șase filme din seria Mărgelatu. S-a născut la 3 iulie 1923, în orașul Caracal, unde a urmat clasele primare. Studiile secundare le-a urmat la Liceul „Sf. Sava” din București (1934-1938) și apoi la Colegiul
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
undelor" (1974), "Dispariția profesorului" (1974), "Damen-Vals" (1975), "Sub aripa vântului de noapte" (1979), " Întâmplări ciudate la miezul nopții" (1984), " Aventurile unui soldat de plumb" (1993), "Endograme" (1998), "La roata norocului" (2000), " Ce mi-ai pus, fă, nebuno, în cafea?" (1983), "Haiducii" (2003), "La trântă cu Hercule" (2003), "Misterele Bucureștiului" (2004), "Cupa lui Socrate" (2006), "Mănușa de catifea" (2006), "Genoveva de Trabant" (2009), "Trandafirul galben" (2009) și "Allegretto" (2010). De asemenea, a scris 11 scenarii de filme în colaborare cu Eugen Barbu
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
Misterele Bucureștiului" (2004), "Cupa lui Socrate" (2006), "Mănușa de catifea" (2006), "Genoveva de Trabant" (2009), "Trandafirul galben" (2009) și "Allegretto" (2010). De asemenea, a scris 11 scenarii de filme în colaborare cu Eugen Barbu și Mihai Opriș. După scenariul filmului "Haiducii" (1966), a fost solicitat pentru a colabora și la scrierea altor scenarii: "Urmărirea" (1971), "Un august în flăcări" (1974), cele șase filme din seria Mărgelatu (1980-1987), "Martori dispăruți" (1989) și "Lacrima cerului" (1991). Nicolae Paul Mihail a devenit membru al
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al patrulea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
care era tatăl adevărat al lui Anghel. Mamulos îl duce pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele, și, în loc să-l ucidă, îl trimite în Transilvania. Căpitanul de arnăuți îl amenință că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară, dar căpetenia haiducilor îi spune lui Mamulos: "„Tu nu știi ce-i aia țară!”". În perioada următoare, Anița se căsătorește cu Manolache Belivacă (Nicolae Gărdescu), un hangiu bătrân și neputincios. Ea devine prietena
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
ostile imperiale îl folosesc drept călăuza pe Gânță, acesta din urmă dorind să-și elimine rivalul în dragoste. Gânță îi urmărește pe haiduci și îi conduce, după urmărirea hangiului Ștefanu lu' Unc, la adăpostul acestora. Prinși în capcana de cătane, haiducii șunt încolțiți într-un varf de munte pe unde numai păsările cerului mai pot trece. Pentru a nu fi capturați de soldați, Pîntea și ceață să se aruncă de pe stănci pentru a servi ca exemplu de curaj celor care vor
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele hărți topografice ale Olteniei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
deja din 1726, când banul Gheorghe Cantacuzino este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul sistematic al exploatării, precum și de colectarea centralizată a veniturilor provinciilor în visteria Curții Imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii eșuează în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie fapt care îi determină să părăsească Oltenia. Craiova devine între 1735-1770 capitala unei regiuni cufundată în anarhie fără o apartenență
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
la muncă silnică pe viață. De aici, termenul de pușcăriaș se confundă cu cel de ocnaș. La Telega a fost întemnițat și haiducul Iancu Jianu. Acesta evadează în 1816. O referință cinematografică a acestei întâmplări poate fi găsită în filmul "Haiducii" al lui Dinu Cocea. Între 1894 și 1896 în zona satului Doftana, pe un platou situat deasupra râului Doftana, a fost construită închisoarea cu același nume. Închisoarea Doftana a funcționat până în 1940, când a fost grav avariată de cutremurul din
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]