153 matches
-
negru? M. M.: Nu știu. S. B.: Ați văzut o umbră căzând. M. M.: Am văzut căzând. "Locotenente, du-te, vezi!" A venit înapoi: "Nu-i nimic!" "Bă, băiete, te joci cu mine?" "Nu mă joc". "Bine". În Piață, locotenentul Harabagiu Marius (acum e general, e șeful Direcției Doctrină) era cu tancurile chiar în fața Palatului, a intrării. Și la un moment dat mi-a spus: "Tovarășe zice parcă văd niște umbre. Îmi dați voie să trimit doi oameni?" Zic: "Băi, băiete
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pentru el, că eu nu aveam niciun gând din acela. Eu am respectat regulamentele și legile și asta i-am învățat și pe ceilalți. Vă dați seama de asta, că din unitatea mea au ajuns sus: Feraru a ajuns general, Harabagiu (l-am avut locotenent) e general, Tomescu (l-am avut locotenent) e general, Roșu (fostul meu Șef de Stat major) este general, eu general. Deci, toți cinci am lucrat împreună în perioada respectivă. Asta spune ceva. Și-acum, cei cu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744)"/>. În România anului 1900, 70% dintre tinichigii, 50% dintre tapițeri, 45,8% dintre croitori, 16,6% dintre cizmari ș.a.m.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
examenul școlii de muzică din Cernăuți, organizată de Musikverein din oraș, Ciprian Porumbescu a observat faptul că, „atât Între executanți [= interpreți], cât și-n public”, evreii formau „covârșitoarea majoritate, aș putea zice 9/10” <endnote id="(906)"/>. 6. Evreul căruțaș „Harabagii cu perciuni” Numărul mare de evrei meșteșugari și negustori din Europa Centrală și de Est a Încurajat dezvoltarea unei alte ocupații conexe : cărăușia. În această zonă se crease o Întreagă rețea de stetl-uri - târguri independente, semirurale-semiurbane, cu o populație preponderent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
devenit virtualmente un monopol evreiesc” <endnote id=" (248, p. 160)"/>. Cei doi se refereau anume la Polonia și Lituania, dar situația din Maramureș, Bucovina, Moldova, Basarabia și Ucraina era foarte asemănătoare. În tablourile sale, Marc Chagall a făcut cunoscută imaginea harabagiului bărbos din stetl-ul est- european de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Iată modul caricatural În care descria Alecu Russo, În 1840, „harabalele jidovești” din Iași : „Într-o căruță naltă și uriașă, care are numai lărgimea drept eleganță, frumuseță și comoditate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu peisăh [= perciuni rituali] și caftan de «pielea dracului», cari țin câte o dughiană prin mahalale și străbat țara câte zece Într-o căruță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 160)"/>. În spațiul românesc, „căruțele jădovești” (cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cum sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din nordul Moldovei era unul dintre locurile cunoscute ca fiind „moartea jidovilor” și „dușmanul perciunilor” : „Acolo o perit jupânu Ițichi Zarafu, care era tare voinicos și, chind se mânia..., de frichi fugea pi deal ca pi vale ; și jupânu Solomonichi harabagiul, care purta totdeauna la drum un harțagan mare pentru volintiroi [= eteriști], și chind se Întâlnea cu dânșii... le da degrabă harțaganu, ca să nu se facă primejdie” <endnote id="(427, V, p. 54)"/>. De la expresia „voinicos, da’ fricos” și până la localizarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
, Constantin (10.III.1936, Cozia, j. Iași), poet și dramaturg. Este fiul Lucreției (n. Harabagiu) și al lui Alexandru Popa, muncitor la CFR. Urmează primele șase clase la Huși, apoi se transferă la Liceul „Junimea” din Iași. Frecventează tot aici cursurile Școlii Medii Tehnice Sanitare (1950-1954). După absolvire e angajat felcer-igienist în Târgu Ocna. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
Daniela Arsene Const. Florinela Bălan M. Elenă Bălan A. Liliana Brănici I. Felicia Ciupilan I. Valeriu Ioan Chiochiu D. GabrielaMaria Clim V. Alexandru Adrian Cristea V. Bogdan Diaconu C. Daniel Florin Donea V. Daniela Ghiorghiu Dtru. Ștefănică Gurguță I.Adrian Harabagiu N. Alină Horeic P. Adrian Lazăr I. Monica Mărăndescu V. Liviu Miron Gr. MioaraCaterini Miron St. NicoletaGabriela Mir Const. Cristina Mistreanu M. Simona Gabriela Mitcu V. Daniela Liliana Mocanu Îl. Ilie Moișanu V. lulian Pancu Dtru. Mihai Potor E. Emil
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Denisa Gabriela Blezneac M.Costel Cătălin Bodescu E.CristianEugen Cardoneanu Ghe.Sergiu Ciobotaru N.Eduard Cristian Ciobotaru C.CorneliuDaniel Chirițoi T.Mioara Dacu T.Mihaela Daciu I.Cristina Ețcu Dtru Silvia Filimon Const.LiviaCornelia Furcoi Ghe.Gică-Tase Gheorghiu M.DorinaRuxandra Harabagiu Ghe.Gina Harnagea Il.Victor Herciu D-tru.Maricica Ifrim Const.Sorin Ignat Ghe. Mihaela Istrate V Carmen Simona Maleș Const. Marius Minu P. Tina-Daniela Olteanu V. Valentin Patraș I. Nelu Popa Gr. Elenă Luminița Prisecaru Ghe. Costel Râul Rădoi V.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
voI.I; Costin Clit,op.cit.,254. XII Informatică Airinei M. Marius Gabriel Băețelu M. Adriana Bălan St. Cristina Bălțatu C. Iordan Blesneac D. Lucian Boțu I.Sorin Carp N. MihaelaClaudia Eșanu V. Violeta Gentimir A. Oana Gugiuman V. Adi Aurelian Harabagiu I.Adrian Hobjilă Ț. Viorica Ilie A. Lenuța Iosif V.Liana Lemnaru V.Alex Viorel Loluță I.Despina Maleș D.Diana-Elena Mereuță M.Cristi Mihai Ghe.Răzvan Mihalache M.Radu Oajdea M.Marius Viorel Oprea N.Nicolae Marius Palade J.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o filă de hărtie, o umplu cu un proces-verbal scris nemțește, pe care mi-l dădu să-l citesc și să-l subscriu, ceea ce am și făcut, apoi îmi zise: "Domnule, ești condemnat să plătești ștraf 97 doi fiorini, domnului harabagiu". Doi fiorini! strigă jidanul desperat. Cum numai doi fiorini face cinstea mea? Asta-i judecată, mă rog? Ah! acum te obrăznicești cu mine, observă neamțul. Acum înțeleg eu ce-a trebuit să fie cu d-lor. Ia umflați-l, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
transcrierea a 30 de ore de interviu. Astfel, îi mulțumim domnului Florin Cântec, directorul Arhivelor Naționale ale României, Filiala Iași, și echipei sale pentru facilitarea accesului la arhivele structurilor politice comuniste din județul Iași. De asemenea, îi mulțumim domnului Gabriel Harabagiu, Directorul Casei de Cultură a Studenților, și echipei sale pentru facilitarea accesului la arhiva Casei de Cultură a Tineretului și Studenților. Mulțumirile noastre merg și spre persoanele care ne-au furnizat informații utile despre oameni, fapte și mecanisme instituționale din
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
85, 161 Guțan, Maria, 162 H Haba, Mihail, 120 Hagiu, Ionel, 74, 117, 120, 121, 130, 135, 140, 143, 225, 229, 231, 238, 283, 470 Hagiu, Sorin, 195 Hagiu, Victor, 223 Haimovici, Adolf, 283 Haimovici, Sergiu, 120 Haivas, Mihai, 324 Harabagiu, Gabriel, 29 Haritonovici, Răzvan, 448 Hatmanu, Dan, 410, 551 Hatmanu, Lucian, 50 Hatmanu, Petru, 284 Hawks, Peter, 425 Hăulică, Adriana, 161 Hăulică, Dan, 421 Hăulică, Ioan, 128, 129 Hăulică, Ion, 98, 99, 128, 227, 419 Hălălău, Ion, 122, 222, 283
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
încheiat un acord cu RCS&RDS, pentru România și Ungaria, în baza căruia canalele HBO vor fi disponibile în continuare pentru abonații companiei de telecomunicații, atât în cablu, cât și pe platforma de satelit Digi, a declarat, pentru Mediafax, Carmen Harabagiu, Country Manager HBO România. Noul acord a fost semnat în condițiile în care actualul contract de retransmisie a canalelor HBO pe rețelele RCS&RDS, în cablu și DTH (platforma de satelit Digi), urma să expire pe 31 decembrie 2012. Carmen
RCSandRDS revine asupra unei decizii ce a provocat un adevărat scandal () [Corola-journal/Journalistic/80496_a_81821]
-
Country Manager HBO România. Noul acord a fost semnat în condițiile în care actualul contract de retransmisie a canalelor HBO pe rețelele RCS&RDS, în cablu și DTH (platforma de satelit Digi), urma să expire pe 31 decembrie 2012. Carmen Harabagiu nu a precizat pentru ce perioadă a fost semnat noul acord între HBO și RCS&RDS. RCS&RDS este unul dintre cei mai importanți operatori de telecomunicații din sud-estul Europei, cu servicii furnizate în România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Croația
RCSandRDS revine asupra unei decizii ce a provocat un adevărat scandal () [Corola-journal/Journalistic/80496_a_81821]
-
solicitarea Nova Force Tehnic SRL Giurgiu. Televiziunea va emite prin satelit, zilnic, între orele 7.00 - 00.30. Potrivit proiectului remis CNA, se estimează intrarea în emisie în maximum 15 luni de la obținerea licenței audiovizuale, informează . Reprezentanții Giga TV, George Harabagiu, director executiv redacțional, si Daniel Ghiță, administratorul societății din Piatră Neamț, prezenți la ședința CNA, au precizat că în termen de 90 de zile de la obținerea licenței vor fi achiziționate materialele necesare. Potrivit proiectului depus la CNA, în prima etapă
Giga TV Bucureşti a primit licenţă audiovizuală de la CNA () [Corola-journal/Journalistic/26553_a_27878]
-
90 de zile, pentru motive de natură tehnică, și mai mult de 96 de ore, pentru orice alte motive imputabile titularului”. Postul intră direct în revizie tehnică și își va relua emisia peste 90 de zile, după cum a solicitat George Harabagiu, manager de proiect, care a vrut păsuire pentru a putea reface echipa și grila de programe.
Postul Giga TV își primește licența înapoi. Când va emite by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/69265_a_70590]
-
și din Bosnia-Herțegovina. Recent, selecționata României a fost eliminată din cursa pentru calificare la turneul final al Campionatului Mondial din 2006 din Japonia. Antrenorii Mircea Spătăcean și Robert Tvardochlib au la dispoziție următorul lot de jucători: Andrieș, Bălhăceanu, Birău, Abraham, Harabagiu, Stancu, Olteanu, Roman, Carpen, Dumitrescu, Voinea, Bobeanu, Lică, Kovacs, Tănăsescu și Teher. l Duminică, pe circuitul de la Mugello, se va desfășura etapa a cincea a Campionatului Mondial de motociclism viteză, dotată cu Marele Premiu al Italiei. După patru etape, primele
Agenda2005-23-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283786_a_285115]
-
compania lui Al. Paleologu, Nina Cassian, Șerban Foarță, Paul Miron, Ion Omescu, Tudor Popescu, Val Gheorghiu, Valeriu Stancu), într-un automobil cu aer condiționat (lîngă Costin Merișca, Vasile Iancu, Nicolae Turtureanu, Grigore Ilisei, Constantin Coroiu), dar și în căruța unui harabagiu de-al lui Creangă, gata-gata să-și piardă roțile prin hîrtoape (autorul se zdruncină, la drum, vreme de doi ani, între 1991 și 1993, alături de "personajele" cunoscute în calitate de secretar literar al Teatrului Național "V. Alecsandri" din Iași: lucid, cu o
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
prin hîrtoape (autorul se zdruncină, la drum, vreme de doi ani, între 1991 și 1993, alături de "personajele" cunoscute în calitate de secretar literar al Teatrului Național "V. Alecsandri" din Iași: lucid, cu o ironie adesea demolatoare, le zice bine Bibicu' din căruța harabagiului). în yachtul de lux, Florin Faifer nu se lasă furat de peisaj și nici de excelența companiei; atent la definiții ("O victimă a unui regim opresiv, pe care l-a slujit cu zel. Cam asta ar fi imaginea pe care
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
un element productiv, atașat unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de meserii - atît cuvinte cu "culoare locală" balcanică, evocînd o lume trecută - tulumbagiu, bostangiu, harabagiu, herghelegiu, toptangiu, bragagiu, lustragiu -, cît și termeni curenți, neutri - geamgiu, tinichigiu, macaragiu, barcagiu, camionagiu. În texte de acum cîteva decenii apar și alte denumiri care au avut mai puțin succes - de exemplu confecționagiu. Ca multe alte elemente turcești, sufixul a
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
Pleter Dragoș-Alin, 14 ani l Toader Ioan, 41 ani l Mărcuș Elena, 62 ani l Mitin Arseniu, 63 ani l Bota Rodica, 48 ani l Râpan Viorica, 72 ani l Baba Piroska, 47 ani l Roșu Ilie, 53 ani l Harabagiu Adriana-Gabriela, 18 ani l Sentici Viorica, 78 ani l Zeldeșan Ioan, 57 ani l Balasz Eugen, 78 ani l Igna Lelica, 47 ani l Vigi Livia, 80 ani l Stoican Ana-Luiza, 11 zile l Tau Traian, 76 ani l Suciu
Agenda2004-50-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283159_a_284488]