257 matches
-
București, bilunar, între martie 1882 și 1 iunie 1883, sub redacția lui Panait Macri; la numărul 4, alături de prim-redactor, figurează ca redactor N. Cristescu, care anterior era menționat ca administrator, iar la numărul următor se anunță transformarea gazetei în hebdomadar. Având pe copertă subtitlul „Revistă ilustrată”, iar pe prima pagină „Revistă pentru toți”, V.a. încearcă să se adreseze unui public larg, făcând în mod obișnuit concesii unui gust îndoielnic. Cele mai reușite scrieri în proză sunt reproduceri, de preferință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
Costel Alic, fost director al unei Întreprinderi de stat. Partidul România Mare (PRM) a fost fondat În iunie 1991 la inițiativa lui Corneliu Vadim Tudor și a lui Ion Barbu. Amândoi serviseră atât Securitatea, cât și pe Nicolae Ceaușescu, prin intermediul hebdomadarului Săptămâna, unde publicaseră sistematic articole infamante la adresa opozanților și disidenților politici. Dacă Vadim Tudor nu urmase o carieră politică sub Ceaușescu - remarcându-se doar prin apologiile sale la adresa național-comunismului -, Barbu făcuse parte din Comitetul Central Între 1969 și 1979, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
la un mausoleu și de ce poporul spaniol și chiar regele Juan Carlos recunosc că, lăsând de o parte stilul lui dictatorial, Franco nu și-a trădat niciodată țara, așa cum Ceaușescu nu și-a trădat-o pe a lui.” În paginile hebdomadarului Politica, numeroase articole făceau referire la realizările fostului regim. „Elanul economic fără precedent”, „dezvoltarea industrială”, „nivelul extraordinar de cultură”, „plata datoriei externe” erau sistematic scoase În evidență ca motive ale aderării populației la național-comunism. Politici precum „alimentația rațională” sau „politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
nostru cel mai mare este de a nu face caz niciodată de puținele noastre calități precum fac alții de acelea pe care nu le au (ieri am avut o discuție de o oră și ceva cu cei trei șefi de la hebdomadarul local...) . Scrisoarea ta, venită foarte tîrziu, m-a bucurat foarte mult. Prilejul de-a comunica vreau să fie nu mai des, ci des, des. Mai întîi, sînt măgulit de aprecierile despre anchetă pe care am și citit-o tipărită, mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
30/1934, când se consemnează, în antet, seria a doua, subtitlul „Ziar popular independent” devine „Politic, social, artistic, cultural”. Articolul-program, intitulat Cronica, vorbește despre caracterul eclectic al gazetei, lipsită „de orice program mai de înainte stabilit și totdeauna dat uitării”, hebdomadarul propunându-și să fie în primul rând „o oglindă fidelă” a vieții sociale și culturale din capitala Moldovei. Ceea ce și încearcă, în rubrici precum „Iași, cetate a culturii”, „Literatură-teatru-cinema-artă”, „Comedia”, „Cronica”, „7 zile, 7 nopți”, apelând uneori la condeiele unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
decembrie 1934 și 1 noiembrie 1935, apoi bilunar, între 1 noiembrie 1935 și 1 decembrie 1936, între 1 februarie 1937 și 1 ianuarie 1938. Director este Cosma Damian, iar secretar de redacție - S. Săulescu. Începând cu numărul 27-28/1935, subtitlul „Hebdomadar literar, artistic, social” se va schimba în „Politic, social, literar”, orientarea fiind una democratică. G. M. Zamfirescu salută apariția revistei în articolul Cuvânt pentru o plecare la drum, socotind benefică opțiunea redacției pentru tonul polemic sortit să lupte „împotriva prostiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
, publicație apărută la București, zilnic, între 10 martie 1922 și 2 aprilie 1923, apoi săptămânal între 8 aprilie și 13 mai 1923. Când iese ca hebdomadar poartă subtitlul „Foaia intelectualității”, iar director devine Tudor Arghezi. Având o pronunțată orientare polemică, N. își propune „să puncteze stările, să deosebească puterile și să le caracterizeze dintr-o înaltă preocupare morală, reflectând într-însa așteptările și năzuințele națiunii”. Rubrici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
dar și la „Crainicul” (Târgu Jiu), „Renașterea” (Râmnicu Vâlcea), „Universul”, „Curentul magazin”, „Lumea românească”, „Vremea”, „Cuget românesc” ș.a. Din 1922 e cooptat membru în comitetul de redacție al publicației craiovene „Năzuința”, al cărei director va fi în 1928-1929, ulterior conducând hebdomadarul „Săptămâna”, apărut în 1931-1932, tot la Craiova. P.-Ț. a cercetat cu precădere literatura spaniolă, în studii despre Cervantes, Lope de Vega, Unamuno, Manuel Machado, Rubén Darío. În „Pleiada” (1927) semnează cel dintâi studiu românesc despre poezia latino-americană, popularizata și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
funcție preluată de la numărul 36/1991 de Valentin Hossu-Longin, iar de la numărul 42/1991, de Vlad Macri; de la numărul 43/1992 Vlad Macri devine redactor-șef adjunct, iar Mihai Bujeniță secretar general de redacție. De la numărul 36/1992, subtitlul devine „Hebdomadar politic și cultural”, revista schimbându-și atunci și formatul. Apărută în perioada de efervescență publicistică de după căderea regimului comunist, B. a manifestat de la început o atitudine combativă, abordând cu curaj probleme ardente ale actualității social-politice. Pe plan literar s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
al conștiinței românești”, la care se află alături de preotul Vasile Țepordei, „Itinerar” (1938-1940), profilat pe „literatură și artă”, în continuarea preocupărilor de la „Poetul”, aici fiind director și asociindu-l la realizarea revistei pe Sergiu Matei Nica, precum și „suplimentul literar-artistic” al hebdomadarului în limba rusă „Molva”, îngrijit de el între 1932 și 1937. Semnează frecvent cu pseudonime: I. T-ov, T. Odorov, Gheorghe To-v, I. T. Todorov, George Tudor, Iurii Amaro, Stâncăuțeanu, Gh. Stâncă, Iorgu Vârtej ș.a. Pe lângă strădania managerială, în toate acestea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
francez" și evoca o "greșeală colectivă". El afirma datoria de culpabilitate a Franței față de cei 76000 de evrei asasinați. Liderii comunității evreiești organizate și-au exprimat satisfacția, ca și 72% dintre francezii chestionați pentru un sondaj efectuat de IFOP și hebdomadarul L'Événement du jeudi. Această recunoaștere la nivel înalt permitea de acum consolidarea unei memorii rănite, introducând-o totodată, treptat, în memoria colectivă franceză, și astfel îmbogățirea unei identități evreiești pentru care genocidul era de acum una dintre componentele principale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
instigatoarea, nici locul acestei exterminări, e altceva. Franța s-a folosit de cauza armeană, cum făceau puterile europene în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, pentru propriile interese. Pe 19 ianuarie 2007, Hrant Dink, redactorul-șef al hebdomadarului armean din Turcia Agos, a fost ucis cu sălbăticie de un naționalist turc. El lupta pentru apropierea între turci și armeni, denunțând totodată ceea ce suferise poporul său sub tânărul regim turc. Fusese târât de mai multe ori în justiție de către
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
altul, nimic nu se depune tangibil, nimeni nu-și bagă mîna-n foc. Televiziunea funcționează ca agent al unei coeziuni fără adeziune, pe baza aderențelor semi-pasive. Televiziunea are o funcție religioasă, și rendez-vous-urile sale, grila sa, jingle-urile ritmează timpul cotidian și hebdomadar, ca odinioară, la țară, clopotnițele satelor, sau, în mănăstiri, slujbele divine, de dimineață pînă după vecernie. Dar e o religie rece, a in-diferenței, a cărei singură rugăciune înseamnă: "Uitați-vă la mine mai întîi, restul nu are importanță". Și mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Națională, a primit distincția de Ofițer al Stelei, iar ca secretar general al Loteriei de Stat a fost medaliat cu Meritul Sanitar clasa I. Costică Beldie nu renunță la pasiunea sa pentru publicistică. A fost secretar de redacție la Insula, hebdomadarul lui Ion Minulescu din care au apărut numai trei numere, În perioada 18 martie-5 aprilie 1912. Același oficiu de secretar general de redacție l-a onorat și la Cuvântul, cotidianul fondat de Titus Enacovici. Aspectul grafic al acestui ziar era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
TRIBUNA NOUĂ, periodic apărut la Arad între 18 iunie 1924 și 7 decembrie 1930, zilnic până în 12 martie 1927, apoi săptămânal. Inițial are subtitlul „Ziar politic național”, iar ca hebdomadar devine „Organ al Partidului Național Liberal”. Director: Ion Montani. Din 1927 apare sub direcția unui comitet. În articolul-program, Drum drept, se pledează pentru renașterea disciplinei morale „care va aduce iarăși armonie în viața noastră de toate zilele”. În primii trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290256_a_291585]
-
Înainte În „micile saloane” ale lui Nichita - și i-am propus să facă noul cap al revistei, titlului vechi eu adăugându-l pe cel de Ideea europeană, ca un echilibru orientării de stânga, pe care a avut-o Întotdeauna acest hebdomadar care, În anul 2006, aniversează 125 de existență, dar și ca o schiță de program estetic, trădând orientarea mea dintotdeauna spre Apusul artelor și al literaturii. Apoi i-am chemat pe Groșan și pe prozatorul ploieștean Florin Sicoie și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să strămute procesul în afara granițelor țării. Unde? Sigur vă mai aduceți aminte, n-aveți cum uita un asemenea eveniment! În Republica Umanistă Vandana. Această strămutare fără precedent reprezintă o gravă insultă la adresa autonomiei țării!", a titrat pe șase coloane influentul hebdomadar DREPTATEA, în vreme ce ȘTIRILE DE AZI a acuzat ziarul DREPTATEA de antisemitism și a salutat, tot pe șase coloane, decizia, cerând, totodată, și revizuirea tuturor proceselor anterioare. În plin război mediatic, procesul a avut loc în Rakawanda Nouă din capitala Diabelli
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
e nicăieri, că e vrăjit nevoie mare: când îl scuturi de trei ori, ți se face orice ți-e voia. Încalică-mă și să pornim mai iute, că n-ai trecut toate primejdiile”. Într-un basm din Munții Apuseni sfintele hebdomadare dau feciorului pe rând frâie de aramă, argint și aur ce se transformă în bidivii de aceeași natură prețioasă, capabili să urce pe Muntele de Glajă (sticlă). Traseul inițiatic nu a fost parcurs în întregime aici, și calul îl cunoaște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de doctorat despre "modelul idilic" în 1978, la o editură relativ modestă (e o carte ce-mi place și acum, prin mixtura de literatură, politică și filozofie), recenzii publicate regulat în TLS care și azi încă e cel mai bun hebdomadar intelectual din lume. Abia în 1979 am obținut un post stabil de lector universitar la Universitatea din Cincinnati (1978-1979), de unde repede am fost luat la Washington (1979) de Catholic University of America (CUA), direct conferențiar (ambele pe bază de concurs
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Ceea ce dorea Moscova era ca, în interesul menținerii sistemului socialist, regimurile conservatoare anchilozate să fie înlocuite de regimuri reformatoare, «după chipul și asemănarea» celui Gorbaciovist. [...] Potrivit informațiilor lui Radu Portocală (din cartea sa: «România. Autopsia unei lovituri de stat»), de la hebdomadarul francez «Le Point», încă de la începutul lui 1989, KGB informase serviciile secrete francez și italian că Nicolae Ceaușescu va fi răsturnat în cursul acelui an. [...] Potrivit lui Radu Portocală, la 24 noiembrie, în chiar ziua încheierii Congresului al XIV-lea, «o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a doua are, până la numărul 71/1944, ca prim-redactor pe Ion Maxim, ulterior fiind condusă de un comitet. Articolul-program mărturisește interesul profesional, cultural și informativ al publicației. Alături de oglindirea „chestiunilor care interesează viața și nevoile slujbașilor drumului de fier”, hebdomadarul năzuiește să obțină „colaborarea celor mai distinse pene din toate domeniile de activitate: științifică, economică, socială și literară”. Rubricile se intitulează „De la inimă la inimă”, „Litere, muzică, teatru, arte”, „Cronica turistică”. În prima serie sunt incluse, în genere, texte selectate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
sărbătoare care poate aduna și pînă la cîteva sute de persoane. Chermezele, mesele, serbările la care se cîntă și se dansează pe muzică din regiunea Auvergne asigură solidaritatea comunității. O activitate susținută desfășoară și publicația L'Auvergnat de Paris. Acest hebdomadar, care poate fi găsit și astăzi la chioșcurile de ziare, a fost creat pe 14 iulie 1882 pentru parizienii de adopție originari din șapte departamente, Puy-de-Dôme, Cantal, Haute-Loire, Aveyron, Lozère, Lot et Corrèze. Existența acestei vieți colective nu datează de
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Ansamblul de cetățeni activi clasați la locul de muncă 22,1 9,9 6,9 61,0 100,0 Sursa: Ministerul Culturii, DEP, 2004 Nu detaliem bogăția ofertei muzeografice a capitalei: mai mult de o sută de muzee menționate în hebdomadarul Pariscope, de la muzeul evantaiului din complexul Luvru, trecînd prin muzeul Erotismului, pînă la muzeele Carnavalet sau Picasso. Cît privește galeriile, numărul lor este dificil de stabilit, căci vorbim de un sector cu frontiere imprecise și fluctuante. Comitetul Profesional al galeriilor
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
rătăcirea lor printr-o prăbușire iremediabilă". Curierul Dunării, director: O. Ioan, revistă economică. Desbaterile (prezentare oficială a dezbaterilor parlamentare din camera Deputaților și Senat). Diana (vânătoare). Flacăra, director: C. Banu, care a grupat în jurul său o redacție strălucită. Gazeta ilustrată (hebdomadar), Junimea literară, Literatorul. Luceafărul, directori: D-nii Goga și Ilarie Chendi (revistă a tinerilor). Le Mouvement économique (în franceză), director: Nicolae Xenopol, senator. Neamul românesc, director: N. Iorga (naționalist). Noua Revistă Română, director: C. Rădulescu-Motru (revistă politică, takistă). Orion (astronomie), Ovidiu
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Revista idealistă, al zecelea an de apariție, director: Mihai Holban (filosofie, sociologie, religie, istorie critică, literară, dramatică și artistică). Revista politică și literară, Revista științifică, Săptămâna. Țara nouă, foarte bine redactată; directori: A.D. Xenopol, Dragomirescu. Universul literar (supliment literar ilustrat hebdomadar al ziarului Universul). Viața nouă, director: Ovid Densusianu. Viața Românească, al șaptelea an de apariție, condusă de Constantin Stere și D. Cantacuzino, reprezintă partidul poporanist, care se apleacă spre sufletul popular al țăranilor ca fiind cea mai pură esență a
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]