153 matches
-
Pivniceru Mona-Maria 7. Român Magdalena 8. Romascanu Radu 9. Rosculet Leocadia 10. Safta-Româno Marină Roxana Petronela 11. Susanu Otilia 12. Sfabu Traian Neculai 13. Tăbâltoc Dan Mircea 14. Tiron Viorel. Tribunalul Vaslui 1. Apostol Eugenia Ecaterina 2. Crudu Jan 3. Harabagiu Verginica 4. Juverdeanu Tatiana 5. Marinescu Ion 6. Nastasa Aurica 7. Raclea Getta 8. Vieru Ioan. XIII. Curtea de Apel Tirgu Mureș Tribunalul Mureș 1. Coman Maria 2. Dumitru Tănase 3. Erdei Etel 4. Grosu Floarea 5. Odobleja Viorica Veronica
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
Judecătoria Tirgu Mureș 20. Bosca Vasile - judecător la Tribunalul Suceava 21. Dusceac Viorica - judecător la Tribunalul Suceava 22. Valan Aglaia - judecător la Tribunalul Suceava 23. Focsa Emilian - judecător la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc 24. Crudu Jan - judecător la Tribunalul Vaslui 25. Harabagiu Virginia - judecător la Tribunalul Vaslui 26. Matei Danil - judecător la Tribunalul Dâmbovița 27. Chiriac Veronica - judecător la Judecătoria Adjud. Anexă 2 1. Mone Gabriela-Olga - procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București 2. Arapasu Antigona - procuror la Parchetul de pe lângă Curtea
DECRET Nr. 553 din 5 noiembrie 1996 privind eliberarea din funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115609_a_116938]
-
ei fac prima jumătate de pas în direcția romînizării luîndu-și nume noi formate din combinarea prenumelor evreiești cu denumirile autohtone ale unor ocupații sau cu porecle (cognomene): Ștrul Croitoru, Herșcu Cojocaru, Leea Bucătărița, Leibu Apariu, Ițic Ciurariu, Moise Chitariu, Alter Harabagiu, Solomon Steclariu, Ițic Rabinu, Haim Cîntărețu („cîntăreț la școala israilită”), Ușie Hahamu, Avram Cioară (birjar), Herșcu Prisecariu, Avram Apotecheru. însă, în copilăria și adolescența lui Bacovia, strada, piața, ograda, maidanul, curtea școlii răsună, nu o dată, ca străzile și piețele orientale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ,,Bacăul”, 7, nr. 75, 29 iulie 1929, p. 3. 6. ,,Baraca”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 65, 20 mai 1929, p. 1. 7. Sylvian Lorin, ,,Urbei Bacău”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 69, 17 iunie 1929, p. 1. 8. Cf. Gh. Harabagiu, ,,Balada motorului Carels”, în ,,Bacăul”, 14, nr. 703, 25 martie 1935, p. 2. 9. ,,Noroiul și gunoiul”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 3. 10. ,,Pentru Primărie”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 78, 19 august 1929, p. 4
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
25 martie 1945 de Ilie Diaconescu, șeful secției tehnice, C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă cu nr. 3535 din
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
de Ilie Diaconescu, șeful secției tehnice, C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă cu nr. 3535 din 1943 și decizia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
era convins că echipa sa ar fi putut mai mult în partida pierdută cu Știința MD Bacău: În privința faptului că în prima repriză cele două echipe au marcat doar câte 10 goluri, tehnicianul bănățenilor a spus: Referitor la arbitrajul cuplului Harabagiu - Stănescu, Sabin Dacău a spus: 24 MARTIE UN MECI DE POVESTE: ȘTIINȚA MD BACĂU - HCM CONSTANȚA 30-30 (15-15) Cele două combatante ale derby-ului din această după-amiază și-au onorat pe deplin pozițiile fruntașe din clasamentul Ligii Naționale, dar și statutul
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Păun, Bozga, P. Stoica - Neagoie, Stănescu (min. 64 Fl. Dumitru) - C. Stoica, Cr. Vlad, Gafița (min. 55 Budescu) - M. Ene (min. 82 Benga). Antrenor: Valeriu Răchită. Arbitru: Daniel Decă (Brăila). Asistenți: Cătălin Teodor (Brăila), Cătălin Guloiu (Tisău - BZ). Rezervă: Mihai Harabagiu (Bacău). Observator: Iosif Olah (Sf. Gheorghe). Poenaru acuză arbitrajul, Răchită zice că a meritat victoria Antrenorul echipei FCM Bacău, Gheorghe Poenaru, era supărat la finalul partidei cu Petrolul, apreciind că elevii săi ar fi meritat mai mult: “Consider că am
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
contracandidatele la promovare, CSM Slobozia. Deși au condus timp de 50 de minute, elevele lui Ion Arsene au avut pe final o cădere absolut inexplicabilă, n-au mai găsit soluții în fața unei defensive foarte bine organizate și doar bunăvoința arbitrilor Harabagiu și Stănescu a făcut ca băcăuancele să obțină un punct. Știința a început bine jocul, s-a desprins chiar și la 5 goluri (10-5, în minutul 16), după care oaspetele au revenit, s-au apropiat la un gol, dar băcăuancele
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
o filă de hărtie, o umplu cu un proces-verbal scris nemțește, pe care mi-l dădu să-l citesc și să-l subscriu, ceea ce am și făcut, apoi îmi zise: "Domnule, ești condemnat să plătești ștraf 97 doi fiorini, domnului harabagiu". Doi fiorini! strigă jidanul desperat. Cum numai doi fiorini face cinstea mea? Asta-i judecată, mă rog? Ah! acum te obrăznicești cu mine, observă neamțul. Acum înțeleg eu ce-a trebuit să fie cu d-lor. Ia umflați-l, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
urmat un adevărat concert susținut de Dumitru Zamfira și Mihai Călușerul ce a prezentat o suită de melodii interpretate la diferite instrumente muzicale tradiționale, grupul de buciumași din Paltin, taraful tradițional și dansatori din Nereju din Vrancea, soliști fiind Ștefan Harabagiu și Nicușor Dobrițoiu. Au mai urmat în program Ion Stanciu și Alina Gogorița o fetiță de numai 7 ani care a prezentat mai multe melodii tradiționale interpretate la fluier. Acordurile muzicale care au umplut întreaga galerie au transformat totul într-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Daniela Arsene Const. Florinela Bălan M. Elenă Bălan A. Liliana Brănici I. Felicia Ciupilan I. Valeriu Ioan Chiochiu D. GabrielaMaria Clim V. Alexandru Adrian Cristea V. Bogdan Diaconu C. Daniel Florin Donea V. Daniela Ghiorghiu Dtru. Ștefănică Gurguță I.Adrian Harabagiu N. Alină Horeic P. Adrian Lazăr I. Monica Mărăndescu V. Liviu Miron Gr. MioaraCaterini Miron St. NicoletaGabriela Mir Const. Cristina Mistreanu M. Simona Gabriela Mitcu V. Daniela Liliana Mocanu Îl. Ilie Moișanu V. lulian Pancu Dtru. Mihai Potor E. Emil
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Denisa Gabriela Blezneac M.Costel Cătălin Bodescu E.CristianEugen Cardoneanu Ghe.Sergiu Ciobotaru N.Eduard Cristian Ciobotaru C.CorneliuDaniel Chirițoi T.Mioara Dacu T.Mihaela Daciu I.Cristina Ețcu Dtru Silvia Filimon Const.LiviaCornelia Furcoi Ghe.Gică-Tase Gheorghiu M.DorinaRuxandra Harabagiu Ghe.Gina Harnagea Il.Victor Herciu D-tru.Maricica Ifrim Const.Sorin Ignat Ghe. Mihaela Istrate V Carmen Simona Maleș Const. Marius Minu P. Tina-Daniela Olteanu V. Valentin Patraș I. Nelu Popa Gr. Elenă Luminița Prisecaru Ghe. Costel Râul Rădoi V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
voI.I; Costin Clit,op.cit.,254. XII Informatică Airinei M. Marius Gabriel Băețelu M. Adriana Bălan St. Cristina Bălțatu C. Iordan Blesneac D. Lucian Boțu I.Sorin Carp N. MihaelaClaudia Eșanu V. Violeta Gentimir A. Oana Gugiuman V. Adi Aurelian Harabagiu I.Adrian Hobjilă Ț. Viorica Ilie A. Lenuța Iosif V.Liana Lemnaru V.Alex Viorel Loluță I.Despina Maleș D.Diana-Elena Mereuță M.Cristi Mihai Ghe.Răzvan Mihalache M.Radu Oajdea M.Marius Viorel Oprea N.Nicolae Marius Palade J.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
examenul școlii de muzică din Cernăuți, organizată de Musikverein din oraș, Ciprian Porumbescu a observat faptul că, „atât Între executanți [= interpreți], cât și-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
devenit virtualmente un monopol evreiesc” <endnote id=" (248, p. 160)"/>. Cei doi se refereau anume la Polonia și Lituania, dar situația din Maramureș, Bucovina, Moldova, Basarabia și Ucraina era foarte asemănătoare. În tablourile sale, Marc Chagall a făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu peisăh [= perciuni rituali] și caftan de «pielea dracului», cari țin câte o dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se mânia..., de frichi fugea pi deal ca pi vale ; și jupânu Solomonichi harabagiul, care purta totdeauna la drum un harțagan mare pentru volintiroi [= eteriști], și chind se Întâlnea cu dânșii... le da degrabă harțaganu, ca să nu se facă primejdie” <endnote id="(427, V, p. 54)"/>. De la expresia „voinicos, da’ fricos” și până la localizarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negru? M. M.: Nu știu. S. B.: Ați văzut o umbră căzând. M. M.: Am văzut căzând. "Locotenente, du-te, vezi!" A venit înapoi: "Nu-i nimic!" "Bă, băiete, te joci cu mine?" "Nu mă joc". "Bine". În Piață, locotenentul Harabagiu Marius (acum e general, e șeful Direcției Doctrină) era cu tancurile chiar în fața Palatului, a intrării. Și la un moment dat mi-a spus: "Tovarășe zice parcă văd niște umbre. Îmi dați voie să trimit doi oameni?" Zic: "Băi, băiete
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pentru el, că eu nu aveam niciun gând din acela. Eu am respectat regulamentele și legile și asta i-am învățat și pe ceilalți. Vă dați seama de asta, că din unitatea mea au ajuns sus: Feraru a ajuns general, Harabagiu (l-am avut locotenent) e general, Tomescu (l-am avut locotenent) e general, Roșu (fostul meu Șef de Stat major) este general, eu general. Deci, toți cinci am lucrat împreună în perioada respectivă. Asta spune ceva. Și-acum, cei cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dramatiza realistic basmul a făcut să-i iasă lui Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu, Creangă a ales unul din drumurile lui cu harabaua. Căruțașul face toate mișcările mașinii lui sufletești, își spune tot monologul și nuvela s-a încheiat prin epuizarea figurii. Umorul bucății stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
stă în a încetini gesturile tipice ale individului, în a-l lăsa să-și debiteze expresiile rezumând firea și experiența lui. Ideea de progres fiind exclusă din formula nuvelei, căruța lui Moș Nichifor este oricând legată "cu teie, cu curmeie". Harabagiul a fost totdeauna "moș". Când căruța merge, feleșteocul și posteuca fac mereu "tranca, tranca! tranca, tranca!" Iepele lui Moș Nichifor sunt "albe ca zăpada", fiindcă și când le schimbă, harabagiul le înlocuiește cu iepe de același fel. Când căruța urcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]