99 matches
-
tatăl sau dătătorul cailor. Or, calul are legătură cu lumea infernului, ceea ce evidențiază încă o dată caracterul de "stăpân al Pământului" al zeului. Puterea sa primordială este indicată și de formele gigantice sau monstruoase ale copiilor lui: Orion, Polifem, Triton, Antaios, harpiile etc. În calitatea sa de Posis Das, spiritul masculin al fertilității locuind pământul, cum îl concepea Willamowitz, zeul adus de indo-europeni putea fi comparat cu zeii suverani și fecundatori, "stăpâni ai Pământului", ai religiilor mediteraneene și orientale 3. Devenind în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
același timp se protejează. Ea ocultează într-un mod și mai atroce dorința, sexualitatea și trupul. Stingo înțelege perfect lucrul acesta. În vreme ce fata continuă să se destăinuiască, el nu poate decât "să reflecteze, disperat, asupra evidentei ironii: dacă prin intermediul micuțelor harpii frigide din Virginia", încorsetate de protestantism, "fusesem trădat numai de Iisus, în mâinile lui Leslie fusesem tras pe sfoară tot atât de crud de către obraznicul Doktor Freud". În anii '40, sugerează în cele din urmă William Styron, asistăm la o încleștare peste
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
primarul unui târg prăpădit. Tot el, care visa să aibă un șir de servitori care să-l slujească, ajunsese să se însoare cu dădaca. Thierry, în sfârșit, avusese parte de degringolada cea mai sordidă. Împărțea un apartament jegos cu o harpie isterică și, ocupându-se de avorturi, trimitea în fiecare zi pe lumea cealaltă câțiva prunci nenăscuți 194. În societatea anilor '50-'60, acest sentiment al nostalgiei și inocenței pierdute devine atât de larg răspândit, încât face ca și un alt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ÎI) Erete sur Elanus caeruleus (ÎI) Gaie cenușie Eutriorchis astur (ÎI) Gypaetus bărbătuș (ÎI) Zăgan Gyps fulvus (ÎI) Vultur pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (specia Haliaeetus albicilla este inclusă la anexă I; celelalte specii sunt incluse la anexă ÎI) Harpia harpyja (I) Harpie Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Milvus migrans (ÎI) Gaie bruna Milvus milvus (ÎI) Gaie roșie Neophron percnopterus (ÎI) Hoitar alb Pernis apivorus (ÎI) Viespar Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
Elanus caeruleus (ÎI) Gaie cenușie Eutriorchis astur (ÎI) Gypaetus bărbătuș (ÎI) Zăgan Gyps fulvus (ÎI) Vultur pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (specia Haliaeetus albicilla este inclusă la anexă I; celelalte specii sunt incluse la anexă ÎI) Harpia harpyja (I) Harpie Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Milvus migrans (ÎI) Gaie bruna Milvus milvus (ÎI) Gaie roșie Neophron percnopterus (ÎI) Hoitar alb Pernis apivorus (ÎI) Viespar Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae Șoimi Falco
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
stuf Circus cyaneus (II) Eretele vânăt Circus macrourus (II) Erete Circus pygargus (II) Eretele sur Elanus caeruleus (II) Gaia albă Eutriorchis astur (II) Șerpar Gypaetus barbatus (II) Zăgan Gyps fulvus (II) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/II) ×709 Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (II) Acvila porumbacă Hieraaetus pennatus (II) Acvila pitică Leucopternis occidentalis (II) Șoimul sur Milvus migrans (II) Gaia brună Milvus milvus (II) Gaia roșie Neophron percnopterus (II) Vulturul alb Pernis apivorus (II) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
II) Eretele vânăt Circus macrourus (II) Erete Circus pygargus (II) Eretele sur Elanus caeruleus (II) Gaia albă Eutriorchis astur (II) Șerpar Gypaetus barbatus (II) Zăgan Gyps fulvus (II) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/II) ×709 Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (II) Acvila porumbacă Hieraaetus pennatus (II) Acvila pitică Leucopternis occidentalis (II) Șoimul sur Milvus migrans (II) Gaia brună Milvus milvus (II) Gaia roșie Neophron percnopterus (II) Vulturul alb Pernis apivorus (II) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae
jrc3394as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88553_a_89340]
-
bănui trei ursitori calice, Ori, zilnice, împrejurări imunde. Poate-un mister, la mijloc, se ascunde, Sau mi-o făcui cu mâna mea, veți zice, Dacă-n văleat nu s-a brodit să-mi pice Măcar hatâruri grabnice și scunde. Vai, harpiile nopții inamice Nu pregetă în preajmă să-mi abunde, nici cât să dorm vreo două-trei secunde! Și, uite-așa, mă deapăn infelice... De-aș fi orfeu, ați desluși de unde Nefericirea-n strune îmi pătrunde...
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
ÎI) Gaia albă Eutriorchis astur (ÎI) Șerpar Gypaetus bărbătuș (ÎI) Zăgan Gyps fulvus (ÎI) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (Haliaeetus albicilla și Haliaeetus leucocephalus sunt menționate în apendicele I; celelalte alte specii sunt menționate în apendicele ÎI) Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Șoimul sur Milvus migrans (ÎI) Gaia bruna Milvus milvus (ÎI) Gaia roșie Neophron percnopterus (ÎI) Vulturul alb Pernis apivorus (ÎI) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Eutriorchis astur (ÎI) Șerpar Gypaetus bărbătuș (ÎI) Zăgan Gyps fulvus (ÎI) Vulturul pleșuv sur Haliaeetus spp. (I/ÎI) (Haliaeetus albicilla și Haliaeetus leucocephalus sunt menționate în apendicele I; celelalte alte specii sunt menționate în apendicele ÎI) Codalb Harpia harpyja (I) Harpia Hieraaetus fasciatus (ÎI) Acvila porumbaca Hieraaetus pennatus (ÎI) Acvila pitica Leucopternis occidentalis (ÎI) Șoimul sur Milvus migrans (ÎI) Gaia bruna Milvus milvus (ÎI) Gaia roșie Neophron percnopterus (ÎI) Vulturul alb Pernis apivorus (ÎI) Viesparul Pithecophaga jefferyi (I) Acvila maimuțelor Falconidae
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Strabon. Ptolemeu enumeră mai multe neamuri printre care și piengeții pe care ii plasează "lângă muntele Carpatos". Singii sunt localizați de V. Pârvan pe cursul inferior al Mureșului, unde era localitatea Singidava, pomenita de Ptolemeu și identificată cu o dava. Harpii sunt neamuri de origine traco-getică ce au locuit la nord de Gurile Dunării, în zona dintre Prut și Nistru. Terizii sunt un neam traco-getic pomenit de istoricul Hellanicos din Lesbos și apoi de lexicografii biuzantini. Obulensii sunt un trib traco-getic
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
despre soția lui că nu era "nec bella nec puella" - literalmente, „nici o perlă, nici o fată”, vrând să spună că nu era nici tânără, nici frumoasă. Erasmus i-a descris cu cruzime nasul ca fiind „"ciocul în formă de cârlig al harpiei"”. Deși aveau caractere diferite, se pare că și soția sa s-au apropiat foarte mult unul de celălalt, chiar dacă nu a putut s-o educe precum o educase pe Jane. În epitaful său, scris de el însuși, Morus a elogiat
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
data aceasta cu "Tartarus" - unor ființe monstruoase: "Typhon și Echidna". Typhon le declară război zeilor, care mult timp sunt înspăimântați de forța lui uriașă. Tot Terrei îi sunt atribuiți - după diferite versiuni - numeroși alți copii monstruoși, printre care: "Antaeus, Charybdis, harpiile" etc. Într-o perioadă mai târzie Terra trece drept mama tuturor zeilor și ulterior cultul ei se identifică fie cu cel al zeiței Ceres , fie cu cel al "Cybelei". Vesta - fiica lui Saturnus, era o veche divinitate romană, considerată drept
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
pe orice muritor în stană de piatră. Sângele ei, adunat de Perseus, putea fi folosit când ca otravă ucigătoare, când ca un leac tămăduitor. Feminitățile de la periferia mitologiei eline reflectă un tip de imaginar ce expulzează natura din cultură. Eriniile, Harpiile, Gorgonele, Sfinxul reprezintă aberații ale formei pământești, factori de tulburare a echilibrului universal (împotriva cărora vor lupta eroi civilizatori ca Heracles). Poziția lor este marginală în ansamblul mitico-religios; fiind divinități htoniene, fiice ale Nopții, locuitoare ale tărâmurilor de întuneric, mai
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
erau atât de înfricoșătoare, încât oricine le arunca o singură privire se prefăcea în stană de piatră” . Eriniile, născute din sângele lui Uranos mutilat înghițit de Geea, au „ șerpi veninoși încolăciți în jurul capetelor, ochii scăpărându-le de o mânie cumplită” . Harpiile sunt „duhuri necurate, monștri înaripați cu corp de pasăre, cap de femeie, gheare ascuțite și miros puturos” , iar Sfinxul este un monstru jumătate leu, jumătate femeie. Se poate vorbi, prin urmare, de o construire imaginară a arhetipului din terori fragmentare
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
Astfel de reprezentări traduc teama că psihologicul nu este o lume închisă, așa cum și-ar fi dorit grecii, ci o zonă vulnerabilă și instabilă, deschisă tuturor influențelor exterioare (adesea aceste figuri mitice sunt pur și simplu încarnări ale mâniei). Eriniile, Harpiile sau Gorgonele ne plasează într-o zonă underground a mitologiei grecești, construită pe o logică angoasantă a transgresării: transgresarea corporalității antropomorfe, a succesiunii patriliniare (Echidna, în care Jung încarnează „o masă de libido incestuos” , văzând-o ca prototip al Marii
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
ei, câinele Gerion, dând naștere Sfinxului), transgresarea idealului regularității (taxis) și al armoniei. „Femeia-Styx de multiplicitate”, cu o formulă a lui Gilbert Durand, e închisă de greci într-un simbolism nefast. Ulterior, moderniștii vor redimensiona această imagine: femeia baudelairiană este „harpia, uriașa, îmbinând candoarea și lubricitatea, tigrul adorat, frumoasa tenebroasă, mai mângâietoare ca îngerii nopții”. Evident, până la această reconversie culturală, duplicitatea pulsiunilor primitive, ilustrată prin feminitatea sălbatică și sângeroasă a vechilor mituri antice, va trece și printr-un proces de sublimare
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
data aceasta cu Tartar - unor ființe monstruoase: Typhon și Echidna. Typhon le declară război zeilor, care mult timp sunt înspăimântați de forța lui uriașă. Tot Geei îi sunt atribuiți - după diferite versiuni - numeroși alți copii monstruoși, printre care: Antaeus, Caribda, harpiile etc. Într-o perioadă mai târzie Geea trece drept mama tuturor zeilor și ulterior cultul ei se identifică fie cu cel al zeiței Demeter, fie cu cel al Cybelei. Din unirea Geei cu Poseidon s-a născut Anteu. În mitologia
Geea () [Corola-website/Science/298350_a_299679]
-
deplasează cu greutate și viteză foarte redusă, de unde și denumirea de leneși. Sunt buni înotători. Principalii dușmani ai leneșilor sunt oamenii, care îi consumă pentru carnea gustoasă, moale ce este considerată o delicatesă. Alți prădători sunt șerpii, jaguarii sau acvilele harpia. Ghearele puternice și tăioase pot fi folosite ca arme împotriva prădătorilor. De asemenea, în blana leneșilor trăiesc alge albastre-verzi și alge verzi Chlorophyta, care îi dau blănii o culoare verzuie. Aceasta, asociată cu mediul lor de viață arboricol, le conferă
Leneș () [Corola-website/Science/325593_a_326922]
-
refuses to believe this. Tarnum continues to battle against Mutare, even after she gains power over the mighty Rust, Crystal and Azure Dragons. To gain an advantage over Mutare, Tarnum seeks the aid of the Faerie Dragons. Aspen captures the harpie messenger who carries the spy reports to and from Nighon. The harpy claims that the notes are stuck to a tree with an arrow of green and black fletchings (the colors of Valita's arrows). Tarnum realizes that Kurbon is
Heroes Chronicles () [Corola-website/Science/322515_a_323844]
-
ce s-a întâmplat cu suratele ei. În timpul călătoriei, este făcută prizonieră de Baba Fortuna, o vrăjitoare care conduce un circ ambulant ale cărui animale au fost vrăjite pentru a părea animale mitologice. Singurul animal cu adevărat mitologic este o harpie, căreia i se alătură acum și licorna. Cu ajutorul lui Schmendrick, un magician ratat care însoțește circul, licorna evadează și eliberează toate animalele captive. Harpia o ucide pe Fortuna, iar licorna fuge împreună cu Schmendrick. Pe drum, magicianul este capturat de o
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
animale au fost vrăjite pentru a părea animale mitologice. Singurul animal cu adevărat mitologic este o harpie, căreia i se alătură acum și licorna. Cu ajutorul lui Schmendrick, un magician ratat care însoțește circul, licorna evadează și eliberează toate animalele captive. Harpia o ucide pe Fortuna, iar licorna fuge împreună cu Schmendrick. Pe drum, magicianul este capturat de o bandă de tâlhari, dar licorna îl salvează, gest care le-o aduce alături pe soția șefului bandiților, Molly Grue. Cei trei merg mai departe
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
face loc monumentului, l-a convins pe rege să modifice locul arcului către Castel Nuovo. Construcția în stil renascentist își însușește elemente din arcurile de triumf romane, dar nu are sobrietate și este încrustată cu o ornamentație abundentă cu ghirlande, harpii, ghirlande și putti. Structura nu este un arc adevărat, ci o decorațiune aplicată pe fosta intrare în castel. Coloane corintice flanchează intrarea, dar sculptura de la primul nivel prezintă o cvadrigă triumfală care conduce parada lui Alfonso. Printre scultori s-au
Castel Nuovo () [Corola-website/Science/333330_a_334659]
-
în urmă citatul pentru a-mi continua gândul de dinainte.Nu-mi amintesc să fi văzut vreodată, în tot cee ce ne-a trecut prin mână ca literatură rusă, prin fața ochilor ca film rusesc, un portret de mamă mai necruțător, harpie cu privire de gheață, incapabilă de un gest uman. Tot ceea ce își amintește despre venirea pe lume a lui Alioșa este că a chinuit-o 24 de ore cu durerile facerii. Are un amant, tip socialmente bine situat, freamătă la
Cannes 2017. Salutări din Rusia. Fără dragoste by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104473_a_105765]