108 matches
-
Triton comun transilvănean) Specii de nevertebrate: 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea) 293. ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 294. ROSCI 0306 - Jiana Tipuri de habitate: 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
de nevertebrate: 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu) 295. ROSCI 0307 - Lacul Sărat - Brăila Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 296. ROSCI 0308 - Lacul și Pădurea Cernica Tipuri de habitate: 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii de amfibieni
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) Specii de nevertebrate: 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu) 366. ROSCI 0387 - Salonta Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 367. ROSCI 0388 - Sărăturile de la Foeni - Grăniceri Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 368. ROSCI 0389 - Sărăturile de la Gură Ialomiței - Mihai Bravu Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
gornicul); 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu) 366. ROSCI 0387 - Salonta Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 367. ROSCI 0388 - Sărăturile de la Foeni - Grăniceri Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 368. ROSCI 0389 - Sărăturile de la Gură Ialomiței - Mihai Bravu Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice Specii de
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 368. ROSCI 0389 - Sărăturile de la Gură Ialomiței - Mihai Bravu Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) 369. ROSCI 0390 - Sărăturile Diniaș Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 370. ROSCI 0391 - Șiretul Mijlociu - Bucecea Tipuri de habitate: 6430 - Comunități de liziera
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) 369. ROSCI 0390 - Sărăturile Diniaș Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 370. ROSCI 0391 - Șiretul Mijlociu - Bucecea Tipuri de habitate: 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1149 - Cobitis
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Barbus meridionalis (Moioagă); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de șes); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1122 - Gobio uranoscopus (Petroc); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariță) 378. ROSCI 0401 - Turnu - Variașu Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice 379. ROSCI 0402 - Valea din Sânandrei Tipuri de habitate: 6240* - Pajiști stepice subpanonice 380. ROSCI 0403 - Vânju Mare Tipuri de habitate: 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer și gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen 381. ROSCI
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
preponderent estică, este un revers de cuestă ocupat în principal de terenuri agricole, în timp ce versantul stâng este o frunte de cuestă improprie agriculturii, acoperită în principal de pajiști. Suprafețele plane localizate în lungul luncii, sunt acoperite de vegetație higrofilă și halofilă. Pe lângă altitudine și pantă, care influențează determinant cantitatea de precipitații care cade într-un bazin hidrografic și procesul de scurgere al apei la suprafață și în subteran, în evoluția generală a procesului scurgerii intervine și gradul de fragmentare a reliefului
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
5-100°C; P = 400-450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu concentrație mare de săruri și cu umiditate în exces, primăvara. Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile, dintre care cele mai cunoscute sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione pedunculata. Toate acestea realizează un etaj al vegetației cu înălțimea de circa 30 cm. Etajul inferior, de cele mai multe ori
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Dunării, până la 200 m în Moldova de Nord. Clima: temperată, T = 11,5-100° C; P = 400-500 mm. Relief: terenuri plane cu mici denivelări. Roci: depozite lutoase, loessuri, aluviuni. Soluri: solonceacuri sulfatclorurice, solonețuri, lăcoviști. Structura: Fitocenozele sunt edificate de specii moderat halofile, cu putere relativ mare de fixare a substratului. Cele mai frecvente plante sunt: Puccinellia limosa, P. convoluta, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Carex distans, Atriplex littoralis, specii care alcătuiesc etajul superior al vegetației. Etajul inferior, bine reprezentat, este alcătuit
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
regiunile mlăștinoase sau nisipoase 15.12 Pajiștile Spartina (Spartinion) 15.13 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia) 15.14 * Pajiști sărăturate continentale (Puccinellietalia distantis) Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 15.15 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 15.16 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Arthrocnemetalia fructicosae) 15.17 Tufărișuri halo-nitrofile iberice (Pegano-Salsoletea) Stepe continentale saline și de gips 15.18 *Stepe saline (Limonietalia) 15.19 *Stepe de gips (Gypsophiletalia) DUNE DE NISIP MARITIME ȘI DUNE CONTINENTALE Dune maritime de pe coastele Atlanticului
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 Pajiștile cu Spartina (Spartinion Maritimae) 1330 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia Maritimae) 1340 * Pajiști sărăturate continentale 14. Mlaștini sărăturate și pajiști sărăturate mediteraneene și termo-atlantice 1410 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Sarcocornetea fructicosi) 1430 Tufărișuri halo-nitrofile (Pegano-Salsoletea) 15. Stepe continentale saline și de gips 1510 *Stepe saline mediteraneene (Limonietalia) 1520 *Vegetație pe straturi de gips iberica (Gypsophiletalia) 1530 *Stepe saline panonice și mlaștini saline 16. Arhipelagul Boreal Baltic
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
anuale care populează regiunile mlăștinoase sau nisipoase 1320 15.12 Pajiștile Spartina (Spartinion) 1330 15.13 Pajiști sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia) 1340 15.14 * Pajiști sărăturate continentale (Puccinellietalia distantis) 1410 15.15 Pajiști sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) 1420 15.16 Tufărișuri halofile mediteraneene și termo-atlantice (Arthrocnemetalia fructicosae) 1430 15.17 Tufărișuri halo-nitrofile iberice (Pegano-Salsoletea) 1510 15.18 * Stepe saline (Limonietalia) 1520 15.19 * Stepe de gips (Gypsophiletalia) 1530 15.1A * Stepe și mlaștini saline panonice 2110 16.211 Dune mobile embrionare 2120
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
s-a intrdus salcâmul (Robinia pseudacacia) care reprezintă o bază meliferă importantă, motiv pentru care se cultivă din ce în ce mai mult și în gospodăriile populației, precum și în parcurile municipiului. Subzona de baltă este mai deosebită geobotanic, fiind formată din specii mezofile, higrofile, halofile și de nisipuri. Aceste asociații vegetale își datorează existența condițiilor locale create de prezența apelor curgătoare, lacurilor, bălților și dunelor de nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Podu Iloaiei. Este deservită de șoseaua județeană DJ280C, care o leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetație: ¬ zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul Repede ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general pășunilor și pâlcuri de pădure (de: stejar, cireș, soc, tei, arțar, frasin etc.).Vegetația intra zonală este reprezentată prin mici areale cu specii halofile și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune specii observate sunt: "Helix pomatia" (melc de livadă), "Aranea diadema" (păianjen cu cruce), "Gryllotalpa gryllotalpa" (coropișniță), "Decticus verrucivorus" (cosaș), "Formica rufa" (furnică), "Apis mellifera" (albină), "Libellula depressa" (libelulă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
altele ce nu semănau deloc cu viețuitoarele din ziua de azi. În străfundurile mării, printre alge înotau pești, meduze sau crustacee, talazurile erau brăzdate de delfini și rechini care își urmăreau prăzile ușoare, iar în estuarele rîurilor hipopotamii pășteau ierburile halofile ale limanelor de atunci. Marea s-a retras demult și astăzi paleontologii pot să studieze acea bogăție împietrită în timp, astăzi dezvelită pe coastele dealurilor și văilor, mai ales de-a lungul râurilor, la poalele pădurilor seculare. Lanțurile de recife
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
loc în mare parte culturilor agricole și pășunilor; doar în est și nord există încă suprafețe însemnate de turbării și landă (formație vegetală tipică zonelor nisipoase). În sud-est, pădurile de foioase (fag și stejar) au o extindere importantă. Vegetația este halofilă și arenicolă, iar fauna cuprinde păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.), păsări migratoare, mamifere mari concentrate în rezervații. Unele specii ca porcul mistreț, castorul și altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt în pericol de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
Cercetări Polare și fiindu-i practic aproape până în ultima clipă. A elaborat prima lucrare din România privind Biodeteriorarea patrimoniului cultural în 2006 cu o nouă ediție îmbunătățită în anul 2008. A scris prima monografie, asupra Halobacteriaceaelor denumită Microorganisme arheene extrem halofile A scris Bioterorismul una dintre cele mai complete cărți ce tratează acest subiect, alături de alți doi coautori (Cătălin Lazureanu și Cornelia Prioteasa) De asemenea, este coeditor al unui volum apărut la Springer Verlag Viena privind microorganismele extremofile. A lucrat între
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
unui volum apărut la Springer Verlag Viena privind microorganismele extremofile. A lucrat între anii 2003-2008 la Universitatea din Salzburg în domeniul microbiologiei extremofilelor unde a conceput și participat la mai multe și originale cercetări de laborator privind rezistență microorganismelor arheene halofile la diferite condiții de mediu. A conceput protocoalele și preparat probele pentru experimentele spațiale de pe Stația Spațială Internațională în cadrul proiectului EXPOSE pe modului Columbus al European Space Agency. în anul 2008 a întemeiat împreună cu alți cercetători, dr. Maria Oprea și
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
Dunării și Crimea) “"și insula lui Achile sau Leuce" ("albă")“. Stâncoasă, insula Șerpilor este formată din gresii dure silicoase, din conglomerate și cuarțite. Pe insulă solul este sărac, crescând o vegetație de stepă și o floră xerofilă (suportând seceta) și halofilă (suportând sarea). Nu există izvoare de apă dulce, ceea ce face imposibilă locuirea ei fără apă adusă de pe continent. Năpârca sau șarpele de casă "Natrix natrix", de la care insula își trage numele, prospera aici și atingea o lungime până la 2 metri
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
tip din România, în alte țări din regiune (de exemplu Ungaria, Ucraina, Polonia ș.a.) există rezervații de acest tip, dar sunt foarte mici ca și întindere comparativ cu aceasta. În arealul rezervației naturale este semnalată prezanța unei comunități de plante halofile (foarte rare), cunoscută sub denumirea populară de limba peștelui ("Armeria sampaioi" - sinonim: "Armeria maritima Wild"), specie vegetală (din familia "Plumbaginaceae") aflată pe Lista roșie a IUCN, alături de care mai vegetează coada șoricelului ("Achillea millefolium"), coamă de aur ("Aster linosyris"), ghirin
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
noi zone) și se întinde pe o suprafață de 98 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (ochiuri de apă, mlaștini eutrofe, turbării, izvoare sulfuroase, stuf și păpuriș) din Podișul Dobrogean ce adăpostește o gamă variată de floră (cu specii halofile, higrofile, mezohigrofile) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări. Aria naturală se suprapune sitului Natura 2000 - "Mlaștina Hergeliei - Obanul Mare și Peștera Movilei". Aria naturală are o importanță mare datorită prezenței în arealul
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]