115 matches
-
alta. Văcarii călări, haidăii, dau În așa fel, Încât șfichiul să se Învălătucească, să se Înnoade În jurul picioarelor -și trag... - A vrut s-o tragă pe bunica peste gard? - Numai s-o doboare. Dar nu i-a mers, mama cunoștea harapnicul - și „tehnica”, hoțul cel bătrân o bătuse, În curte, În fața slugilor... - Ai spus „tehnica”? - Ca să nu te poată trage, nici doborî, nu te tragi tu, ba chiar te apropii de cel care a dat: atunci harapnicul slăbește, se descolăcește, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a mers, mama cunoștea harapnicul - și „tehnica”, hoțul cel bătrân o bătuse, În curte, În fața slugilor... - Ai spus „tehnica”? - Ca să nu te poată trage, nici doborî, nu te tragi tu, ba chiar te apropii de cel care a dat: atunci harapnicul slăbește, se descolăcește, tu scapi... A scăpat și mama, a deschis poarta și i-a zis lui frate-său: Ai dat cu harapnicul În mine!, descalecă și vină să mă iei: tu cu harapnicul, eu cu parul... - Dar În ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
trage, nici doborî, nu te tragi tu, ba chiar te apropii de cel care a dat: atunci harapnicul slăbește, se descolăcește, tu scapi... A scăpat și mama, a deschis poarta și i-a zis lui frate-său: Ai dat cu harapnicul În mine!, descalecă și vină să mă iei: tu cu harapnicul, eu cu parul... - Dar În ce limbă vorbeau Între ei? - Ei, În ce limbă! se supără mama. Nu știu, nu eram de față, Încă nu mă născusem - oricum, mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Între ei? - Ei, În ce limbă! se supără mama. Nu știu, nu eram de față, Încă nu mă născusem - oricum, mama În românește mi-a povestit. - S-au bătut frații Între ei? - Și ce? Era luptă dreaptă! - Dreaptă, el cu harapnicul, ea cu parul? Asta-i luptă dreaptă? Și cine a Învins? Bineînțeles, ca În covor, Binele: bunica... - Cine, alt’? La Început, mama l-a croit cu parul, i-a spart capul, i-a nenorocit o mână, dar pân-la urmă, mai-mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ochii Închiși. Continuăm altă dată, la altă vizită: - Dar nu s-au lăsat, neamurile, zic. S-au Întors, după o vreme, cu măști de stupar... - S-au Întors, cum altfel? Dar acum mama și cu tata Îi așteptau pregătiți: cu harapnice cu curnuți. A-ha: curnuții-cornuții, fructele țepoase ale unor spini de cărare și de pășune, cât un bob de mazăre, cu ace-cârlige (de aici: cornute!) și veninoase. Așadar, bunicii de la Chiștelnița, ca să-și apere sărăcia-glia și nevoile și neamul..., prinseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
A-ha: curnuții-cornuții, fructele țepoase ale unor spini de cărare și de pășune, cât un bob de mazăre, cu ace-cârlige (de aici: cornute!) și veninoase. Așadar, bunicii de la Chiștelnița, ca să-și apere sărăcia-glia și nevoile și neamul..., prinseseră de șfichiurile harapnicelor curnuți; loveau numai În cai; și numai la părțile sensibile - asta sigur am citit-o. Dar nu În Creangă. Firește, caii, Înnebuniți, au luat-o la sănătoasa: peste-un ceas, păgânătatea e ca pleava vânturată / Iar În urmă se Întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
totul se macină până-n scoarța cerebrală tot! tot! Dar, stai , a mai rămas ceva: Noaptea. I se legase în ascuțimea brațelor două șomoioage de pulberi argintii și sticloase. Un colb înspumat bătut peste fața sa rotundă sufla tot greul pământului. Harapnicul pocni meschin și înfiorător, se lovise pe sine ca în noaptea dintre ani. Din gura sa umedă se prelinseră două limbi de foc. Una se lovi intangibil în neant, iar cealaltă scrijeli rănind undeva un plop singuratic. Lângă doi ochi
Prin urmele noptilor ude de primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
seara mă întorc acasă și lunea seara plec iar. Ei? Ce zici? Ce să zic? Îi bine... Da’ îi putea tu munci cât ți-a cere acolo? Am să pot, Marandă. Am să pot, fiindcă acolo în mină ședeau cu harapnicul pe noi și munceam ziua întreagă. Da’ ce ai să mănânci? 135 Am să iau câte ceva de acasă până ce oi câștiga câteva parale. Pe urmă... mai vedem noi. Ți-oi aduce și ție una-alta de la târg. În seara aceea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
adânc și-n lat firul oricărui izvor. Tot preotul satului spune că pe jeratic seceta crapă, și iată-n prânz cerul se-ntunecă, și norii curg râuri de apă. Fulgere, tunete, grindini năprasnice dărâmă copaci și gospodării, furtunile bat din harapnice păcatele ce ne-ngroapă de vii. Pământul ca piatra, nu poate bea apa, care se învârte în valuri, la vale, trăgând sub ea cu grapa, cu sapa tot ce-i iese în cale. Bucătăriile s-au umplut cu fierturile acestor
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
vară, încălcaseră moșia stăpânului său, vrea cu tot dinadinsul să-mi sechestreze vitele, abia scoase de la treierat, pe aria din vecinătate. M-am opus, dar până la urmă mam ales și cu boii luați și cu obrazul drept plesnit de sfichiul harapnicului pe carel mânuia cu dexteritate. În cel mai scurt timp, eu și tata sau mai bine zis tata și cu mine ne prezentăm la curtea boierului și suntem primiți aproape imediat, incidentul se rezolvă amiabil, tata prezentându-mă ca elev
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
estetice diferite de ale surorii sale, ajunsă boieroaică, și nu îi place interpretarea muzicală a unui măgar învățat. În alte povești, cu haiduci și nu numai, aceștia sunt puși în butuci, ținuți cu fața în fum de ardei, bătuți cu harapnicul etc. În secolul XIX chiar, un personaj al lui Radu Rosetti judecă fără apel o roabă țigancă și pune vătaful s-o biciuiască. Dificultatea executării sentinței apare nu pentru că individa e gravidă chiar cu boierul, ci pentru că nu poate fi
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
se întindeau pe crac, ia soare... Cînd le era dor de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa călăreț... Cîteodată se odihneau. Ilie povestea din Robinson Crusoe sau din Halima sau citea poezii populare, din colecția lui Alecsandri, pe care Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
plecat bărbatul la treburi, femeia și-a pus testemelul și s-a dus la boier. Pentru că și-a "bătut și asuprit" femeia, prietenul lui Constadin Moțoc a primit sancțiuni din partea boierului. A fost lovit cu palma peste gură, apoi cu harapnicul peste ochi și peste tot corpul, a fost ținut toată noaptea în gerul Bobotezei "cu capul vârât într-un gard, cu gâtul strâns între nuiele", apoi l-au dus într-un bordei, i-au pus picioarele în butuc și au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
băieți din sat să ne ducem cu plugul, căci eram și eu mărișor acum, din păcate. Și in ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat de capul tatei, să-mi facă și mie un buhai ori, de nu, batâr un harapnic. - Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea? Vrei sa te bușască cei handralăi prin omăt? Acuș te descalț! Văzând eu ca mi-am aprins paie-n cap cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
să ne ducem cu plugul, căci eram și eu mărișor acum, din păcate. Și in ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat de capul tatei, să-mi facă și mie un buhai ori, de nu, batâr un harapnic. - Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa mea? Vrei sa te bușască cei handralăi prin omăt? Acuș te descalț! Văzând eu ca mi-am aprins paie-n cap cu asta, am șterpelit
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de țară, care încă mai geme sub stăpânire străină. Mai apoi, prin vremi și peste vremi, ca o ironie a soartei, Basarabia a devenit stindardul românismului în fața năvălitorilor din Răsărit, care de secole au adus asupra românilor numai lovituri de harapnic, umilință și ocupație, fiind nedreptățită, batjocorită și silită a-și plăti libertatea cu sânge și biruri împovărătoare. Nimeni însă, până în anul 1812, nu a încercat să-i fure și ființa națională, cu tot cu datini și obiceiurile cele din străbuni, căci aruncată
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute familiile , i-au emoționat până la lacrimi.. pe săteni. Dar, marea surpriză... a urmat în noaptea de Anul Nou, când am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii... așa ca la noi în Moldova. Ne-am „urat” Directorul și profesorii... și, am trecut la săteni. De neuitat a rămas pentru bănățeni, noaptea aceea a Anului Nou, dar... și, pentru noi. Satul vuia de urale... „hăi...hăi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așa ca la noi în Moldova. Ne-am „urat” Directorul și profesorii... și, am trecut la săteni. De neuitat a rămas pentru bănățeni, noaptea aceea a Anului Nou, dar... și, pentru noi. Satul vuia de urale... „hăi...hăi”, de pocnetele harapnicelor, ca din pușcă, vuietul buhaiului, și tălăngilor, dar mai ales cu „hăielile”.. de se auzea până la marginea satului. Era un adevărat spectacol și, care impresiona. Trecuse mult de miezul nopții și, urasem doar la câteva gospodării... „Vă așteptăm să mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dus... și, i-am bucurat. Frigul se înmuiase... Din cer cerneau în legănări leneșe, fulgi ușori de zăpadă ca niște fluturi albi. Din nou satul dădu în clocot, parcă într-un clocot mai mare de urale... „hăieli” și pocnete din harapnice ca din pușcă, de parcă s-ar fi întors frontul... Și, odată înfierbântați, de câteva păhărele de pălincă, instinctele strămoșilor deveniră de nestăvilit. Ninsoarea încetase, luna se ivi într-o spărtură de nori luminând ca ziua... era o noapte senină și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei bănci populare și a obștei agricole sătești, a găsit un larg ecou în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lasat. Nu-i de la noi începutul Și nici la noi nu-i sfârșitul, Așa-i de când lumea și pământul. Iar voi, plugarași fârtați, Stați puțin și nu mânați În zăbrele vă răzămați Pistoalele vi le-ncărcați De opinci vă grijiți, Harapnicele vi le pregătiți Ca sa mergem la arat La mărul rotat din Dealul Lacului Unde-i locul grâului. La mărul rotat. Iar sub măr cine-i culcat? Îi Gruian și cu Novac, Și Gruian mereu spunea Ca-n Țaringrad ar pleca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lasat. Nu-i de la noi începutul Și nici la noi nu-i sfârșitul, Așa-i de când lumea și pământul. Iar voi, plugarași fârtați, Stați puțin și nu mânați În zăbrele vă răzămați Pistoalele vi le-ncărcați De opinci vă grijiți, Harapnicele vi le pregătiți Ca sa mergem la arat La mărul rotat din Dealul Lacului Unde-i locul grâului. La mărul rotat. Iar sub măr cine-i culcat? Îi Gruian și cu Novac, Și Gruian mereu spunea Ca-n Țaringrad ar pleca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
minciunii. Acolo oamenii se pleacă legii împăratului și legii lui Dumnezeu - însă cu viclenie, alcătuindu-și dobândă numai pentru pofte și patimi. Vorbele dulci și zâmbetele au în ele otravă. Pe meșteșugari și pe plugari îi istovește camăta; pe robi harapnicul; pe neguțător vistieria și mita. Flămânzii și calicii împărăției s-au adunat aici, cerșind pe toate căile cetății, răcnind la hipodrom, pândind noaptea palatele, așteptând căderea domnilor. Palatul autocratorului e sub sabia străjerilor; ș-aceștia stau la pândă, râvnind comorile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-n gură. Cu uratul Cu câteva zile înainte de sărbători ne întâlneam cu o grupă de băieți și fete (Aurel, Vasile, Doca, Maria, Oltea și Valeria) și făceam repetiție pentru mersul cu plugușorul și cu buhaiul. Aurel avea buhaiul și Vasile harapnicul, iar noi uram. Aveam grijă la cuvinte, să nu greșim, să nu ne trezim sub geam cu bâlbâieli și șoșoteli. De aceea repetam de zor. Eu le scriam cuvintele și împărțeam foile la toți, ca să le învețe bine, pe de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
motivând că n-avem ce căuta la casa lui. Au urmat cadrele școlii. Am început cu domnul director Șerbănescu Ion, care locuia în incinta școlii. I-am urat plugușorul eu și Oltea, Maria și Doca, băieții au tras buhaiul și harapnicul pocnea de te asurzea, iar "hăi, hăi!" răsuna până la valea Sucevei. A ieșit toată familia pe treptele de la intrare: domnul director, doamna, soția lui și copiii: Chița, Nuțica și Tusicu. Ne-au felicitat, ne-au mulțumit și-apoi am plecat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]