KorAP: Find »[drukola/base=hemodinamică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...34 >

826 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu localizări predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului Jean Louis Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și de lucrările profesorului Colin G. Caro (1971) care a demonstrat apariția plăcilor de aterom în segmentele cu stress parietal de forfecare scăzut 1. Teoria hemodinamică a aterosclerozei nu este, deci, o teorie recentă, cronologic i-am putea atribui origini destul de îndepărtate în timp pentru că, după ce broșura de 72 de pagini intitulată “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” a lui William Harvey a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
teorie recentă, cronologic i-am putea atribui origini destul de îndepărtate în timp pentru că, după ce broșura de 72 de pagini intitulată “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” a lui William Harvey a văzut lumina tiparului (1628), concepția că hemodinamica (mișcarea prin vase a acestei suspensii de elemente figurate care este sângele) ar fi implicată în generarea leziunilor parietale vasculare nu a mai putut fi niciodată trecută cu vederea, chiar dacă, uneori, mecanismul de acțiune al hemodinamicii a fost straniu interpretat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
tiparului (1628), concepția că hemodinamica (mișcarea prin vase a acestei suspensii de elemente figurate care este sângele) ar fi implicată în generarea leziunilor parietale vasculare nu a mai putut fi niciodată trecută cu vederea, chiar dacă, uneori, mecanismul de acțiune al hemodinamicii a fost straniu interpretat (vezi teoria Texon, 1960 care atribuia mecanismul aterogen “sucțiunii” pe care coloana de sânge în mișcare o exercită asupra peretelui vascular). În acest sens tot mai numeroși autori consideră “mediul mecanic” în care evoluează celulele endoteliale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
forfecare stabil și laminar are efect antitrombotic, antimigrare leucocitară, antiproliferativ antiapoptotic și are rol în “design ul” diverselor sectoare vasculare (conform ipotezei Murray a “costului minim”). Fluxul arterial are rol în distribuția celulelor inflamatorii în plăcile de aterom. Totuși, influențele hemodinamicii pe care le percepem atât de apropiate când abordăm teoria aterogenezei par atât de îndepărtate când avem în vedere investigarea lor! Sunt citate cu atenție diversele corelații între factorii bioumorali și ateroscleroză și se discută încă prea puțin despre simularea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arteră a fost evidențiată prin substracția digitală, segmentele arteriale au fost măsurate după segmentare prin angiografie cantitativă asistată de calculator cu o precizie a determinărilor în continuă creștere și completată de posibilitatea de a obține și o serie de parametri hemodinamici (ex. rezistența Poiseuille, gradientul de presiune trans-stenotic etc) iar în geometriile arteriale reale astfel caracterizate au fost efectuate analize computerizate ale fluxului arterial. {tim că studiul unui sistem impune crearea unor modele 5. Sistemul (așa cum l-a caracterizat Ludwig von

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
geometrii arteriale ideale acum pot fi abordate mult mai fiabil arterele reale. Determinarea dimensiunilor vasculare reale devine astfel o prioritate. Arterele membrelor inferioare au fost mereu un teren de antrenament pentru cardiologi. În acest teritoriu au învățat primele noțiuni de hemodinamică, aici au experimentat tehnici intervenționale (angioplastie, tromboliză, stent, aterectomie, laseroterapie etc.) și de chirurgie vasculară (anastomoze, pontaje etc.) Apoi au considerat aceste artere doar căi de acces către coronare (Criado) iar patologia acestei zone vasculare a devenit patologia arterelor periferice

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
parcurgerea etapelor de identificare și cuantificare a factorilor de risc cardiovascular în cadrul unui lot de pacienți cu leziuni aterosclerotice ale arterelor membrelor inferioare definite angiografic, leziuni analizate prin metode de angiografie cantitativă, să cerceteze influența factorului de risc geometric asupra hemodinamicii vasculare și a apariției leziunilor. Pacienții incluși în lot, toți cu leziuni arteriale certe, nu prezentau, conform scorurilor de risc alcătuite din factorii de risc tradiționali, punctaje care să justifice importanța afectării vasculare. Aceasta a stat la baza ideii că

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
corelațiile dintre anumite variabile geometrice și frecvența unor leziuni în anumite teritorii vasculare (de exemplu corelația tipului de apex și al unghiului alfa al bifurcației aorto-iliace cu scorul leziunilor arterelor iliace comune). Acest factor de risc geometric acționează prin intermediul influențării hemodinamicii locale (ex. a stressului de tensiune sau a stressului de forfecare) implicată în paradigma controlului biomecanic al funcției endoteliale (Gimbrone). Flexibilitatea diferitelor metode utilizate este amplificată prin utilizarea logicii fuzzy în determinările de angiografie cantitativă, în simulările de flux și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
diferitelor metode utilizate este amplificată prin utilizarea logicii fuzzy în determinările de angiografie cantitativă, în simulările de flux și până și în interpretarea (euristică) a analizei factoriale. Evident analiza CFD mai are multe etape de parcurs până la descrierea completă a hemodinamicii dintr-un vas sau o leziune particulară, necesită cunoașterea geometriei și proprietăților mecanice ale peretelui vascular, presiunea, vâscozitatea și densitatea sângelui, caracteristicile velocității sanguine. Cum putem să facem ca cercetarea pornită de la bolnav să se întoarcă la bolnav? O caracterizare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
risc sunt sistemici în natura lor și nu explică localizarea aterosclerozei în teritorii particulare ale sistemului vascular (arterele coronare, bifurcația carotidiană, aorta abdominală și arterele femurale) iar aici cu sedii predilecte (bifurcații, curbaturi etc). În aceste condiții a renăscut teoria hemodinamică a aterogenezei (Gessner, 1973), cu originea în cercetările doctorului JL Poiseuille (1846), în care se afirmă faptul că tulburările de flux exercită o influență majoră în localizarea și evoluția leziunilor arteriale aterosclerotice (“adverse hemodynamic conditions”). Acest concept este susținut și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de aterom în segmentele cu stress parietal de forfecare scăzut. Particularitățile anatomice vasculare sunt implicate în apariția plăcii de aterom și se constituie prin aceasta într-un veritabil “factor de risc geometric”. În 1959 EC Palma crează denumirea de “arteriopatie hemodinamică”. Roberts (1959) demonstrează faptul că ateroscleroza aortică este mai severă sub nivelul trunchiului celiac iar S. Glagov (1961) confirmă faptul că ateroscleroza aortică este mai severă la nivelul segmentului abdominal decât la nivelul celui toracic. Tot Glagov (1972) este cel

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în atenție factorii de risc hemodinamic care, după opinia sa sunt constituiți din stressul mecanic, arhitectura murală, nutriția murală și vulnerabilitatea la ateroscleroză (?). Această idee este reluată în 1983 de către MH Friedman și colab. subliniind ideea că geometria arterială afectează hemodinamica și se constituie într-un risc potențial pentru aterogeneză (geometric risk factors for arteriosclerosis). Etapa următoare a fost aceea de a asocia într-un mod cantitativ prezența plăcilor de aterom cu hemodinamica locală. Dintre ipotezele care implicau această hemodinamică locală

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și colab. subliniind ideea că geometria arterială afectează hemodinamica și se constituie într-un risc potențial pentru aterogeneză (geometric risk factors for arteriosclerosis). Etapa următoare a fost aceea de a asocia într-un mod cantitativ prezența plăcilor de aterom cu hemodinamica locală. Dintre ipotezele care implicau această hemodinamică locală (ipoteze legate de presiune, legate de turbulență, legate de stressul de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu teoria emisă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
afectează hemodinamica și se constituie într-un risc potențial pentru aterogeneză (geometric risk factors for arteriosclerosis). Etapa următoare a fost aceea de a asocia într-un mod cantitativ prezența plăcilor de aterom cu hemodinamica locală. Dintre ipotezele care implicau această hemodinamică locală (ipoteze legate de presiune, legate de turbulență, legate de stressul de forfecare) doar studiile legate de forțele de forfecare au oferit rezultate promițătoare (Gessner)52. Aceasta era în consonanță cu teoria emisă de Caro și colab. în care stressul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
arterelor) explicația apariției acestora fiind vagă: o manifestare particulară a aterosclerozei. Aceste modificări de formă ale arterelor a căror spectru se întinde de la exagerări ale curbaturilor fiziologice până la adevărate “meandre” arteriale reflectă însă în modul cel mai pregnat acțiunea factorilor hemodinamici locali. Studierea lor s-a efectuat începând cu anii ’80 de către colectivul condus de Ö. Smedby. Acesta a studiat tortuozitatea și curbatura arterelor femurale superficiale în 2-D (232 pacienți cu hiperlipidemie la care s-a repetat arteriografia membrelor inferioare la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
volum de sânge ∆V: Fluxul sanguin poate fi exprimat și sub forma produsului dintre velocitate și aria de secțiune a vasului. Creșterea velocității fluxului se exprimă prin trei mecanisme diferite: 1. crește energia kinetică la nivelul stenozelor exercitând o forță hemodinamică importantă asupra zonei parietale preși poststenotice, velocitatea fluxului dobândind caracteristicile “fluxului în jet” (jet flow) caracterizat printr-o natură turbulentă la ieșirea din zona de constricție a vasului. Conversia bruscă a energiei kinetice a fluxului blocat în presiune și reflexia

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cu valoarea Q (model liniar): unde R = rezistența vasculară (similar legii Ohm din circuitele electrice). Când ∆P este egală cu zero (inima nu mai bate) Q = 0. Ecuația Poiseuille devine: Factorul de risc geometric Ca și rezistența electrică nici rezistența hemodinamică (R) nu rămâne constantă între limitele largi ale fluxului. Astfel că rezistența calculată din legea Poiseuille reprezintă rezistența minimă (pierderile adiționale de energie sunt generate de accelerație, distorsiunile fluxului sau turbulenț ă care depind de 1/2ρv2, vâscozitatea unui segment

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
expresie genică ateroprotectivă în timp ce un stress de forfecare < 4 dyne/cm2 stimulează apariția unui genotip aterogenic 49. Stessul de forfecare are astfel un rol determinant al calibrului vascular, în remodelarea vasculară și patobiologie 49. Recent (2000) Davies analizează relația dintre hemodinamica spațială (forțe mecanice multidirecționale), endoteliu și aterogeneza focală stabilind o legătură intrinsecă hemodinamică-ciclu celular (stressul de forfecare de 1 dyne x cm-1 suprimă semnificativ faza G0/G1-S) 14. Tensiunea circumferențială parietală afectează diametrul vascular (efect acut) prin răspunsul miogenic la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nivelul aortei abdominale asemenea regiune se găsește la nivelul peretelui posterior al bifurcației aorto iliace (velocități maxime la nivelul peretelui anterior cu flux retrograd semnificativ la nivelul peretelui posterior mai ales în diastolă). Forțele hemodinamice în vasele curbe demonstrează importanța hemodinamică a acestor curbaturi. Din formula stressului de forfecare se observă faptul că odată cu creșterea gradului de tortuozitate arterială se reduce valoarea razei și crește valoarea stressului de forfecare. Calcularea cu acuratețe a forțelor de forfecare este virtual imposibilă fără cunoașterea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Reynolds este 600 dar poate crește de 10 ori la efort, parametrul Womersley 16, iar la nivelul curbaturii lombare numărul Dean = 260. S-a pus în evidență teoretic (Stettler și colab. 1981) și experimental (Holenstein și Ku, 1988) faptul că hemodinamica la nivelul aortei abdominale diferă în segmentul suprași infrarenal (fig. 4.14). În repaus și la efort la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este bifazic, fără/ cu un redus flux retrograd. În repaus la nivelul segmentului suprarenal: fluxul este trifazic cu

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
6 +/7.8 dynes.cm-2 iar Jiang și colab. 19.8 +/3.8 dynes.cm-2 la lotul normal de referință și 15.9 +/3.9 dynes.cm-2 la lotul cu factori de risc cardio-vasculari251. Există diferențe semnificative statistic între parametrii hemodinamici calculați la nivelul celor două versante iliace ale bifurcației. Bifurcatii arteriale. În cazul bifurcării vasului (fig. 4.15), debitul ramurii principale se repartizează la cele două ramuri secundare dar debitul total este neschimbat: Dacă suprafața vasului primar este A și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
dependentă de îngroșarea neointimală (remodelare favorabilă/ nefavorabilă). Remodelarea vasculară implică cel puțin patru procese celulare: creștere, apoptoză, migrare, producere/ degradare a matricei extracelulare. Remodelarea vasculară este dependentă de interacțiunea dinamică între factorii de creștere generați local, substanțele vasoactive și stimulii hemodinamici (Gibbons și colab. 1994). La remodelarea vasculară care asigură o lărgire compensatorie adecvată sau inadecvată se adaugă și procesul de îngustare vasculară (shrinkage) numit și “remodelare anti-Glagov”. Această îngustare se poate produce prin maturarea plăcii de aterom, creșterea depozitelor fibroase

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Stenoza critică apare la o reducere aproximativ cu 80-85% a lumenului. Presiunea prestenotică este egală cu cea din vasele parentale (legea a 3-a a lui Newton) - stenoza exercitând o forță egală ca mărime și de sens opus față de forța hemodinamică generată de tensiunea arterială sistemică. Velocitatea în repaus la nivelul arterei femurale este 20 cm/s și crește la efort la 150 cm/s58. La acest nivel este necesară o reducere de > 90% a diametrului pentru ca leziunea să devină hemodinamic

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
MICROCIRCULATIE. Microcirculația (“circulația terminală”) a fost definită ca unitatea funcțională histo-angeică formată din arteriole, venule, canale anastomotice arterio-venulare, capilare și metaarteriole 3 având dublu rol: în homeostazia sistemică (rol hemodinamic) și în homeostazia sanguino-tisulară (rol nutritiv). În vasele mici legile hemodinamicii sunt foarte complexe (sângele nefiind este un fluid omogen): presiunea critică de obstrucție la care vasul se închide este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]