89 matches
-
culmea Repedii, cu gând să întâlnesc cât mai repede crăiasa... Am ajuns deja la zidirile Socolei, între care se află și fostul “Seminar de la Socola”, unde în toamna anului 1855 poposea - taman în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, cu harabaua lui moș Luca - cine altul decât Ion Creangă?!... Parcă și aud vorbele acelui flăcăoan hâtru, care i-a întâmpinat la rohatca Păcurarilor cu ironii usturătoare: “Moșule, ie sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt, că Iașul ista
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
social fiind obligatorie și dinainte cunoscută de autori. Documentarea la care mă luase poetul a fost o inaugurare de GAC. Împreună cu o mulțime pestriță, am coborît pe peronul unei gări din cărămidă roșie. În spatele ei, pe invitați îi așteptau două harabale. Iarna fără zăpadă năclăise cu mocirlă groasă șoseaua de pămînt. Ne-am cățărat într-o căruță cu cai roșcovani, struniți de un căruțaș mustăcios și jovial. Omul vorbea în orații, ca la nuntă. Se auzea în tot atelajul gălăgia pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
erau două bariere: una se numea Bariera Salhana, așezată pe strada Dorojincă, și cea de a doua se chema Bariera Lăculești, așezată pe ulița Fântânilor. În timp ce tu enumerai barierele, eu mă jucam cu imaginația. Ici vedeam un rădvan luxos, colo harabale învârfonate cu mărfuri aduse de peste mări și țări, dincolo care grele, trase de câteva perechi de boi, încărcate cu grâne destinate corăbiilor din portul Galaților... Era și firesc ca imaginația să nu stea degeaba, fiindcă nu în zadar am pornit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
O liniște moale se revarsă asupra mea. De nicăieri nu se mai iscă tril de ciocârlie, nu se mai aud chemările năvalnice în zeci de „limbi” ale păsăretului... Iată-mă-s în vremurile când pe la poarta hanului treceau legănându-se harabalele dinspre sau spre Pietrărie ori Păun... În ușa hanului se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
era un curios din fire. ― Da’ de ce Îi spune Sărăria Nouă? - a Întrebat tata Toader. ― Fiindcă mai la vale este și o Sărărie Veche. Taman unde stă Petrică. ― Și de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și doreau și mai ales tot ce era necesar în gospodăriile lor. Domnul Tachi știa să facă comerț în folosul propriu, dar și în folosul general al satului de reședință și al satelor din jur. Periodic îi veneau de la Galați harabale încărcate cu produse tocmai din Orient. Cu cât timpul trecea se dovedea și mai mult necesitatea acelei prăvălii și preocuparea perpetuă a proprietarului de a câștiga, dar în același timp de a fi și la îndemâna oricărui gospodar, care astfel își
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
se răspândește harabagilâcul, ca un serviciu de transport legat de nevoile orașului, ale negustorului. Acest serviciu de transport înseamnă un evident progres în transporturile noastre. Tuturor orașelor din Moldova li s-a pus la dispoziție un nou mijloc de transport - harabaua - care era mai mare, mai rezistentă decât carul. În afară de aceasta, harabagilâcul a fost organizat nu numai pentru transporturi interne, ci și internaționale. Încheind un contract cu un harabagiu, care își lua răspunderea transportării la timp și fără cusur a mărfii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
francez Rose; plug de arat dreptu moldovenesc, îmbunătățit; mașină întreagă de coasă; fereseu circular; un strung pentru lemn și alamă; biela craesna cu cusinele ei, o mașină a lui Calam de șease cai; piston de schijă și oțel vărsat; două harabale legate cu fier, bucsuite, a 30 galbeni. Cea mai mare parte din aceste obiecte sunt vândute și sunt aduse la expoziție numai spre a se vede ce se poate face în fabrica aceasta”. Ion Ionescu de la Brad aprecia că acele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al II-lea, în dreptul său, arată o lipsă de 10 zile16. După informația lui Matei Eminescu, Mihai a mers pe jos, voinicește, peste 100 de km, de la Cernăuți pînă la Ipotești. La trecerea frontierei, s-a ascuns în dosul unei harabale cu mărfuri. Cînd a ajuns la Ipotești, n-a venit acasă, ci se tot învîrtea pe lîngă un păr cu pere, al lui Nicolai Isăcescu. Maica Fevronia era la noi, tata lipsea de acasă. Părul lui Isăcescu era pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
România, la 15 martie, la propunerea tânărului Ghinsberg, a luat naștere Societatea „Drumeții” cu peste 6o de membri, care, în disperare, au hotărât să plece în America pe jos . ...”au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le‐a fost dăruită de către un membru al societății „Drumeții”, acestea să servească pentru transpo rtarea bagajelor iar pentru a se ușura pe ei, și‐ au făcut opinci și și‐au croit un fel de tașcă pentru a păstra
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ochilor voștri, îndreptându-se pe jos spre America". Se mai amintește de societatea "Drumeții", creată de tânărul Ghinsberg, "care în disperare au hotărât să plece în America pe jos, au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le-a fost dăruită, și-au făcut opinci ... cu o zi înainte de plecare, ei și-au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi 19 aprilie, ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările mașinii lui sufletești, își spune tot monologul și nuvela s-a încheiat prin epuizarea figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de mâncare și băutură, și „că de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine- zice Împăratul Roș- nu vă pară lucru de șagă.” Într-adevăr, li s-a adus de mâncare și băutură: 12 harabale cu pâne, 12 ialovițe fripte și 12 buți pline cu vin.” Flămânzilă și Setilă i-au Îndemnat pe ceilalți să mănânce „dar să nu vă puneți mintea cu toată mâncarea, c-apoi al vostru e dracul.” Ce-au mâncat ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
au Îndemnat pe ceilalți să mănânce „dar să nu vă puneți mintea cu toată mâncarea, c-apoi al vostru e dracul.” Ce-au mâncat ei „nici nu se cunoștea”. Ce a urmat e de la sine Înțeles: Flămânzilă Înghițea câte o haraba de pâine și câte o ialoviță dintr-o dată și strigă În gura mare că moare de foame. Setilă desfunda câte o bute și „ți-o sugea dintr-o singură sorbitură” și „striga și el cât ce putea că crapă de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]