1,449 matches
-
datorită prețului scăzut. Facilitățile fiscale care intră în vigoare la începutul anului 2005, dar și optimismul privind creșterea consumului de bere din România au dus la apariția micilor producători de bere - capacități anuale de creștere de până în 200.000 de hectolitri - a câtorva noi jucători din Moldova și București. Directorul general al Patronatului Societăților Producătoare de Bere din România (PSPBR) - organizație creată, la începutul acestui an, prin asocierea unui număr de 21 de producători autohtoni, care realizează aproximativ 25% din producția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
următoarele: „Consumul anual din România este de 62-63 de litri/cap de locuitor, comparativ cu 54 de litri pe anul 2003, iar estimările pentru anii următori arată creșterea acestuia până spre 80 de litri, ceea ce înseamnă circa 3-4 milioane de hectolitri anual. Micii producători care au apărut în ultimul timp - apariții care dau conturul unui trend pe piață - și care vor mai apărea cu siguranță sunt jucători regionali care vor intra într-o proporție covârșitoare pe segmentul berilor populare (Negrea, 2004a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
regionali care vor intra într-o proporție covârșitoare pe segmentul berilor populare (Negrea, 2004a). În luna august, Guvernul a decis să reducă, începînd cu data de 1 ianuarie 2005, acciza la micii producători (cu o capacitate de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu o capacitate de până la 400.000 hectolitri care dețin fabrici de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o proporție covârșitoare pe segmentul berilor populare (Negrea, 2004a). În luna august, Guvernul a decis să reducă, începînd cu data de 1 ianuarie 2005, acciza la micii producători (cu o capacitate de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu o capacitate de până la 400.000 hectolitri care dețin fabrici de malț, susținând că producerea malțului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
berilor populare (Negrea, 2004a). În luna august, Guvernul a decis să reducă, începînd cu data de 1 ianuarie 2005, acciza la micii producători (cu o capacitate de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu o capacitate de până la 400.000 hectolitri care dețin fabrici de malț, susținând că producerea malțului necesită contractarea unor credite considerabile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
luna august, Guvernul a decis să reducă, începînd cu data de 1 ianuarie 2005, acciza la micii producători (cu o capacitate de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu o capacitate de până la 400.000 hectolitri care dețin fabrici de malț, susținând că producerea malțului necesită contractarea unor credite considerabile pentru asigurarea și stocarea orzului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de până la 200.000 hectolitri) de la 0,5 euro/hectolitru la 0,38 euro/hectolitru (față de 0,6 euro/hectolitru cât plătesc marii producători). Reprezentanții patronatului au solicitat micșorarea accizelor și la unitățile cu o capacitate de până la 400.000 hectolitri care dețin fabrici de malț, susținând că producerea malțului necesită contractarea unor credite considerabile pentru asigurarea și stocarea orzului, care îngreunează activitatea producătorilor autohtoni. Valoric, piața a atins în anul 2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
susținând că producerea malțului necesită contractarea unor credite considerabile pentru asigurarea și stocarea orzului, care îngreunează activitatea producătorilor autohtoni. Valoric, piața a atins în anul 2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum de 12,8 milioane de hectolitri (în creștere cu 12% față de anul anterior), iar estimările pentru anul 2005 merg către depășirea pragului de 13 milioane de litri (Negrea, 2004b). Strategii publicitare pe piața băuturilor RTD (ready to drink) Ca o alternativă pentru produsele slab alcoolizate (bere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vânzările sunt chiar la jumătate față de cele din anul precedent. Pe de altă parte, piața berii - concurentul principal al băuturilor RTD - a fost în anul 2004 de 550 de milioane de euro, la o cantitate de 12,8 milioane de hectolitri (Negrea. 2005). Strategii publicitare pe piața vinului Cea mai nobilă băutură românească, vinul, are la noi o tradiție veche de sute de ani - cea mai mare vinotecă de la ora actuală, Beciul Domnesc, e construită de pe vremea lui Ștefan cel Mare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cap de locuitor. De asemenea, conform statisticilor Centrului Român pentru Promovarea Comerțului (CRPC), la export, licorile autohtone au adus 22 milioane de dolari (Jurnalul Național, 9 martie 2005). Astfel, din ianuarie și până în noiembrie 2004, România a exportat 32.000 hectolitri de vin în valoare de 22,9 milioane de dolari, o sumă cu puțin mai mică decât cea încasată în 2003, când s-au exportat 420.000 hectolitri de vin. Cele mai mari cantități de vin românesc au ajuns în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Astfel, din ianuarie și până în noiembrie 2004, România a exportat 32.000 hectolitri de vin în valoare de 22,9 milioane de dolari, o sumă cu puțin mai mică decât cea încasată în 2003, când s-au exportat 420.000 hectolitri de vin. Cele mai mari cantități de vin românesc au ajuns în Germania, Republica Moldova, Marea Britanie, Statele Unite și Danemarca. De asemenea, exportul a 32.000 de hectolitri de vin a adus câștiguri aproximativ egale cu cele obținute în 2003, dovadă a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
puțin mai mică decât cea încasată în 2003, când s-au exportat 420.000 hectolitri de vin. Cele mai mari cantități de vin românesc au ajuns în Germania, Republica Moldova, Marea Britanie, Statele Unite și Danemarca. De asemenea, exportul a 32.000 de hectolitri de vin a adus câștiguri aproximativ egale cu cele obținute în 2003, dovadă a faptului că peste graniță este dus tot mai mult vin cu valoare adăugată mai mare (Gheorghe, 2005). De asemenea, consumul de vin în România este în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
vodcă din România. Tudor Furir estimează că piața băuturilor spirtoase va avea o evoluție interesantă în următorii ani. Acest lucru se datorează dispariției taxelor vamale în 2007, acciza urmând să se situeze la o valoare de aproximativ 550 euro/HPA (hectolitru de alcool pur). Astfel, „acest lucru va conduce la micșorarea diferenței actuale de preț dintre produsele de import și cele premium locale. De asemenea, consumatorul român va avea mai multi bani și se va orienta spre branduri cunoscute, cu notorietate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
anul 2007 cazanele improprii obținerii țuicii la parametrii impuși de Uniunea Europeană vor fi confiscate. La ora actuală, în România, datele estimative arată că există aproximativ 55.000-60.000 de cazane individuale, în care s-au produs circa 500.000 de hectolitri de țuică și rachiuri de fructe (Oanță, 2003). Președintele Asociației Producătorilor de Băuturi Spirtoase, Romulus Dascălu Garant spune că „asociația a identificat circa 60.000 de producători de alcool care procesează fructe pentru o comunitate sau produc individual. Cele 30
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de Băuturi Spirtoase, Romulus Dascălu Garant spune că „asociația a identificat circa 60.000 de producători de alcool care procesează fructe pentru o comunitate sau produc individual. Cele 30.000 de cazane din comunități produc în medie 470.000 de hectolitri de alcool pur. Dintre acestea, doar 200 sunt autorizate, deci din consumul de 470.000 de hectolitri de alcool, 99% este nefiscalizat” (Dascălu, 2005) Romulus Dascălu a estimat piața băuturilor spirtoase de anul trecut la circa un miliard de euro
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
alcool care procesează fructe pentru o comunitate sau produc individual. Cele 30.000 de cazane din comunități produc în medie 470.000 de hectolitri de alcool pur. Dintre acestea, doar 200 sunt autorizate, deci din consumul de 470.000 de hectolitri de alcool, 99% este nefiscalizat” (Dascălu, 2005) Romulus Dascălu a estimat piața băuturilor spirtoase de anul trecut la circa un miliard de euro, valoare din care jumătate nu a fost declarată autorităților fiscale. În consecință, micii producători utilizează cazane improvizate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
România pe anul 2004 a fost de 62-63 de litri/cap de locuitor, comparativ cu 54 de litri pe anul 2003, iar estimările pentru anii următori arată creșterea acestuia până spre 80 de litri, ceea ce înseamnă circa 3-4 milioane de hectolitri anual. De asemenea, valoric, piața berii a atins în anul 2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum de 12,8 milioane de hectolitri (în creștere cu 12% față de anul anterior), iar estimările pentru anul 2005 merg către
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
arată creșterea acestuia până spre 80 de litri, ceea ce înseamnă circa 3-4 milioane de hectolitri anual. De asemenea, valoric, piața berii a atins în anul 2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum de 12,8 milioane de hectolitri (în creștere cu 12% față de anul anterior), iar estimările pentru anul 2005 merg către depășirea pragului de 13 milioane de litri (Negrea, 2004b). În ceea ce privește consumul de vin, statisticile arată că românii au băut, în anul 2004, în medie, 27 litri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
o fi pierdut, dar nu știa cum s-o recâștige. Toate drumurile care duceau la fiica ei Îi erau blocate. Muzica aceea care duduia În căștile walkmanului o ținea la distanță. Autobuzul frână brusc și Emma se prăbuși peste Valentina. Hectolitri de Roberto Cavalli. Iar buzele Îi erau făcute cu ruj de culoarea cireșelor. Și unghiile vopsite - cu un roșu violet, stropit cu punctulețe sclipitoare. Și fusta aceea mulată, și cizmele. S-a făcut frumoasă. După părerea mea, nu merge deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
imensă pasăre Rock, deasupra pivnițelor arse ale banului Racoviță, Miliția Capitalei. - Hai că te-am filmat, scămoșatule, că la sânul tău, inima de la nici-un cur de miere nu găsește vreo mângâiere... O vezi p-aia cu țâțele cât doi hectolitri de lipici că ce boală vede pe tine?... - Și dac-aș vedea-o?... - Oi fi bolnav la vreo paralizie, jerpelitule. Ți-o fi plăcând să te joci doar de-a scăpatul săpunului, cu bulangiii de prin băile publice... Ești poponaut-șef
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cauzează multe iluzii. Când valoarea numerarului variază, limbajul atribuie această variație celorlalte produse contra cărora se schimbă. Astfel, presupun că toate circumstanțele privind aurul rămân aceleași și că recolta de grâu este distrusă. Grâul se va scumpi; se va spune: hectolitrul de grâu care valora 20 de franci valorează acum 30, și este corect, căci valoarea grâului este cea care a variat și în acest punct limbajul este de acord cu faptele. Dar să facem presupunerea inversă: să presupunem că toate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și UE, acesta a fost prelungit pe baze anuale până în anul 20006. În prezent, noul regim comercial în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri cu taxa vamală de 50% din taxa MFN) și de whisky (1400 hectolitri cu aceeași taxă vamală); în domeniul comerțului cu produse piscicole, considerate ca o categorie aparte (supusă Reglementării C.E.E. nr. 3687/1991), concesiile prevăzute în Acordul European au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri cu taxa vamală de 50% din taxa MFN) și de whisky (1400 hectolitri cu aceeași taxă vamală); în domeniul comerțului cu produse piscicole, considerate ca o categorie aparte (supusă Reglementării C.E.E. nr. 3687/1991), concesiile prevăzute în Acordul European au un caracter destul de limitat, vizând doar reducerea cu 10% a taxelor vamale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]