2,290 matches
-
-și antenele la luna plină. Precum personajul lui Chaplin din Goana după aur, cocoțat pe un scaun înalt, cu ochii năpădiți de teamă, poetul își devoră tacticos pingele adidașilor săi, îngurgitând șireturile ca pe niște macaroane. Foamea îl împinge spre halucinații. Hainele sale au insomnii; zgribulite de frig, ele bântuie singure pe străzi, lăsând în urmă o groază de fermoare și nasturi. Ele sunt prea strâmte pentru Dimitrie și prea largi pentru Falsul Dimitrie. Cămașa sa ca o furtună se abate
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
plictisit și vlăguit de tot ceea ce îi era dat să contemple. Se dăruia, ca botanist și grădinar, studierii florilor (în sere moderne) și creerii parfumurilor. Apoi, delăsător prin temperament, abandonă și aceste îndeletniciri, dăruindu-se vieții sale aglomerate de visuri, halucinații și mizantropie, interogîndu-se mereu ce caută aici, în palatul strămoșesc. Firește, nu iubise niciodată în cei 25 de ani cîți trăise. Deodată, din palatul din apropiere, descoperi silueta gracilă a prințesei Maria, fiica prințului Mavrodin-Vărzaru, om cu concepții feudale nestrămutate
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
stilistice de proveniență diversă: cărți, filme, tablouri, mărturii orale. Bucureștiul reflectă caleidoscopic atmosfera romanului interbelic, a scenariilor hollywoodiene, a filmelor lui Fellini, a prozei neorealiste sau realist-socialiste. Dantelăria fantastică, brodată fără încetare pe crusta prozaică a realului dă fiori și halucinații. Pe orașul tern al anilor șaizeci, sluțit deja de geometria aridă a arterelor cu blocuri tip, imaginația copilului proiectează culori fosforescente, reclame luminoase, crepuscule feerice, spectacolul mirific al anotimpurilor. Iar pe măsură ce adolescența îi inhibă delirurile vizuale (construcția "blocului de vizavi
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
documente de familie, în care originea ereditară a bolii (venită prin familia mamei, Iurașcu) este acreditată prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa biografie? Și cît de defăimător vorbește dl Cernăianu despre Călinescu ("decorativele halucinații ale lui Călinescu", "Scriind această biografie a lui Eminescu, Călinescu a slujit, de fapt, interese neromânești")? De altfel la fel sînt tratați și alți eminescologi ca D. Murărașu sau A.Z.N. Pop. Să mai spun că socotind că Eminescu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
se intoxică din pricina unui pește alterat, într-o zi de vacanță în Caraibe, este transportat de urgență la Boston, și trăiește cîteva săptămîni între viață și moarte. Dorința de a supraviețui și dragostea soției îl ajută să-și exorcizeze demonii (halucinațiile sunt legate de Vela), să se elibereze de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein și cu replica lui Chick: Nu e ușor să cedezi morții o creatură
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
în bogatele viziuni ale copilului Chagall, lumea reală este doar o materie primă pentru visare, iar grotescul și degradarea din jur, ultimii pași înaintea unei mîntuiri prin puterea imaginației. Scrutînd această vecinătate fragilă, care generează simultan traume și stări de halucinație și de transă, pictorul scrie adevărate poeme în a căror aureolă învăluie realitatea așa cum albinele bandajează în ceară intrușii, pentru ca nu cumva mirosul putreziciunii să strice atmosfera aseptică a stupului. ,,Atelierul de pielărie s-a închis. în mahalaua noastră, scrie
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
eu stăteam între ei, în fața farfuriilor pline, din care ieșeau aburii mîncărurilor. Dar nu puteam mînca. Numai mă aplecam deasupra farfuriilor și sorbeam aburii. Mă sculam din aceste vise sătul, sătul, cu mirosurile acelea amețitoare în nări"; praznic, vis, visare, halucinație? Vasile Iancu scrie în Prizonierul cea mai originală carte de proză pe care am citit-o în ultimii ani. Vasile Iancu, Prizonierul. Infernul din imperiul sovietic, Editura Cronica, 1999.
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
se păstrează precum o "pecete a tainei". Morții învie, cîte o persoană pare a avea darul ubicuității, coincidențe stranii, violente, intersectează blîndele evocări narcotizate. Lumea pare a funcționa în planuri paralele. Din datele toropelii solare, ale verii atotstăpînitoare, se declanșează halucinația înălțării la ceruri, a substituirii întineritoare de identitate: "...S-au pornit cămeșoii ăia să dănțuiască, vorba unuia Isaia, un cămeșoi obosit vine la mine să mă întrebe (la ureche) ce mai ascultăm noi, aici, jos, cum mai dansăm, fata îl
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
nu e conștient de el. Departe de a fi ironic, D. Dorian își asumă nuanța morală a faptelor sale, deși numai pînă la jumătate. Cealaltă parte a acestui întreg care este cartea rămîne însă devotată unei existențe în luptă cu halucinația și coșmarul. În aceste condiții, rugăciunea devine un model și arta un prilej de meditație. Autorul este conștient de marile modele ale literaturii și tratează temele cu un autentic bun gust. El apelează la acea magie a versului tipic baudelaireană
Jurnal iluzoriu by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17123_a_18448]
-
întrepătrund cu deformările specifice vîrstelor amintite. Personajul își amintește că, în copilărie, vedea la tot pasul femei gravide (urmarea unor măsuri ale regimului, nu a unei vieți idilice: interzicerea avortului, planning familial inexistent). Amintirile se transormă, în noul context, în halucinații. Veronica A. Cara are meritul de a fi identificat acest tip de alienare în rîndul tinerilor care au �prins" schimbarea în plină adolescență, în plină formare. Trecerea la urban este vizibil benefică. O altă proză bună este 24 iunie. Apoi
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
sumbru, impenetrabil, declanșator al unei false Apocalipse, o farsă de fapt; grădini sălbăticite și viața în păduri și pe cîmpuri; o mireasă recitînd cu voioșie versuri de îngropăciune în ziua nunții, viața-moartea și binele-răul din rememorarea întreruptă de durere și halucinație de dinaintea morții. Un roman astfel mai curînd despre gustul dulce-amar al vieții decît despre moarte. Dina Hrenciuc - Pas în cerc, Editura Paralela 45, Colecția 80, Seria Proză, Pitești - București - Brașov - Cluj-Napoca, 2001, 110 p., f.p. Dezamăgirea poetului care urmărește vechile
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
figuri angelice și miracolele se înfăptuiesc în lumina care se stinge. "Across the plain, delicate black flowers/ strangle lonely children". Printre crime, orbi, înecați, șamd, "mother comes to me, her hands a cup of butterflies", imagini de coșmar și de halucinație despre amărăciunea (bitterness) și dulceața (sweetness) din suflet. "And the soul with its little milk teeth/ nibbles death, crunches death,/ beheading the angels who are come to herald your arrival,/ fluttering drunkenly". The Bitter Oleander. A Magazine Of Contemporary International
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
Tavitian - jazz-man, Liliana Pană - actriță, Laurenția Barbu - dansator și coregraf, Ana Olteanu - scenograf încearcă să formuleze un răspuns, posibil, la frămîntările expuse în monologul lui Zografi: teatrul-muzica-dansul-artele vizuale se străduiesc, pe cont propriu și împreună, să vindece, ludic și orfic, halucinațiile și suferințele din noi. Eu zic așa: Spălați mașina la spălătorie, mîncați o ciorbă de burtă la Casa Eliad și, dacă nu vă ies în cale țigăncile lui M. Eliade de pe strada Mîntuleasa, acordați-vă un răgaz de o oră
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
cam buimăcit pe spectatorii de atunci, care abia se obișnuiseră cu tăietura bruscă, nervoasă, a celorlalte două filme ale lui Besson. Iar când vine vorba de momentul suprarealist al peliculei, cinematografia lui Carlo Varini și montajul joacă un rol crucial. Halucinația lui Jacques, care are senzația că marea îl invadează prin tavan (sesizați abundența de conotații), e climaxul emoțional al filmului. Vorbesc de o secvență sensibilă, pentru că mulți regizori au înghițit eternele reproșuri ale criticilor pentru că inserau astfel de momente într-
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
de o secvență sensibilă, pentru că mulți regizori au înghițit eternele reproșuri ale criticilor pentru că inserau astfel de momente într-un mod gratuit. Or, tocmai acest lucru nu se întâmplă în lungmetrajul lui Besson. }i se pare firească o astfel de halucinație, iar modul în care e filmată redă epidermic senzația. Nu ai cum să fii surprins de faptul că acest contact cu marea este o necesitate vitală pentru Jacques și că îi populează visele. S-a vorbit deja de senzualitatea întunecată
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
să-l mângâie, să-l îngrijească ca pe un copil. Și dependența lui față de ea pare să fie rolul pentru care s-a pregătit toată viața, copiii nefiind decât un exercițiu a priori. În puținele momente de luciditate, asaltate cu halucinații mai ales despre neputințele lui - scutece pline de mizerie care capătă consistență umană, urmărindu-l și vorbindu-i, Alfred nu vrea decât să-și recapete demnitatea și libertatea. Teama de universul neființei îl pândește și, din instinct, iubește viața. O
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
o vorbă cu tâlc, ar putea face figura unei rude mai sărace cu duhul a lui Zacharias Lichter sau întruparea stradal-mioritică a unui Palomar, dacă n-ar suferi de o ușoară autofilie (pictează chipul lui Iisus cu propriile trăsături), de halucinații, accese de paranoia și chiar dedublare a personalității. Iar dacă n-ar avea oareșce umor și autoironie, Bikinski ar fi chiar un personaj pe de-a-ntregul tragic: are vedenii, propriile cópii îi populează halucinațiile, aude voci cu care intră în
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
lui Iisus cu propriile trăsături), de halucinații, accese de paranoia și chiar dedublare a personalității. Iar dacă n-ar avea oareșce umor și autoironie, Bikinski ar fi chiar un personaj pe de-a-ntregul tragic: are vedenii, propriile cópii îi populează halucinațiile, aude voci cu care intră în dialog, ține cuvântări naționalist-fanteziste în piața publică cocoțat pe statui, se crede victima filărilor colonelului Geană sau, mai rău, a unor scenarii punitive... Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune există într-un text poetic
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
dialog, ține cuvântări naționalist-fanteziste în piața publică cocoțat pe statui, se crede victima filărilor colonelului Geană sau, mai rău, a unor scenarii punitive... Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune există într-un text poetic, Nichita Danilov se arăta preocupat de halucinație ca modalitate de cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad? Cine ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
piața publică cocoțat pe statui, se crede victima filărilor colonelului Geană sau, mai rău, a unor scenarii punitive... Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune există într-un text poetic, Nichita Danilov se arăta preocupat de halucinație ca modalitate de cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad? Cine ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers. Trecem dincolo de lumea perceptibilă. Timpul
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
punitive... Într-un eseu intitulat Câtă ficțiune există într-un text poetic, Nichita Danilov se arăta preocupat de halucinație ca modalitate de cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad? Cine ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers. Trecem dincolo de lumea perceptibilă. Timpul capătă o altă dimensiune și spațiul o altă configurație". Pierderea contactului cu realul este la Bikinski o
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
poetic, Nichita Danilov se arăta preocupat de halucinație ca modalitate de cunoaștere: Halucinația este oare altceva decât o percepție de alt grad? Cine ne poate spune dacă nu cumva halucinația conține în ea mai multă realitate decât percepția simplă. Prin intermediul halucinației ni se deschid alte porți în univers. Trecem dincolo de lumea perceptibilă. Timpul capătă o altă dimensiune și spațiul o altă configurație". Pierderea contactului cu realul este la Bikinski o obișnuință. Aderența la realitate e fragilă și amenințată permanent de psihicul
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
relația tensionată dintre vagabond, omul de rând și reprezentanții instituțiilor, toate acestea își găsesc corespondent în proza satirică rusă sau central-europeană: Hrabal, Capek, Haarms sau Ilf și Petrov. Însă Nichita Danilov este trădat de sintaxa poetică, aș zice. Dialogurile, reveriile, halucinațiile lui Bikinski, pe alocuri de efect, ingenioase, absurde sau pline de haz sunt, de fapt, metafore de moment, scurte fantezii poetic-metafizice înecate repede în facil sau lungite gratuit, diluând interesul abia stârnit. Din această cauză, narațiunea (și nu mă refer
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
să nu depindă esențial una de cealaltă, să fie cât de cât de sine stătătoare, altfel, cele două volume trebuia publicate împreună. În eseul citat mai sus, Nichita Danilov mai scria: " Există riscul de a nu te mai întoarce din halucinație. Riscul ca halucinația să devină realitate." E posibil ca acesta să fie sensul final al peregrinărilor și "rătăcirilor" lui Bikinski, iar volumul următor să lege până la urmă lucrurile și să le dea coerența întregului. Dar asta rămâne de citit.
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
esențial una de cealaltă, să fie cât de cât de sine stătătoare, altfel, cele două volume trebuia publicate împreună. În eseul citat mai sus, Nichita Danilov mai scria: " Există riscul de a nu te mai întoarce din halucinație. Riscul ca halucinația să devină realitate." E posibil ca acesta să fie sensul final al peregrinărilor și "rătăcirilor" lui Bikinski, iar volumul următor să lege până la urmă lucrurile și să le dea coerența întregului. Dar asta rămâne de citit.
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]