2,958 matches
-
mele. Sincer să fiu, eram mândru de aceste versuri, care au fost foarte apreciate de întregul corp profesoral. Exista însă și un amănunt legat de aceste versuri: toate vorbeau despre țară. Despre bogățiile ei. Despre frumusețea ei. Despre oamenii ei harnici și buni. Despre munca lor, depusă cu atâtea sacrificii, din dragoste pentru noi. Copiii lor. “Scrie ceva despre Partid”, mi-a spus, la prima audiție, tovarășa dirigintă. Nu am scris despre Partid niciun rând. Nu puteam. Pur și simplu nu
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Multumesc_din_inima_partidului.html [Corola-blog/BlogPost/358850_a_360179]
-
oare ce ar cugeta, ce ar cuvânta ? Putem întreba și „Ce ar cânta?” A doua surpriză pentru noi a fost că n-am putut recunoaște câmpia în care păstorii își ingrijeau turmele când S-a întrupat Mântuitorul; și nici holdele harnicilor agricultori despre care se vorbește și ale căror plug și unelte le-am văzut doar la expozeu. Nu înseamnă însă că n-ar fi existat „Câmpul Păstorilor” și oamenii harnici care lucrau pământul și-i strângeau roadele... Numai că - lucru
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
ingrijeau turmele când S-a întrupat Mântuitorul; și nici holdele harnicilor agricultori despre care se vorbește și ale căror plug și unelte le-am văzut doar la expozeu. Nu înseamnă însă că n-ar fi existat „Câmpul Păstorilor” și oamenii harnici care lucrau pământul și-i strângeau roadele... Numai că - lucru ce s-a repetat în călătoria noastră - multe stări de la fața locului nu semănau deloc cu închipuirile noastre, nici cu modul în care am înțeles noi pe concret ceea ce am
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
lucruri mai proaste decit "dincolo" la prețuri mai mari decât "dincolo", la salarii mai mici decât "dincolo". Cine mai are oare instinctul de a produce realmente ceva, și încă lucruri de calitate? O mai fi viu instinctul acela al țăranului harnic și cu scaun la cap de a diversifica, de a fi pregătit, de a umple hambarul cu lucrul mâinilor lui? Ori pasiunea meșteșugarului de a lăsa ceva solid în urmă, peste generații? Mai ține cineva la ideea lucrului durabil și
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lasa_mi_doamne_pomii_vii_doina_theiss_1378997214.html [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
stă la soare, Se-nvârtește, se sucește Și nimic nu-nfăptuiește. Să prindă vreun șoricel, Nu se mișcă el, defel. Mai degrabă șoricuțul Îl prinde pe el, drăguțul. Uite-așa, pisoiul meu Lenevește tot mereu. Chinezoiul meu lățos Nu e harnic, da-i frumos! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: PISOIUL MEU / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PISOIUL MEU de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1474109645.html [Corola-blog/BlogPost/375929_a_377258]
-
Eu, promit să mă schimb și să te preschimb și pe tine în tărâmul de odinioară, pe care creșteau păduri de viteji, gata să-și verse până și ultima picătură de sânge, pentru tine, Maica mea Românie! Promit să fiu harnic și bun și blând, așa ca tine! AZI, 1 DECEMBRIE 2011, E ZIUA TA! Împlinești ani... mulți și ești, totuși, atât de tănără! Mai ai atât de multe lucruri bune de arătat lumii întregi și să ne ajuți să redevenim
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
trecut agitat, cu multe ecologizări de imperialiști iubitori de aur! La douăzeci și trei de ani de la Marea Plecare cu Elicopterul, o nouă generație de țărani cu o mână pe plug, una pe paloș și alta pe tastatură - tânără, ecologistă, harnică și nepartinică - a pus mâna pe sapă și adâncește un șanț între partidele potente și poporul calic, care nu va putea fi umplut prea lesne, iar mutațiile ar putea băga-n cianură planurile de mărire ale actualelor dinastii cu sânge-albastru
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_rosia_spontan_ilie_chelariu_1378205171.html [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
poveștile. Unele erau ...pentru toți, dar și multe erau...cu țintă. Nu m-am gândit niciodată câte lucruri rămân nespuse când se despart, așa, oamenii și le duci cu tine... Dacă azi am, ca diriginta, o clasă predominant de fete, harnice și gălăgioase, gata să se ia de păr pentru cea mai mica aluzie, dar și să facă, pline de devotament, voluntariat la un azil de orfani, clasa de acum 7 ani era mai echilibrată...fete-băieți, dar și ca atitudine. Am
ŞAPTE ANI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sapte_ani_.html [Corola-blog/BlogPost/349586_a_350915]
-
Toader avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... Citește mai mult (Schiță de roman)Pe Toader Șoican sătenii îl respectau. Fiu de erou al războiului de întregire a neamului, Toader se pomeni împroprietărit cu un
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
Toader avea acum două hectare de pământ. Păi, cu două hectare în Sofrăcești erai cineva! Cu tinerețea sa și cu puterea sa de muncă își asigura bunăstarea. Nu împlinise șaisprezece ani și își lucra cele două hectare, aidoma celor mai harnici gospodari. An de an, cu trudă și sudoare, băietanul strânsese recoltă după recoltă ... III. GHEORGHE ANDREI NEAGU - PLECĂCIUNE DOAMNELOR, de Gheorghe Neagu, publicat în Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. Prestigioasa editură Tipo Moldova ne surprinde cu volumul „Dintre
GHEORGHE NEAGU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_neagu/canal [Corola-blog/BlogPost/362735_a_364064]
-
mija a verde, Ion fiul lui Ionescu din Ionești, cioban cunoscut de pe valea Oltului a luat hotărârea să treacă dincolo, în Ardeal, cu cele zece oițe țurcane gestante. Atâtea îi mai rămaseseră după inundații.Pleca să-și caute o nevastă harnică și bună de făcut copii.” Numai bine, până trec muntele, oile mele vor făta și cu banii luați pe jumătatea de miei voi putea face nuntă“, gândea Ion, luând drumul Brezoiului, mergând agale în urma oilor.” Am s-o învăț să
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
gestante, ce-i mai rămăseseră în urma inundării satului de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față.” Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică.Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii.” Gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
este și cinstea casei. Trebuie să știi să ți-o alegi. S-o cunoști. Fiindcă cunoașterea vorbește.Iar înțelepciunea ascultă. -Și, ziceai că treci la noi în Ardeal? -Musai să trec! Vreau să-mi fac o familie, cu o nevasă harnică, să știe să-mi facă mămăligă și fasole frecată. -Să te duci în satul meu, Ioancău, de lângă Sebeș, e o văduvă cu casă, lângă beserică, are de toate, harnică și strângătoare... -Păi...de ce e a părăsit-o bărbatul!? - A trecut
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
să trec! Vreau să-mi fac o familie, cu o nevasă harnică, să știe să-mi facă mămăligă și fasole frecată. -Să te duci în satul meu, Ioancău, de lângă Sebeș, e o văduvă cu casă, lângă beserică, are de toate, harnică și strângătoare... -Păi...de ce e a părăsit-o bărbatul!? - A trecut la Domnul! S-a răsturnat cu tractorul ... Dacă te duci la ea să-i vorovești că eu te-am trimis. Ioan din Iancău. Nu e departe. Cum cobori, ajungi
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
de cauză, hrănesc diferențiat puii, care vor căpăta după maturitate atribuții specifice, dar după criterii numai de ele cunoscute decid necesitatea unei noi regine, a trântorilor sau a albinelor de pază. Restul puietului este hrănit comun spre a deveni o harnică albină lucrătoare. Cu alte cuvinte legiferează, judecă și pun în execuție hotărârile. Decizia lor este Lege necontestabilă. Regine. Albină de reproducție. După fecundarea de către unul sau mai mulți trântori poate depune câteva milioane de ouă conținând embrion de viață. Toate
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului RÂNDUNEL Zbor în suuus și zbor în jooos Ciiip - ciriiip... cu glas voios Mă rotesc în Alunel Mă prezint: -Sunt Rândunel! Mama mea îi... Rândunica Harnică ca și furnica. În cioc duce lutișorul Să lipească cuibușorul; Rândunache, tatăl meu Pân” la nori, zboară, mereu Căci eu sunt un mâncăcios Dar, deloc nu-s mofturos! Primesc des firimituri Biscuiți și prăjituri Și mă joc cu frățiorii Uneori
RÂNDUNEL de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495140662.html [Corola-blog/BlogPost/375815_a_377144]
-
au stabilit, chiar te bucuri de succesul lor, de încrederea pe care ți-o transmit în viață și pentru viitor, de bucuria și seninătatea care se citește în ochii lor, de faptul că sunt apreciați la locul de muncă. Sunt harnici, serioși, capabili, cu credință față de țara în care s-au stabilit și la progresul căreia participă. Toți românii din diaspora au avut curajul, indiferent de vârstă, să ia viața de la capăt. Și au reușit în încercarea lor. Unii sunt chiar
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
el. Răspunsul autoarei, „Sunt în misiune. Oficială.”, vorbește despre o natură duală, despre ascunderi și taine. Laila îi dă jos masca, ajutând-o să fie ea însăși. „Nu vezi că-i jurnalistă!? Intervine Laila.” Iar dantela se înmulțește, Laila e harnică și lucrul mâinilor ei aer un aer străin, neobișnuit, în acest mediu cazon, auster, în atmosfera de thriller, ce pare desprinsă dintr-o lume de ficțiune. „Lângă mine, Laila și-a lăsat părul roșu pe jumătate descoperit de broboadă. Cu
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 by http://confluente.ro/_dantela_de_babilon_o_poveste_despre_solidaritate_umana_si_schimbarea_mentalitatilor.html [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” Autor: Alexia Teodora Raicea Publicat în: Ediția nr. 66 din 07 martie 2011 Toate Articolele Autorului Omul de cultură și filantropul, febril și de un patriotism fierbinte și extrem de activ și eficient, scriitoarea și ziarista harnică, LIGYA DIACONESCU /Canada (secondată, cu ritm, dragoste și gravă maturitate, de către fiica sa, filologul și studiosul întru Medicina Leacului Divin/ Panaceum, ANDRADA DIACONESCU!), a împlinit, în aceste zile, un vis care era degeaba visat, de către românii cel puțin ai ultimului
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
câteva cetăți în Transilvania. În vremea noastră, această provincie o conduce Petru‑Vodă. Moldovenii au aceeași limbă, rit [și] religie ca muntenii; pe alocuri, se deosebesc parțial în port. Ei socotesc că sunt și de viță mai aleasă și mai harnici și mai buni călăreți decât muntenii. Se îndepărtează mai des de regele Ungariei; se războiesc mai des cu regele Poloniei. Se spune că pot chema la arme mai bine de patruzeci de mii de oșteni. Graiul lor și al celorlalți
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Aceasta este țara mea. Cu munți de brazi și apele ce curg cu păduri ratacite-n amurg, cu oameni frumoși, cu oșteni ce nu sunt dar mereu sunt în gând. Pașuni întinse de iarbă și câmpii cu oameni ce-s harnici și copii zglobii. Aceasta este țara mea. Cu bune și rele, de dor și de nea, de albastru, de nor, și de stea. Obosită, dar cântată de poeți lăudată și prădată de Gepizi și de Geți, și câți migratori au
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Aceasta_este_tara_mea_petru_jipa_1363437318.html [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
Povestea aceasta începe tot cu „a fost odată”, cum încep majoritatea poveștilor, pentru că nimeni nu poate spune cu siguranță când s - au petrecut toate cele pe care am să vi le povestesc. Așadar, a fost odată ca niciodată un flăcău harnic și bun la suflet care iubea atât de mult apa încât visa să își construiască o casă plutitoare așa încât să nu fie nevoit niciodată să se despartă de tot ceea ce însemna pentru el înotul, pescuitul și vâslitul. Bujor, căci așa
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494991658.html [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
trimită vorbe prin interpuși, în câșlegi musai să facă nuntă.Uite, băiatul lui Codin Buzilă, ciobanul, i-a trimis vorbă fetei lui Rață din capul satului, cică s-ar fi și înțeles, fata nu-i bogată, da-i frumoasă și harnică, după sărbători fac nuntă, nu mai are a lui Buzilă răbdare, se teme c-o fură altul. Despre astea toate vorbeau șapte din bărbații care se mai încălziseră parcă, își descheiaseră hainele și-și dăduseră drumul la vorbe, să treacă
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
back and become fused. Whether Friday or Today,” Whether Sunday or another day, You have made your choice And can no longer BE any day. BARMANUL Lângă o linie de cale ferată, Un mic barman spune glume, În timp ce mâinile lui harnice Pun prăjituri pe tăvi, Clienții privesc copleșiți La mulțimea de gustări expuse. Dar ce face barmanul în restul zilei- Latte-uri și capucino-uri, Ceai dulce și mocacino-uri- Ceace toți vor, dacă se poate. Barmanul pare timid, Și abia își murmura
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_orr_1448369374.html [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
căpătâi mare de pernă, începea... A fost odată, demult, tare demult, într-un sat îndepărtat, așezat la marginea unei păduri dese, o femeie nevoiașă care avea o fetiță, Papelcuța. Casa lor era mică, dar strălucea de curățenie, pentru că fetița era harnică și o ajuta mult pe mama ei, care muncea din greu cât era ziulica de mare. În chiote și veselie, mătura, ștergea praful, spăla podelele, ba mai spăla și geamurile, dădea la păsări grăunțe și avea grijă de paznicul casei
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]