228 matches
-
citat mai ales Propp și se mai fac referiri la marele „părinte” al tuturor, Bahtin). Își trăise tinerețea contemporan cu voga lui Barthes. Îi cita pe Ricardou, pe Julia Kristeva, pe Todorov, pe alții. Dintre filozofi - pe Wittgenstein; ori un hermeneut al limbajelor vizuale precum Herbert Read. Îi plăceau mulți scriitori din toate literaturile, le înțelegea mentalitățile și mecanismele creative, însă nu-i emula, cu excepția - bineînțeles - grupului ori grupărilor din care a făcut parte ca autor novator, experimentalist, „generaționist”, întotdeauna militant
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
mult, cuatît se vor cunoaște mai puțin acele dedesubturi ale ziselor lui legate.” S-a scurs aproape o jumătate de mileniu de la așternerea acestor rînduri, și iată că, prin strădania conjugată a cercetătorilor de diverse specialități (istorici, filologi, critici literari, hermeneuți, glosatori etc.), știm astăzi mai mult decît Clément Marot cu privire la „locurile, lucrurile și oamenii” despre care vorbesc Testamentele lui Villon. Iar acest noian de varii cunoștințe s-a revărsat generos în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
Gabriel Onțeluș Un exeget sau hermeneut aparținînd modernității tîrzii, istorice și culturale va avea față de textele literaturii medievale una dintre următoarele atitudini evaluatoare: 1. de respingere principială, prin invocarea dificilei lizibilități, ca și a flagrantei inadecvări cu accepția uzuală, modernă a criteriului estetic; 2. de acceptare
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
circumstanțele posterității fac încă necesară o întrebare elementară. Cine este, de fapt, Ion Dumitriu? Răspunsul ar putea începe așa: departe de a fi un pictor al obiectelor, al substanțelor și al materialității în accepțiunea ei generală, Dumitriu este permanent un hermeneut în cîmpul conceptelor și un neobosit creator de noțiuni plastice. El nu negociază cu datele imanente ale modelelor sale, ci încearcă să creeze categorii, să propună modele absolute în care să se regăsească toate variantele concrete posibile. Și, din acest
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
suntem siamezi și multe/ mai avem de-ndeplinit pe acest pământ". Lungi poeme care cuprind deopotrivă strofe somnolente și strofe memorabile (Vremea cercetării) confirmă un poet ispitit să se audă, să-și audă și să-și repete ideile, dar și un hermeneut al gesticulației suprarealiste. Caz în care limbajul poetului capătă ,o febră de un fel anume". Cităm: ,Așa îmi găseam firul electric: înnodat/ în gura de aur a zilei de naștere./ Cu sintaxa lumii ei deplasabile./ Convins că doar viața ce
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
lui Eliade la 60 de ani distincția “Christian Culture Award Gold Medal for 1968”. în cărțile lui Eliade tipărite (pe hârtie de calitate inferioară) în România (comunistă și criptocomunistă de după 1990) nu apar trecute nici una dintre distincțiile primite de faimosul hermeneut al religiilor, onorat pentru excepționala valoare a lucrărilor sale științifice și literare de lumea acade mică pe întreg mapamondul. Abia după moartea lui Eliade, în aprilie 1986 (an în care lui E. Wiesel i s-a dat Nobelul pentru pace
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
însă în nici un caz pentru elipticul Brâncuși, a cărui specialitate nu era, totuși, creația vestimentară. Dincolo de acest episod, mai mult sau mai puțin anecdotic, se pune, de la sine, o întrebare elementară: cum de acest Brâncuși, împins de către garnizoane întregi de hermeneuți extatici în cele mai adînci peșteri platonice și în cele mai înalte levitații budiste, nu s-a gîndit să-i facă un monument colegului său Mihai Eminescu, partener legitim de tremol metafizic, și s-a lăsat sedus cu o ușurință
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]
-
din cele 16 pagini propu-se. „TimSport“ este editat de S.C. „Cazoni“ S.R.L. , director Dan Gârlea. Preț: 15 000/1,5 lei. în librării David Foenkinos - Potențialul erotic al soției mele (Ed. Humanitas, 140 000 lei); Carmen Firan - Caloriferistul și nevasta hermeneutului (Ed. Polirom, 230 000 lei); Imre Kertész - Kadiș pentru copilul nenăscut (Ed. Est, 174 400 lei); Mihaela Miroiu, Mircea Miclea - R' estul și Vestul (Ed. Polirom, 230 000 lei); Enrique Vila-Matas - Bartleby & Co (Ed. RAO, 140 000 lei); Robert L.
Agenda2005-11-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283492_a_284821]
-
critica presupune vocație: nu se poate face critică în absența vocației. După cum, evident, nu se poate face critică nici fără metodă. Studiind îndelung, analizând cu maximă finețe Upanișadele și rezonanțele, ecourile lor în cultura lumii, în cultura noastră -, omul și hermeneutul Ovidiu Ghidirmic și-a însușit, în zorii mileniului al treilea, condițiile preliminare pentru ,,cunoașterea lui Brahman’’: puritatea morală, asceza, temperamentul cald, liniștit, echilibrat, puterea de concentrare și de meditație. 4. ,,Om! Pace, pace, pace!’’ Atât de cucerit este de un
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
deschideri eminesciene, accente argheziene...) - a fost onorată să-i gireze, să-i îmbrățișeze și să-i publice această SINTEZĂ a sintezelor de maturitate și de consacrare definită, peste vreme, peste vremuri și veac, în Panteonul științific supreme al țării, a hermeneutului Ovidiu Ghidirmic. Volumul Confruntări critice, imprimat recent de redutabilul universitar și critic-orator (cum îl definește, cu admirație, D.R.P.), Ovidiu Ghidirmic, este înscris sub semnul divin al cifrei 7 - înmulțită cu 10, 12 sau 21, scânteietoarele sale eseuri însumând, cu unele
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
a vieții auto-îndemnul acestuia: Să mă înțeleg, să înțeleg!’’...Aidoma lui Brâncuși, ale cărui ,,dodii’’/ aforisme au stârnit, stârnesc multe semne de mirare, dar și de întrebare-, Ovidiu Ghidirmic este depozitarul unui tezaur de morală tradițională, creștină, arhaică. ,,Paradoxal - exclamă hermeneutul nostru, creionându-și un nou ...selfie/ autoportret, atunci când conchide despre autorul testamentului spiritual cu titlu simbolic: Pomul vieții -, în personalitatea lui Petre Pandrea, este tocmai faptul că acest temperament frenetic, exploziv și dionisiac, aspiră spre ,,înțelepciune’’, pe care o consideră
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului BORCHIN, Mirela - Ioana (15.V.1966, Timișoara) FIȘĂ BIOBIBLIOGRAFICĂ Eseist, hermeneut, prozator, semiotician. A mai semnat: Mirela Radu Lăzărescu. F a m i l i a: tatăl, Alexandru Radu, inginer, mama, Ioana Radu (n. Căpățână), profesor, unchiul, Vasile Lăzărescu, mitropolit al Banatului. S t u d i i: Liceul de Filologie
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
prin ce sită-ciur-dârmon cerne el, dar nu discerne, munculița altora. Se observă, încă de la început, o încremenire în proiect: revistele „centrale” sunt esențe și chintesențe, lapte și miere, ambrozie și nectar, unde „profesioniștii”, „care își respectă statutul”, îngeri literari, arhangheli hermeneuți, heruvimi-tătici, fac ordine, bat monedă celestă și împart pașapoarte de nemurire. Revistele „provinciale” sunt stupide, depășite, anacronice, primitive, cu veleitari, cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la „Centru”. Câteodată, imperturbabilul dârmon din căpșorul ȚAȚEI NIMENI face mici concesii, decretând
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
asemenea, să se impună prin înțelegere și convingere, nu prin dicteu imperativ! De aceea normele sale sunt îndemnuri, nu porunci! La prezentarea cărții „Deoumansimul, al patrulea val” în cadrul Academiei Dacoromâne din oct. 2011, universitarul doctor, filosof al sacrului, dacologul redutabil, hermeneutul și scriitorul australian de origine română din Sydney, Octavian Sărbătoare, consemna următoarele: „Am remarcat spiritul enciclopedic al Deoumanismului și luciditatea prezentării ideilor. Găsesc remarcabile orizontul panoramic, curajul expunerii și în special, caracterul ei vizionar! Termenul „DEOUMANISM” este prin excelență vizionar
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
au ursit Soarta și Destinul, de-au rătăcit chiară scrisoarea făcută poștă cu hapuri cu tot, voievodul bucureștean murise neasistat, ea uneltea de-acum în DRO la Alep, mult impresionat de profețiile versificate arătându-se pe-acolo prin Asia manelară hermeneutul, parizianul gay renascentist, Petru Cercel, fiu Pătrașcului celui Bun, cum pesemne și Mihai Bravul, în consecință la negrele profeții ajungând voievozi fiecare din cești doi fii învățați viteji, primul au mutat Capitala cât mai departe de Dunăre, de la București la
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
acționează într-un registru non-cognitiv. Miraculosul nu este conceput, nici gândit, el este descoperit, este obiectul unei revelații, obiect al credinței și al crezului, și prin aceasta el are legătură cu gândirea religioasă și magică.” (2004:29). Din afirmația eruditului hermeneut, captivat de acest gen literar, reiese că o serie întreagă de apercepții corelează, în vidul imaginii imaginate, nevoia creatorului de literatură fantastică de a trăi prin poveste, din care va reieșii specificul cauzalității de tip magic. Acest specific, de comunicare
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
însă nimeni nu avea habar cam pe unde se află. Era desigur un conte, fiindcă pe acolo cam toți obișnuiesc să fie conți, mai ales după ce țungălesc vreo două de prună! Contele, pe numele lui Vasile Clitor, era un mare hermeneut, indianist, onirolog, tautolog și faianțar categoria a VII-a. Privirea sa vulturească domoli rumoarea uriașei săli. Își prezentă lucrarea... Tăcerea instaurată pe timpul speech-ului fu ruptă, la sfârșit, de urale prelungi. Într-adevăr delegații erau convinși de faptul că trăiau
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
existențial... De ce? Mereu se trece la palierele superioare ale perceperii spectacolului mundan. După ce treci printr-un divorț istoric funny...mai poți vedea plușismul vieții sau grotescul din ea? Mai poți observa ca un lector inocent filele oamenilor sau ca un hermeneut , carcasele și substanțele concomitent? Privesc cu milă tinerii ce se ciugulesc prin parcuri, privesc copiii dincolo de jucăriile lor, le simt zâmbetele moi, caracterele de ciocolată neexpandată. Hărțile de ego zmângălesc abstract spumoasele oceane ale detaliului. Minuțiosul minutar al hazardului e
NOUĂ ANI LA PORȚILE HADESULUI de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340247_a_341576]
-
situații în care gândirea despre prejudecățile care ar fi articulat interioritatea textului în producere ne induce o convingere modificabilă despre ce ar fi putut, întemeiat, spune autorul în textul său, în textul ca text (Vlăduțescu, 2006). Nu este în intenția hermeneutului de a căuta în discurs un autor oricum imaginar, și a-i intra în rol. Piesa producătorului și cea a hermeneutului sunt opere diferite. Jocurile lor de limbaj pot coincide, dar până la suprapunerea hermeneutului peste finalitățile autorului este o distanță
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
ar fi putut, întemeiat, spune autorul în textul său, în textul ca text (Vlăduțescu, 2006). Nu este în intenția hermeneutului de a căuta în discurs un autor oricum imaginar, și a-i intra în rol. Piesa producătorului și cea a hermeneutului sunt opere diferite. Jocurile lor de limbaj pot coincide, dar până la suprapunerea hermeneutului peste finalitățile autorului este o distanță uriașă, de neparcurs. În fond, cui folosește discursul? Celui care-l produce. Cine este primul interesat în discurs? Autorul. Hermeneutul este
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Vlăduțescu, 2006). Nu este în intenția hermeneutului de a căuta în discurs un autor oricum imaginar, și a-i intra în rol. Piesa producătorului și cea a hermeneutului sunt opere diferite. Jocurile lor de limbaj pot coincide, dar până la suprapunerea hermeneutului peste finalitățile autorului este o distanță uriașă, de neparcurs. În fond, cui folosește discursul? Celui care-l produce. Cine este primul interesat în discurs? Autorul. Hermeneutul este atras în necunoscutul discursului pentru ca pe interesul producătorului să fie făcut obiect al
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
distanță uriașă, de neparcurs. În fond, cui folosește discursul? Celui care-l produce. Cine este primul interesat în discurs? Autorul. Hermeneutul este atras în necunoscutul discursului pentru ca pe interesul producătorului să fie făcut obiect al efectului vizat. Spre norocul autorului, hermeneutul este liber, el nu ascultă de nimeni. Autorul îl îmbie, textul îl sfidează. Hermeneutul este liber, dar necunoscutul îl atrage. Dorința de cunoaștere, după cum ne învață Aristotel, este primordială în orice om. Dorința de a ști îl aruncă în text
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
orice om. Dorința de a ști îl aruncă în text. Aici, el numai ca excepție va afla mesajul proiectat de producător. Atunci, ca un eșec al autorului, el nici nu va ști că acela este mesajul autorului. Prin urmare, mesajul hermeneutului nu este niciodată mesajul autorului (Vladutescu, 2006). Cuvintele aduc în interpretare semnificații pe care autorul nu le-a imaginat. Unele dintre acestea, autorul nici nu le-ar fi permis. Textul merge uneori împotriva intențiilor autorului. Ba nu, întotdeauna într-un
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
radiografiază filonul feminin din celelalte scrieri epice. Poetica, în calitatea ei de proiect-proiecție de elaborare, are două aspecte. Când autorul dezvăluie ideea, credința, procedura, metoda, tehnicile utilizate în opera sa, atunci avem de a face cu o poetică explicită. Când hermeneutul, interpretul inferează din scrierile unui autor principiile de elaborare, în acel caz poetica desprinsă este o poetică implicită. Felicia Gherghina reține ambele variante de poetică. Dintre elementele de poetică explicită înregistrează pe cele esențiale: creația de personaje-mituri, autenticitatea experiențial-existențială și
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
Ștefan Vlăduțescu: Mesaje și texte gânditoare de Dan Ionescu „Tema controlului hermeneutului de către text este recunoscută” (Ștefan Vlăduțescu, Mesaje și texte gânditoare, Craiova, Sitech, 2008, p. 9). „Având în vedere problema ridicată prin abordarea unei astfel de aporii, Matei Călinescu (A citi, a reciti, Iași, Polirom, 2003, p. 180) procedează la segregarea
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare () [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]