200 matches
-
luna martie 1486, are loc o nouă luptă, la Șcheia. Cum ungurii și polonii au dus tratative cu turcii pentru încheierea păcii, este firesc ca Ștefan, aflat acum singur în fața colosului otoman, să fi trimis un sol la Poartă cu haraciul datorat de Moldova, ca o țară ce se afla în dar-al-ahd. Nu s-a păstrat nici un document care să probeze această reînnoire a legăturilor cu Poarta, dându-se, probabil, cu această ocazie, cum crede Mehmet Mustafa o fetih-name, similară celei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmăreau cuceriri în Moreea și pe țărmul Adriaticii, care să-i aducă aproape de Italia. Așa se explică scrisoarea pe care Baiazid al II-lea i-o trimite lui Ștefan cel Mare, ca să încaseze o rămășiță de 500 de ducați din haraciul pe 1500. Scrisoarea a fost găsită la un sclav refugiat în decembrie 1500 la creștini și inclusă de Sanudo în Diariile sale. În scrisoare, sultanul îi reproșează domnului român că, în loc să-și achite datoria, i-a tăiat nasul solului turc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale. În scrisoare, sultanul îi reproșează domnului român că, în loc să-și achite datoria, i-a tăiat nasul solului turc și i-a scos ochii. Sultanul nu pricepe de ce Ștefan a procedat așa, din moment ce „până acum, înainte de termen tu trimiteai zisul haraci”. Dacă, de obicei, în asemenea cazuri, sultanul profera cele mai dure amenințări, de data aceasta tonul scrisorii este destul de împăciuitor. Domnul să se hotărască, vrea război sau pace, sultanul a avut încredere în el și „dacă ai făcut așa, așteaptă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu turcii, iar regele Ungariei, deși considerase, la un moment dat, că ostilitățile ar putea să înceapă în luna septembrie, nu întreprinde nimic. Așteptând ca puterile creștine să înceapă ele ostilitățile, prudent, domnul se hotăra, deocamdată, să nu mai plătească haraci turcilor. Ivan al III-lea, nu numai că nu se gândește la o alianță contra turcilor; dimpotrivă, bizuindu-se pe sprijinul lui Mengli Ghirai, vasalul sultanului și în înțelegere cu unii cneji, care se aflau sub stăpânirea marelui duce Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a presupus că, în septembrie 1501, Ștefan a încheiat pacea cu turcii. La o lună după moartea regelui Ioan Albert, la 19 iulie 1501, se încheie pacea polono-otomană. În realitate e vorba de reînnoirea păcii, ceea ce înseamnă, de fapt, plata haraciului, așa explicându-se prezența solului moldovean la Constantinopol. La întoarcerea în țară, solul polon Lanczkoronski se întâlnește cu domnul Moldovei. Domnului nu i-au plăcut unele cuvinte spuse de sol și se poate că, datorită acestui incident, Ștefan a ordonat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anevoioase, deoarece regele Ungariei a ținut ca în tratat să fie incluse Moldova și Țara Românească, lucru greu de acceptat de către sultan, care știa că cele două țări îi plătesc tribut. Sanudo menționa în Diariile sale că Ragusa plătea un haraci de 10.000 de galbeni, Ștefan 4.000 de galbeni și Radu cel Mare 8000. În urma tratativelor purtate la Buda în vara anului 1503, s-a stabilit ca nobilii regelui Alexandru să se întâlnească cu dregătorii lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scaun fiul său Bogdan. Boierii, însă, s-au împărțit în două tabere: unii îl vroiau pe Bogdan, iar alții ar fi vrut ca să devină domn pretendentul aflat la turci. În luna iunie, logofătul Tăutu a mers la Constantinopol să plătească haraciul. Pe Tăutu l-a însoțit un demnitar, care aducea cu sine steagul, pentru a înscăuna un nou domn. Massari spune că regele Ungariei l-ar fi dorit ca domn pe Bogdan, de teamă ca pretendentul adus de turci ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria episcopului de Warnia, cel care-l sfătuise pe Ioan Albert să nu atace Moldova, că i-au sosit vești de la negustorii săi din Camenița, care se aflau la Suceava, din care reieșea că logofătul Tăutu s-a dus cu haraciul la Constantinopol și s-a întors însoțit de un sol turc, persoană importantă, care aducea steagul de domnie pentru a ridica în scaunul Moldovei un domn nou. Turcul venea nu cu puținii turci și și-a așezat tabăra pe malul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din tabelul alăturat, cele mai multe documente, 44 la număr, se referă la stăpânirea unui sat, jumătate din numărul documentelor din perioada anterioară. Acest lucru se explică datorită împrejurărilor de politică externă. Începând cu 1473, Ștefan cel Mare refuză să mai plătească haraciul cerut de Poartă și încep luptele pentru apărarea liniei Dunării în fața ofensivei otomane. Și în răstimpul de care ne ocupăm, cel mai mare număr de privilegii, 72, se referă la proprietăți de un sat sau mai mici de un sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Arbure, după cum a arătat Sorin Ulea. Acest simbol a fost prezent în mentalitatea domnului român din momentul în care s-a hotărât să înceapă conflictul cu turcii. Anul 1473 este “anul cheie”, în care domnul refuză să mai trimită haraciul la Poartă, ceea ce însemna ruptura cu colosul de la sudul Dunării. Cu un an mai târziu, în 1474, călugărul Iacov de la mânăstirea Putna, copia, din porunca lui Ștefan cel Mare, un Sbornic, care cuprindea și Panegiricul împăraților Constantin și Elena, întocmit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țara Românească semănând cu “un fel de jurnal de câmp”. Gorovei, “urmând o sugestie a bizantinistului D. Năstase”, a definit anul 1473 ca un an cheie al domniei lui Ștefan cel Mare, an în care refuză să mai trimită Porții haraciul anual. Ștefan Andreescu a considerat că letopisețul a fost scris în timpul domniei marelui domn, începând cu anul 1473 până în anul 1486, când se întrerupe, pentru a fi reluat din anul 1496 până la moartea domnului. Ultimul paragraf a fost redactat la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i fie milă de dânșii ". Satelor de pe la ținuturi încă le-au pus bani după putința lor, dându - le țidule de câți bani să deie pe an, și de câte ori într-un an, și pentru ce să deie acei bani, atîța pentru haraci, atîța pentru sîrhaturi și atîța pentru zaherele și altele, dându - le poroncă ca să-și stringă fiștecare sat câți oameni vor putea, și între ei să se ușureze, și ispravnicii să nu aibă voie nici a-i scădea, nici a-i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deoarece voievodul trădător de neam, Radu cel Frumos, era fidel supus al Porții Otomane și de faptul că Moldova nu plătea tributul stabilit, sultanul Mahomed porunci supușilor să-i trimită domnitorului următoarea somație: “De data asta, să aduci tu însuți haraciul, așa cum îl aduce și beiul Țării Românești, ca să știm cum stai tu cu noi.Trebuie să-mi cedezi Chilia și Cetatea Albă”. Pentru că Ștefan cel Mare tărăgăna la nesfârșit îndeplinirea poruncii, Mahomed îi transmise printrun sol vestitului Soliman-Pașa, aflat cu
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
Chilia și Cetatea Albă”. Pentru că Ștefan cel Mare tărăgăna la nesfârșit îndeplinirea poruncii, Mahomed îi transmise printrun sol vestitului Soliman-Pașa, aflat cu 80000 de luptători în Albania, pentru cucerirea cetății Scutari, următoarele: “ Ștefan din Moldova nu ne plătește de mult haraciul. Nici nu vrea să-mi predea Chilia și Cetatea Albă. N-are de gand, ghiaurul, să vină singur la mine cum iam poruncit prin soli. Prinde-l viu și adumi-l la Constantinopol. Iernează, după cucerirea Moldovei, vom atacă în primăvara
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
cu cobilițele pe umăr, treceau vesele și gureșe ca stolurile de vrăbii.” Conu Manole îl duce pe ajutorul de judecător la vie. „... Era o vie, ca toate viile. Nici mai frumoa să, nici mai urâtă. Coardele întinse pe garduri de haraci, de o parte a drumului, iar de partea cealaltă pe garduri de sârmă. Frunzele stropite din belșug cu piatră vânătă. Și strugurii mari, grei, atârnând de pretutindeni ca țâțele vacilor. Numai după ce am urcat pe jumătate pi eptul dealului și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de tűmennoion, peste care se suprapuneau tarhanii, oamenii de încredere ai Ha-Hanului, ai lui Gingis-Han . În jurul noionului se vor coagula nőker-ii (prietenii), tovarășii de arme, care depun jurământ verbal față de șef. Aceștia vor percepe de la populațiile supuse prin violență haraciul (dare în vite, iepe în lactație etc). Prin intermediul turco-tătarilor, în limba română au pătruns cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nőker-ii (prietenii), tovarășii de arme, care depun jurământ verbal față de șef. Aceștia vor percepe de la populațiile supuse prin violență haraciul (dare în vite, iepe în lactație etc). Prin intermediul turco-tătarilor, în limba română au pătruns cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de bunuri a unei persoane, ca în expresia „cu tot tarhatul” - îndeosebi legată de viața păstorească. Din rândurile acestei „aristocrații” se va
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de arme, care depun jurământ verbal față de șef. Aceștia vor percepe de la populațiile supuse prin violență haraciul (dare în vite, iepe în lactație etc). Prin intermediul turco-tătarilor, în limba română au pătruns cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de bunuri a unei persoane, ca în expresia „cu tot tarhatul” - îndeosebi legată de viața păstorească. Din rândurile acestei „aristocrații” se va alege un han
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
trupelor sale în Anatolia, organizează o expediție de pedepsire și de anihilare a akângilor din Rumelia în 1399, expediție descrisă de mulți cronicari turci . Iată cum relatează: „Iflak, care de multă vreme se găsea în rândul celor ce plăteau kharadj (haraci) și era dintre aceia care dădeau soldați sultanului, care niciodată nu a ieșit din făgașul servituții și al supunerii, prin vești ticluite, prin zvonuri fără temei și prin vorbe mincinoase și lăudăroase, acest necredincios ignorant a fost abătut de pe calea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o stare de tatonare, de încercare a armelor. Un domn creștin care a realizat o expediție în provinciile Imperiului otoman cu scopul de a distruge armata de akângii prădalnici, care se întoarce victorios în țara sa, nu putea să plătească haraci și nici să dea soldați sultanului. Că voievodul Mircea a plătit haraci turcilor nu încape nici o îndoială, dar aceasta s-a întâmplat după ce au fost epuizate sursele de rezistență armată, după ce înfrângerea turcilor la Ankara de către oștile lui Timur Lenc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a realizat o expediție în provinciile Imperiului otoman cu scopul de a distruge armata de akângii prădalnici, care se întoarce victorios în țara sa, nu putea să plătească haraci și nici să dea soldați sultanului. Că voievodul Mircea a plătit haraci turcilor nu încape nici o îndoială, dar aceasta s-a întâmplat după ce au fost epuizate sursele de rezistență armată, după ce înfrângerea turcilor la Ankara de către oștile lui Timur Lenc, i-a oferit șansa de a se amesteca în politica internă otomană
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de rezistență armată, după ce înfrângerea turcilor la Ankara de către oștile lui Timur Lenc, i-a oferit șansa de a se amesteca în politica internă otomană, sprijinind pe unii pretendenți la tronul sultanilor. Care era semnificația și sensul politic al perceperii haraciului de către turci de la țările creștine supuse de bună voie? Haraciul a existat independent de islam și era o practică curentă între populațiile care locuiau Asia Centrală sau lumea arabă, nefiind ca instituție o creație otomană: „Sensul haraciului în dreptul islamic era înțeles
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Timur Lenc, i-a oferit șansa de a se amesteca în politica internă otomană, sprijinind pe unii pretendenți la tronul sultanilor. Care era semnificația și sensul politic al perceperii haraciului de către turci de la țările creștine supuse de bună voie? Haraciul a existat independent de islam și era o practică curentă între populațiile care locuiau Asia Centrală sau lumea arabă, nefiind ca instituție o creație otomană: „Sensul haraciului în dreptul islamic era înțeles ca un impozit funciar perceput de la nemusulmani care, în virtutea „dreptului
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sensul politic al perceperii haraciului de către turci de la țările creștine supuse de bună voie? Haraciul a existat independent de islam și era o practică curentă între populațiile care locuiau Asia Centrală sau lumea arabă, nefiind ca instituție o creație otomană: „Sensul haraciului în dreptul islamic era înțeles ca un impozit funciar perceput de la nemusulmani care, în virtutea „dreptului” de stăpânire al cuceritorului musulman, își pierdea titlul de proprietate asupra pământului, pe care continuau să îl lucreze în beneficiul cuceritorului” . În „concepția primitivă arabă haraciul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
haraciului în dreptul islamic era înțeles ca un impozit funciar perceput de la nemusulmani care, în virtutea „dreptului” de stăpânire al cuceritorului musulman, își pierdea titlul de proprietate asupra pământului, pe care continuau să îl lucreze în beneficiul cuceritorului” . În „concepția primitivă arabă haraciul era privit ca plata unui serviciu extern de protecție” , ca o răscumpărare a păcii, așa cum era privit haraciul în primele înțelegeri românootomane . Țările Române intrau în categoria teritoriilor supuse pe cale pașnică, care după cum spunea califul Omar, „deveneau în mod
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]