302 matches
-
soț și tată devotat care intră într-o dispută. În momentul în care este tentat să candideze la postul de primar al orașului, intră într-o dispută verbală cu viitorul său cuscru. Este o dispută comică. DC News: În piesa "Haimanaua" sunteți soțul Alinei Chivulescu, nu îi mai sunteți vecin ca în "La bloc". Cum a fost să o reîntâlniți pe scenă? Tudorel Filimon: A fost emoționant. Alina Chivulescu este la fel de tânără și de frumoasă cum am cunoscut-o în serialul
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
Turda unde fiul meu a avut premiera "Al cui este copilul?", am stat de vorbă cu Dan Tudor, el fiind și regizorul piesei. Am discutat la o cafea și peste câteva săptămâni m-a întrebat dacă vreau să joc în "Haimanaua". Nici nu mă gândeam la asta, dar cum era să nu joc? S-a invit ocazia, am plonjat în rol și publicul va decide calitatea spectacolului. DC News: Vă mai strigă lumea "Nea Popa"? Tudorel Filimon: Absolut, ABSOLUT! Oamenii te
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
plăcere pe scenă. Acele două ore cât ești pe scenă trebuie să joci cu plăcere pentru că oamenii dau bani să te vadă. Publicul simte mai repede decât tine plăcerea cu care joci. El te vede, tu trebuie să îl convingi. "Haimanaua", distribuție de excepție "Haimanaua" îi are în distribuție pe regizorul piesei, Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoș Ionescu, Adela Popescu și Andrei Duban. Povestea piesei "Omul care a văzut moartea" a lui Victor Eftimiu, pe care se bazează spectacolul
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
două ore cât ești pe scenă trebuie să joci cu plăcere pentru că oamenii dau bani să te vadă. Publicul simte mai repede decât tine plăcerea cu care joci. El te vede, tu trebuie să îl convingi. "Haimanaua", distribuție de excepție "Haimanaua" îi are în distribuție pe regizorul piesei, Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoș Ionescu, Adela Popescu și Andrei Duban. Povestea piesei "Omul care a văzut moartea" a lui Victor Eftimiu, pe care se bazează spectacolul "Haimanaua", vorbește despre planurile
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
distribuție de excepție "Haimanaua" îi are în distribuție pe regizorul piesei, Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoș Ionescu, Adela Popescu și Andrei Duban. Povestea piesei "Omul care a văzut moartea" a lui Victor Eftimiu, pe care se bazează spectacolul "Haimanaua", vorbește despre planurile electorale date peste cap într-un oraș de provincie. Despre ce vorbește "Haimanaua" "Extraordinar!!! Toată presa vuiește! Politica învinge dragostea! Planurile electorale sunt date peste cap! Un cetățean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
Chivulescu, Dragoș Ionescu, Adela Popescu și Andrei Duban. Povestea piesei "Omul care a văzut moartea" a lui Victor Eftimiu, pe care se bazează spectacolul "Haimanaua", vorbește despre planurile electorale date peste cap într-un oraș de provincie. Despre ce vorbește "Haimanaua" "Extraordinar!!! Toată presa vuiește! Politica învinge dragostea! Planurile electorale sunt date peste cap! Un cetățean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Orașul îl vrea primar, familia este dezbinată
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Orașul îl vrea primar, familia este dezbinată. Deznodământ tulburător! Cine este până la urmă vagabondul care a înscenat totul și cu ce scop?! Haimanaua, adaptarea hollywoodiană și plină de haz a lui Dan Tudor după Omul care a văzut moartea a lui Victor Eftimiu, surprinde prin versatilitatea montării și prin dezinvoltura cu care alternează măștile absurde ale vagabondului. Alexandru Filimon este interpretat surprinzător printr-
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
regizorul și-a ales întotdeauna cu remarcabilă îndemânare actorii. De această dată, publicul se poate bucura din plin de întâlnirea cu unii dintre cei mai iubiți și mai populari actori români de comedie", aflăm de pe pagina de Facebook a piesei "Haimanaua". Detalii spectacole din Germania - joi, 1. oct., ora 19.30, Bürgerhaus Emmertsgrund, Heidelberg 0173-8564601 - vineri, ora 20, Internationales Theater, Frankfurt, 069/ 4990980; - sambata, Stuttgart, - 19:30 Turn- und Versammlungshalle Ost, Raichberg-Realschule, Schönbühlstraße 90, 70188 Stuttgart - Ost. Tel. 0711- 8661238, Mobil
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
70188 Stuttgart - Ost. Tel. 0711- 8661238, Mobil 0171-7101962, Mobil 01577- 9078470, e-Mail: [email protected] - duminica, ora 19.30, Gasteig, München, 089/548181-81, fax: -52 - luni, ora 19, Sportgaststätte Stätzling, bei Augsburg, Tel. 0821/783454. Lista orașelor în care puteți vedea "Haimanaua" în România Octombrie:12 Slobozia, 13 Buzău, 14 Focșani, 15 Tecuci, 16 Bârlad, 17 Târgu Neamț, 18 Gura Humorului, 19 Botoșani, 20 Iași, 21 PiatraNeamț, 22 Galați, 23 Brăila, 26 București (Teatrul de Comedie), 27 Ploiești, 28 Brasov,29 Bacău
Tudorel Filimon, interviu. Culisele piesei "Haimanaua" despre care toată presa vuiește by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101800_a_103092]
-
mine să fim împușcați. („Derbedeii ăștia ar trebui împușcați!") Am subliniat cuvântul pentru a marca folosirea lui expresă: împușcați. Constat astfel că, după alocuțiunea rostită cu ocazia înscăunării sale ca președinte onorific al Consiliului ICR, alocuțiune în care eram numiți „haimanale", discursul lui Nicolae Breban s-a radicalizat. Domnule Președinte, Este a treia oară în douăzeci și cinci de ani când, într-o țară în sfârșit democratică, s-a cerut în mod public să fiu împușcat. Vă asigur că acest lucru nu mă
Gabriel Liiceanu, reacție după ce Nicolae Breban a spus că el și Horia Roman Patapievici ar trebui împușcați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102009_a_103301]
-
cu care albul este prezentat ca negru. Cum s-a ajuns ca una dintre cele mai rafinate personalități ale culturii noastre, în loc să primească onorurile de rigoare, să fie scuipată pe stradă și tratată, într-un discurs continuu al urii, ca „haimana" și „derbedeu"? Care sunt crimele care i se pun în spate? Eminescu, mai întâi. Am obosit și eu, și alții (nu mai vorbesc de însuși cel incriminat) să explicăm că Patapievici nu a vorbit niciodată de Eminescu ca despre un
Gabriel Liiceanu, reacție după ce Nicolae Breban a spus că el și Horia Roman Patapievici ar trebui împușcați by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102009_a_103301]
-
dar nimeni nu le îngropa. În orașele pe unde treceau foștii cruciați, murdari, palizi, cu ochii triști, mistuiți ca de febră, populația îi primea cu acuzații, cu insulte de tot felul provocate, mai ales, de prezența fetelor cu înfățișare de haimanale, încât bieții de ei preferau să caute odihna la o margine de drum și să se hrănească cu ierburi și fructele pădurii. Ceea ce la început fusese măreție la întoarcere nu mai era decât tembelism, mulți rătăceau drumul și numai puținu
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
o biserică zidita la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt consemnate tot în plasă Filipești. Comună Ghirdoveni avea doar satul de reședință cu 1896 de locuitori, în vreme ce comună Haimanalele avea în satele Braniștea și Haimanalele 1096 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Denumirea de azi a comunei Caragiale a fost dobândită în anul 1952
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt consemnate tot în plasă Filipești. Comună Ghirdoveni avea doar satul de reședință cu 1896 de locuitori, în vreme ce comună Haimanalele avea în satele Braniștea și Haimanalele 1096 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Denumirea de azi a comunei Caragiale a fost dobândită în anul 1952 la aniversarea a 100 de ani
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
(în limba germană "" "proletariat compus din haimanale, fără conștiință de clasă") este un termen împrumutat din limba germană și lansat de Karl Marx și Friedrich Engels în "Ideologia germană" (1845), a doua lor lucrare celebră și una dintre lucrările des citate de Marx. În "Optsprezece brumar al
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
Constantinescu și de B. Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al tobei, Cântecul
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
să fim uniți Să nu ne bată-n veci năpasta, Români să fim - neostoiți, Măcar aici, în țara asta! Să fim puternici și iubiți De toți ce ne-or ieși în cale Să nu mai fim considerați Sărmani pribegi sau haimanale. De la Carpați până-n Canada E cale lungă peste ape De ce să ne-nrudim cu sfada, De ce să nu ne fim aproape? Chiar Herodot să-și ceară scuze Că ne-a crezut doar dezbinați; Să fim iubiți de bune muze Românii
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
să o includă în distribuția unui alt film melodramatic - "Fata din periferie" - a regizorului George Ovadya. In acest film Haza joacă rolul unei tinere vânzătoare ambulante, Vered, nevăzătoare în urma unui accident din copilărie, și care, datorită donației din partea a trei haimanale cu inimă de aur, suportă o operație și își recapătă vederea. După operație, ea întâlnește un impresar și devine o cântăreață de succes. Ofra Haza, simțindu-se frustrată de lumea studiourilor de filme, s-a decis să renunțe la a
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
și noapte o condică enormă deschisă. Era după 11 februarie. De câte ori ieșeam de la școală, iscăleam toți da, și fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul meu natal!" (în orașul copilăriei sale, deoarece se născuse la Haimanale). Referitor la acest eveniment Șerban Cioculescu afirma: „"Așadar , înainte de a se inventa la Focșani „suveica” electorală, bravii ploieșteni, viitori republicani, descoperiseră mijlocul de a mări prestigiul numeric al adeziunii față de lovitura se stat, semnînd cu repetiție."” La acea dată, la
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
unui document din 1811, 140 de cai, iar alte documente ulterioare arată numere mai mici. Tot în acea perioadă de început s-a format și nucleul satului principal al comunei de astăzi; acest sat s-a numit inițial "Poștea" sau "Haimanalele". Satele Aliceni și Sudiți au fost formate prin stabilirea aici a țăranilor aduși de Alecu Hrisoscoleu pentru moșia sa; satul Aliceni s-a numit mai întâi, astfel, Satul Alecului, iar satul Sudiți a fost denumit astfel deoarece era locuit de
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
fost recuperate de acolo. La începutul secolului al XX-lea, majoritatea satelor componente ale comunei Poșta Câlnău formau comuna Zilișteanca, parte a plășii Câlnău (după ce înainte era inclusă în plaiul Slănic). Satele ce formau comuna Zilișteanca erau trei la număr: Haimanalele (care includea și actualul sat de reședință, precum și, printre altele, Gura Câlnăului), Slobozia (cu subdiviziunile Satul-Alecului, Aliceni și Sudiți), și Zilișteanca (cu subdiviziunea Coconari). Comuna Zilișteanca, predecesoarea comunei Poșta Câlnău, se întindea spre sud până la râul Buzău, cuprinzând la un
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Vadu Pașii, după înființarea sa în 1880. Podul peste Câlnău, pe atunci un reper al comunei Zilișteanca, este astăzi la limita dintre comunele Mărăcineni și Vadu Pașii. În 1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Pașii. În 1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
corupția," semnat Caton, II, nr. 276, 16 septembrie 1900. "Succes de gazetar", semnat Caton, II, nr. 277, 17 septembrie 1900. "Duioase note", semnată Narcis, II, nr. 278, 18 septembrie 1900. "Adevărat prieten," semnat Caton, , II, nr. 278, 18 septembrie 1900. "Haimanalele nopții," semnat Caton, II, nr. 280, 20 septembrie 1900. "Elevii în grădinile publice," semnat Caton, II, nr. 281, 21 septembrie 1900. "Cum ne pierdem firea!," semnat Caton, II, nr. 283, 23 septembrie 1900. "Dela sclav la sclav," semnat Caton, II
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]