121 matches
-
dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naț ionale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată, grasă, sau de arac (harag). Păstăile conțin în medie 90 % apă, 4 % glucide, peste 2 % protide, fibre 3 % (celuloză 1 %). Conținutul în substanțe minerale este de 1 g%, din care K 250 mg, Ca 50 mg, Mg 30 mg și P 50 mg %. Vitamina C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Își Împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul. Pe drum se Întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea haragi pentru vie. Află că s-a născut În ziua celor ce au să trăiască trai de bordei și nu a celor care să trăiască În curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Se vede treaba că’s În plus. Cum În plus Îmi sunt și frunzele, care Încep să se usuce una câte una; În plus e și merișorul, care Începe să se sfarogească. Cu siguranță, nu peste multă vreme, voi ajunge harag la fasole; acum abia Înțeleg de ce m’au educat să am tulpina așa dreaptă și Înaltă, atunci, la „manichiură“; sau, la iarnă, Într’un cuptor din sat, unde să mă Întâlnesc cu ramurile retezate mai an. L-aș ruga pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât obștea răzeșească. Dreptul bisericii asupra
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
instituțional ungar și urmând modelele ungurești, fuseseră deportați din acest oraș, asemenea celor din Satu Mare sau din Cluj (câte 18 mii). Dacă ne aducem aminte de supraviețuitorii care, mai apoi, au îmbogățit cultura maghiară, cum au fost regizorul de teatru Harag György, actorul Kovács Görgy sau scriitorul și redactorul Gáll Ernő, atunci trebuie să ne aducem aminte și de cei pe care acestă comunitate culturală i-a pierdut atunci definitiv. 12. Trecerea frontului Niciuna din țările care își revendicau Transilvania nu
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Scripcaru. Ca și ceilalți soldați pe care îi comandam, aveam obligația să ne facem masca individuală, scut de moarte, scut de pământ. Făcusem groapa individuală, adăpostul, și acum, minte razna de om, mă jucam cu lunetiștii, ridicând casca într-un harag. Când s-a întețit bombardamentul dau să mă retrag în groapa individuală. Aici, locotenentul Scripcaru. - Domnule locotenent, vă rog să treceți alături și să vă faceți singur adăpostul. - Fă mi-l tu. Eu sunt ofițer activ. - Dacă sunteți atât de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dacii au avut pe gordin, varietate de struguri albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă, auă etc. Harag, arac „par ce susține plantele agățătoare (vița-de-vie, fasolea)”, considerat achiziție recentă (din greaca medie, din turcă sau bulgară), este rezultatul românesc al unor îndelungate evoluții fonetice datorită cărora putem identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ocupăm de prinderea nemților care, eventual, s-ar fi salvat și s au ascuns în pădure. Pădurea de brazi din jurul localității luate sub observație fusese și ea bombardată, copacii, care aveau o grosime de 30-50 cm. circonferință, rămăseseră ca niște haragi pe care îi întrebuințăm noi la fasole, mai mare jalea, ne plângeau inimile. Spre seară am ajuns în localitate. Casele toate erau distruse, rămăsese doar un foișor, construit din lemn, unde duminica cânta echipa de muzicanți pentru populația adunată să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi ! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învățămîntului Spiru Haret. O clădire mare, impunătoare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
către sălile de spectacol. Nu-l reține nici chiar distanța dintre Cluj, București sau Sibiu. Cum nu i-a reținut nici pe Clody Bertola și Lucian Pintilie să alerge la Târgu Mureș să vadă Livada cu vișini în regia lui Harag sau pe Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc să ajungă la Cluj și să vadă Unchiul Vania. Nevoia de critici Cei mai mulți dintre laureații șirulului de Gale anterioare, la fel ca și cei din seara de 14 aprilie 2008, indiferent pentru ce
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
Ede din Oradea; ora 19, Sala Mare, „Pescărușul“ de Cehov, Teatrul Tomcsa Sándor Odorheiu Secuiesc; ora 22, Sala Studio, „Ce faci, dragă musiu? “, chansonete cu Vata Lorand l 18 mai, ora 18, în Sala mare, „Liliomfi“ de Szigligeti Ede, Trupa Harag György Satu Mare; ora 19, sala Teatrului Național, „Sinucigașul“ de Nikolai Erdmann, T.N.T.; ora 20, Sala Studio, „Norocul îi ajută pe cei îndrăzneți“ de Franz Xaver Kroetz, Teatrul Act București l 19 mai, ora 18, Sala Mare, „Fierarii“ de Miklos Nicolic
Agenda2004-19-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282388_a_283717]
-
și Radu Penciulescu, Dan Micu se face remarcat cu două spectacole de institut: Ritmuri, realizat la Teatrul Podul și premiat la Wrocław (Polonia), și Lăpușneanul după Costache Negruzzi. La Teatrul din Târgu Mureș (în perioada de glorie a directoratului lui Harag György), pe urmă, la Nottara (marcând epoca de strălucire a scenei conduse de Horia Lovinescu), la Teatrul Bulandra, la Naționalul din București, dar și pe scene din Ungaria, se afirmă ca regizor-filosof, având arta de forma actori și de a
Un destin spulberat. Lacrimi pe scena Teatrului Nottara by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40376_a_41701]
-
epuizat-o. Mai găsesc cîte-o țigară scuturată, uitată prin vreun buzunar de pantalon vechi. Ce să fac, s-o fumez de unul singur?” Lucian Pintilie în Bricabrac, Editura Humanitas, 2003, pag.45. Omagiul pe care Pintilie i-l face lui Harag, după ce a văzut Livada de vișini. Lucian Pintilie a fost coleg la secția de regie cu Radu Penciulescu, Sanda Manu, Valeriu Moisescu, Valeriu Grama. Toți fac parte din viața mea, în modul cel mai definitiv și mai profund. Ca și
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
construcții ce se dorește solidă. Poate și încărcătura istoriei teatrului obligă într-un fel la această revenire bine jalonată. Să nu uităm că aici au jucat și au lucrat, printre alții, Marcel Anghelescu, Toma Caragiu, regizori ca Aureliu Manea, Gheorghe Harag, Valeriu Moisescu, Dragoș Galgoțiu (făcînd probabil cele mai frumoase spectacole ale sale), scenografi ca Florica Mălureanu și Vittoria Holtier. La colaborarea cu regizorul Alexander Hausvater nu se putea ajunge doar stînd cu mîinile încrucișate și visînd. Lucrurile întîmplate aici, mai
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
valorii către porțile spiritului. O aventură care a însemnat nebunie pentru profesiune. Nebunie pentru teatru. Pentru că el, teatrul, era cu adevărat mai presus de orice. Mai presus de ființele și destinele creatorilor. Au venit aici și au lucrat și Gheorghe Harag - „Procesul”, ultimul spectacol al lui Amza Pellea - și Sanda Manu, și Valeriu Moisescu, și Ion Cojar, Cătălina Buzoianu, Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexandru Dabija, scenografii Doina Levința, Lia Manțoc, Puiu Antemir. Aici au fost, ani și ani, zile și nopți
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]
-
mai mic amănunt. Desigur, din vina mea. Aproape în aceeași perioadă, mai exact între 4 și 11 noiembrie, la Teatrul Maghiar din Cluj a avut loc un eveniment mai special și mai rar gîndit în peisajul nostru teatral: Zilele comemorative Harag György (1925-1985), 75 de ani de la naștere și 15 de la moarte. Imaginea și importanța acestui mare regizor au fost readuse în actualitate prin întîlniri și discuții, prin vizionarea pe casete video a unora dintre cele mai împlinite montări, prin strîngerea
Frunze de toamnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16617_a_17942]
-
de la moarte. Imaginea și importanța acestui mare regizor au fost readuse în actualitate prin întîlniri și discuții, prin vizionarea pe casete video a unora dintre cele mai împlinite montări, prin strîngerea laolaltă a unor actori care au lucrat mult cu Harag. Ideea festivalului a fost și aceea de a invita, cu spectacolele considerate reprezentative pentru acest moment, toate teatrele în care regizorul a poposit și a creat. De aceea au fost prezente: Teatrul de Nord din Satu-Mare, Teatrul Național din Tîrgu-Mureș
Frunze de toamnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16617_a_17942]
-
de Comedie din București și cel din Budapesta, precum și Teatrul Maghiar din Cluj, organizatorul principal. M-a impresionat, chiar în timpul foarte scurt pe care l-am stat la Cluj, dezvoltarea pe paliere, fiecare avîndu-l cu adevărat în centru pe György Harag, cu forța, umorul, geniul și valențele lui inepuizabile. Amintirile din timpul repetițiilor se completau în atmosferă cu imaginile spectacolului finit de pe ecranele monitorului (În stație, Unchiul Vanea, Guvernatorul lui Caligula, Furtuna și Livada de vișini, spectacolul său testament și singurul
Frunze de toamnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16617_a_17942]
-
că din nenumăratele cărți publicate în limba maghiară, unele special pentru acest eveniment, pe nici una nu am regăsit-o tradusă și în românește pentru ca și oamenii noștri de teatru să aibă acces la informații, documente, comentarii legate de personalitatea lui Harag. Nici un actor român, nici Silvia Ghelan care locuiește la Cluj, nu a participat la dezbateri, atît cît am fost eu la Cluj, să vorbească despre ceea ce știu și eu că a fost Harag pentru ei. Istoria teatrului românesc îl păstrează
Frunze de toamnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16617_a_17942]