333 matches
-
Scotea pe naiba! Mănenii nu puneau harbuji ca să-i vândă - ar fi avut cui, erau niște Ovrei care făceau en-gros... - Atunci? Îi mâncau ei? - Pentru asta le-ar fi ajuns câteva cuiburi, nu atâtea hectare... - Atunci de ce puneau hectare de harbuji? - Ca să aibă de unde-și muta turul izmenelor: de pe prispă În prepeleac! - Cel mai frumos prepeleac era al lui Morcov... - ... ce mai rămăsese din el, după trecerea frontului... N-ai apucat perioada lor de aur. După Ocupație, apoi după Liberare, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
muta turul izmenelor: de pe prispă În prepeleac! - Cel mai frumos prepeleac era al lui Morcov... - ... ce mai rămăsese din el, după trecerea frontului... N-ai apucat perioada lor de aur. După Ocupație, apoi după Liberare, chiar dacă au continuat să pună harbuji, nu s-au mai ținut de prepeleacuri atât de... - ... Înalte - În caietele cu Monografia Manei, mama desenase câteva, notase dimensiunile - e adevărat că al lui Blănaru avea peste douăzeci de metri? - Douăzeci? Cât o casă cu șase-șapte etaje? - Atunci zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la Ciocâlteni; la noi harbuzarii Își făceau colibă să-i ferească de ploaie, de arșiță; și la noi Își Înălțau prepeleacuri de pază: trei-patru pari sănătoși, o podișcă, un acoperiș de paie, de papură ori de răgoz, o scară... cum harbuzul e cultură „târâtoare”, o poți păzi din picioare, dintr-un prepeleac de trei metri Înălțime acoperi cu privirea o rază de cel puțin un kilometru - dar aici... Zice maică-ta: «Să știi că inspectorul ne-a spus minciuni, cu satul-greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
găsit! Unii alergau În urma noastră, alții ne ieșeau Înainte, la șosea - ca să ne taie drumul... Că nu se face să trecem așa, fără să gustăm din roadele pământului și din munca lor; să Încercăm, să vedem, să le cinstim truda: harbujii... Gustăm noi o felie, două, trei, la Început ne-a prins bine, că ne era cald, ne era sete - numai că nu se făcea să guști de la Gheorghe și să nu-i cinstești pe Gavrilă, pe Vasile, pe Dumitru... Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
drum - cunoscut, străin, dușman: Da’ ia gustaț’, da’ ia mai luaț’...». Noroc că maică-ta știe cum să refuze un Basarabean, fără să-l ofenseze - de data aceea a zis că e Însărcinată și se păzește... Așa am scăpat de harbuji, dar nu și de prepeleacuri... La dreptul vorbind, harbujii erau un pretext: «Harbujii-s de la Dumnezeu, dar ce ziceți de...» - adică de prepeleacuri... Sincer, nu mai văzusem așa ceva. La armată umblasem prin Bucovina și prin Oltenia dinspre munte, știam ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai luaț’...». Noroc că maică-ta știe cum să refuze un Basarabean, fără să-l ofenseze - de data aceea a zis că e Însărcinată și se păzește... Așa am scăpat de harbuji, dar nu și de prepeleacuri... La dreptul vorbind, harbujii erau un pretext: «Harbujii-s de la Dumnezeu, dar ce ziceți de...» - adică de prepeleacuri... Sincer, nu mai văzusem așa ceva. La armată umblasem prin Bucovina și prin Oltenia dinspre munte, știam ce-i aceea o casă din lemn, o poartă Înflorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
maică-ta știe cum să refuze un Basarabean, fără să-l ofenseze - de data aceea a zis că e Însărcinată și se păzește... Așa am scăpat de harbuji, dar nu și de prepeleacuri... La dreptul vorbind, harbujii erau un pretext: «Harbujii-s de la Dumnezeu, dar ce ziceți de...» - adică de prepeleacuri... Sincer, nu mai văzusem așa ceva. La armată umblasem prin Bucovina și prin Oltenia dinspre munte, știam ce-i aceea o casă din lemn, o poartă Înflorată, stâlpi ciopliți, văzusem, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ședeau ei, tot ca pe prispă, dar mult mai sus? Nu priveau ei lumea de la Înălțime? - Ba da, Însă lumea care-i interesa: trecătorii... La ei răcneau, Întâi, ca la hoți; pe ei Îi rugau, Îi sileau să le cinstească harbujii... De fapt, nu voiau decât să le arate străinilor cât de Înalt, de Înflorit, de... scump e prepeleacul... FĂRĂARABIA - Ia să-mi spui tu mie... Învățătorul de tata. Încă nu știu ce are să-mi ceară să spun, dar știu: nu e examinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
felul acesta încropise flăcăul o avere frumușică - încât lumea nici nu se uimi prea tare când berarul Ciuc îl tocmi pentru fata lui... Au început să se coacă viile și peste tot se aud strigătele celor cu pepeni. Eu mănânc harbuji, tanti Clemanza spintecă lubeniță, iar tanti Mizi, mai stăpânită, se îmbată de parfumul turkestanilor. Pâinea o coacem în casă. Miercuri, 13 septembrie Globul de aur al toamnei și-a risipit pârguitele-i țăndări peste livadă și țarină. Apoi s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe mine, ci ataca și alte persoane. Până la urmă, tata a vorbit cu stăpânul boului nărăvaș și acesta a vândut perechea de boi și și-a cumpărat o pereche de juncani. După trecerea foametei, vreo trei ani, tata a cultivat harbuji și zămoși și eu cu frații mai mici, Aurel și Mihai, îi păzeam ziua. Ne duceam dimineața și stăteam până seara. În mijlocul harbuzăriei, tata făcuse un foișor, un fel de observator, iar în vârful unui stâlp legase o jantă de la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
îi păzeam ziua. Ne duceam dimineața și stăteam până seara. În mijlocul harbuzăriei, tata făcuse un foișor, un fel de observator, iar în vârful unui stâlp legase o jantă de la roata unui camion distrus în război. Când cineva încerca să fure harbuji sau zămoși, ne urcam repede pe foișor și băteam geanta de oțel, care suna ca un clopot. Harbuzăria nu era prea departe de casă, iar tata când auzea, încăleca pe iapa Murga și în câteva minute era la noi. Când
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ca alimentație, mă limitez la legume și fructe crude. Fac salată de : ceapă, castraveți, roșii, ardei, frunze de pătrunjel, mărar, leuștean, cu oțet și ulei. Mănânc un castron de salată, pe zi, cu pâine neagră. Mai mănânc, zilnic, pepeni verzi (harbuz) și alte fructe: pere, mere, struguri. Uneori gust puțină brânză de vaci (o lingură). Beau apă minerală plată „ Perla Harghitei”, dar puțină, că nu îmi este sete. Fructele și legumele crude „ taie” setea. Omul dorește foarte mult ceea ce nu are
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
simțeam o durere intensă în ochiul stâng. Bănuiesc că una din tocanele de legume servită, a conținut și niște ciuperci mai puțin comestibile (fără să mă avertizeze). Revenită acasă, am stat trei zile la pat. Am mâncat numai pepene verde (harbuz) și, de trei ori pe zi, am mâncat câte o rămurică de leuștean crudă. Am mestecat rămurica de leuștean în gură, ca pe o gumă, apoi am înghițit-o. La ambii ochi am pus comprese cu frunze de varză albă
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
greutatea la care au ajuns. Pe această listă regăsim: ananasul, ardeiul iute, brocoli, andivele, castraveții, căpșunile, ceapa, cicoarea, conopida, fasolea verde, grepfruitul, guliile, lămâia, merele, mango, morcovii, păpădia, piersicile, portocalele, sfecla, ridichea, spanacul, sparanghelul, țelina, varza verde, zmeura, usturoiul, lubenița/harbuzul. Foarte gustos și hrănitor este următorul desert, care se mănâncă, bineînțeles, pe stomacul gol. Eu l-am denumit „desert Gicu”. Se pasează o banană coaptă sau două, se adaugă nucă sfărâmată, o linguriță rasă de scorțișoară și miere după gust
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
aproape toate organele interne dar s-a constatat și câteva răni mai superficiale aplicate și de Tănase și Ion. Victima Matei Ion se ocupa mai mult cu furatul. În noaptea respectivă a furat din harbuzăria cap-ului un sac de harbuji, pepeni verzi. Pe drum s-a întâlnit cu acești patru rău făcători chiar pe aleea unde a fost ucis. Ei l-au luat la rost de ce umblă ca liliacul noaptea și i-au aplicat pedeapsa capitală. Au lăsat cadavrul pe
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
întâlnit cu acești patru rău făcători chiar pe aleea unde a fost ucis. Ei l-au luat la rost de ce umblă ca liliacul noaptea și i-au aplicat pedeapsa capitală. Au lăsat cadavrul pe aleea gării, au luat sacul cu harbuji, s-au retras într-o grădină unde au rămas până ce au devorat toți cei cinci harbuji. Apoi au început să se bată între ei cu cojile rămase. Când a început ancheta cu Croitorul Ioan, acesta a plecat imediat la casa
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
luat la rost de ce umblă ca liliacul noaptea și i-au aplicat pedeapsa capitală. Au lăsat cadavrul pe aleea gării, au luat sacul cu harbuji, s-au retras într-o grădină unde au rămas până ce au devorat toți cei cinci harbuji. Apoi au început să se bată între ei cu cojile rămase. Când a început ancheta cu Croitorul Ioan, acesta a plecat imediat la casa lui Roibu povestind că legea e pe urmele lor. Dar ei glumind, au răspuns că nu
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
la comiterea furturilor și a tâlhăriilor, dar Stan Pavel având o datorie mai veche de 600 lei, neachitând-o și tot amanand-o, Vasile Caprși s-a răzbunat prin intermediul celor trei criminali. După ce l-au omorât, i-a furat 5-6 harbuji într-un sac care erau și ei furați din tarlaua CAP din Ivești, pe care i-a mâncat într-o grădină părăsită,din apropiere. Ajuns acasă la locuința lui Vasile și povestindu-le bravura lor arătându-i limba victimei , acesta
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de protecție tip Plymouth 1946 pe capota Volkswagen-ului din spate. — Nervii mei! se plânse Ignatius. Era tolănit pe bancheta din spate astfel încât de afară nu se vedea decât vârful șepcii lui verzi de vânătoare, arătând ca o bucată promițătoare de harbuz. Din spate, unde stătea întotdeauna deoarece citise undeva că locul de lângă șofer era cel mai periculos, urmărea cu dezaprobare manevrele violente și neîndemânatice ale mamei sale. Bănuiesc că ai distrus complet biata mașinuță pe care cineva a lăsat-o cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tot toarce, Lâna de pe caier stoarce. Veneția Cui răspunde-i dau un tort: Ea nu zboară printre stele, Că e una dintre cele Cu care se face sport. Seamănă cu un bostan, Care crește-n cucuruz, Poate chiar cu un harbuz Uite-așa de dolofan. Nu mă întrebați pe mine, Fotbaliștii știu mai bine, Că doar dânșii, bunăoară, Trag și peste, trag și-n bară. Unii par ca din bumbac, Alții - lână scărmănată; Se întâmplă câteodată Că în ploaie se prefac
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
melci, fluturi, dovleci, leușteanul, mărarul, "cepe dulci" și păpădii. O Elegie e mostră relevantă: "O, magazii de mărfuri! / O, sfecle vechi de zahăr! / Sunt stampilat de îngeri, / Nu pot să mă mai apăr; / În săli de așteptare / Cu miros de harbuz / Beau iar dulci decilitri / De-amurg și fac abuz / Cu timbre dăruite / de factorul postal"... Spațiile închise (În dormitor, În bucătărie, Interior), nespectaculosul exercită o fascinație sui generis. Până și afară, tentează un "univers dens și mic". Într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din crengi; cuib; dărăpănată; dărăpănătură; deasupra; disconfort; distracție; distrusă; dorință; dos; durere; eu; excursie; explorare; foc de tabără; frig; fum; gaură; grădină; harbuji; horn; hotel; hoții; iar; izolare; izolat; izolație; început; închis; îndemn; îndrumător; înghesuit; îngust; întins; joacă; jocuri; lac; limită; liniște; lipsuri; loc de odihnă; locuința; locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); verdeață (2); aer; agitație toridă; albastru; amintiri; aniversare; aridă; arzătoare; așteptată; barbă; belșug; blîndă; bronzat; bunici; căldura; calea; caniculară; casă părintească; cireși; culoare; cuptor; depresie; distracții; distrată; nu dorm; emoții; energică; floare; flori; foarte bine; fustă; gagici; fără haine; harbuz; iară?; iarna; iaz; iei; iubire; înaintată; îndepărtată; însorită; înverzire; lenjerie; limonadă; linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni; noutate; odihnă, mare; pantaloni scurți; perfecțiune; petreceri; pîine; piscină; plăcut; plajă, prășit; ploi; ploioasă; proaspătă; repede; roșii; rudă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
recoltă la alta și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă, tata aducea mai multe care cu lemne de esență tare, să fie pentru un an întreg; punea la murat varză, harbuji, castraveți și pătlăgele, toate în butoaie pregătite de tata din timp. Parcă-l aud pe tata: - Aglăiță hăi, ia urcă tu în pod, că ești mai sprintenă și taie o felie de jambon, groasă așa, cam cât degetul ista mare
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
care mi-o amenajasem drept masă. Stăteam pe prispă și auzeam glasul unui cerșetor care venea din poartă în poartă dinspre strada Mihail Sturza. Avea un glas răsunător, care se auzea mai dihai decât glasurile țăranilor vânzători de castraveți și harbuji, care umblau cu căruțele încărcate prin mahala. Știam că cerșetorul va ajunge și la poarta noastră. Striga: - As mi dați, mi dați, mi dați, o bucată de mămăligă, bodabrud! Cel puțin, așa auzeam eu. Mama pregătea mămăliga și când ajungea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]