561 matches
-
14 (fost 5),Viena ORGANIZATORI: Ambasada Română la Viena, Cercul Cultural Româno Austriac și RadioTv Unirea, Primăria Sectorului X Favoriten din Viena și Asociația Austro - Română din Viena. Cuvinte de salut: Excelentă Să, D-na Ambasador Silvia Davidoiu, D-na Hermine Mospointner - Primarul sectorului X Favoriten, Dl. Ioan Godja- Președintele Cercului Cultural Româno-Austriac UNIREA, Dl. Lukas Vosicky - Secretar General la Asociația AUSTRO-ROMÂNĂ Program: Moderatori Simona Tudor și Mihai Nae, (Regia Ioan Godja) Fanfara ”Gabriel Chaborschi” Râmnicu Vâlcea, Formația de jocuri tradiționale
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
Austria) și Ioan Astaluș din Tg. Mureș; Expoziție artizanat și port tradițional: Asociația Muzeala și Etnografica „Poartă de sub Feleac”- jud. Cluj, Expoziție de pictură: Victorița Duțu, Expoziție culinara Begrüßung: Frâu Silvia Davidoiu, Botschafterin von Rumänien în der Republik Österreich , Frâu Hermine Mospointner, Bezirksvorsteherin im 10 Wiener Gemeindebezirk Favoriten, Herr Ioan Godja, Vorsitzender des Vereins „Rumänisch-Österreichischer Kulturkreis Unirea” , Herr Dr. Lukas Vosicky Generalsekräter der Österreich-Rumänischen Gesellschaf Im Program: Fanfare "Gabriel Chaborschi" Râmnicu Vâlcea, Mihai Nae, Humorist, Bând der Traditionellen Spiele Frata, jud.
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
vieții în derivă Precum aedul orb o epopee; O falie adâncă ne desparte Rostogoliți în două emisfere La ultima din vămi ni se va cere Cioburile din clepsidră sparte. Ca un brigand cu trunchi de abanos Înfășurat în falduri de hermină Această rană plină de lumină Face vindecarea de prisos; Cu pas greoi mă-ndrept spre un amurg Destinul meu rival, un labirint În care păsările nu ne mint Iar eu adorm cu gândul la Licurg. Referință Bibliografică: Mă-ntorc subit
MĂ-NTORC SUBIT de ION UNTARU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350783_a_352112]
-
spună mie-ncet : -Vezi ? Brăduțul nostru moare ! Vocea-i tremura îmi pare, Arătând cu mâna stângă, Dar băiatul e cam mare, Pentru-atata să mai plângă . Deci privește pe fereastră. Ninge. Noaptea e divină. Profilați pe bolta-albastra, Teiu-n haină de hermina. Are lângă geam și, iată, Șerban poate să o vadă, Chiar o ramura-ncarcata Cu sculptură de zăpadă. Și iar mă trage-ncet în jos : -Zi-mi, tataie, că nu știu, Care este mai frumos, Bradul mort sau teiul viu ? Bradutu-i
BRADUTUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352232_a_353561]
-
inserată în volum, ne istorisește cum e în “Noaptea de Crăciun” -“Iată-n noaptea cea albastră, / Luna, picii să o vază, / În gondola-i stă de pază. / Toți, cu ochii pe fereastră! / Ce așteaptă? Cum, ce-asteaptă?! Cerul, blana-i de hermină, / Să o scuture-n lumină. Nu se-aude nicio șoaptă! / Dar deodată, vai, deodată! / Îngerași, în a lor joacă, / Mii de saci cu promoroacă / I-au vărsat pe lumea toată”. E un tablou feeric de iarnă și multă emoție în
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
Grigore Vieru” (Toronto) din Canada. Maria Neblea, bibliotecară, Găești, Dâmbovița, România, descrie activitatea instituției sale. Antologia este bilingvă: româno-engleză. Traducerea a fost efectuată de: Maria Tonu, Daniel Ioniță, Dumitru Marius Gabriel, Codruța Popescu, Cătălin Oprea, Ana Maria Gibu, Mihaela Carpov, Hermina G.B. Anghelescu, Klaudia Gagová, Lucia Gnatiuc, Maria Melania Rădulescu. Azi, 31 August 2016, de Ziua Limbii Române, eu lucrez la volumul “Relief Stelar” - omagiu Limbii Materne care este focul din vatră pentru mine, limba ce nu ne părăsește niciodată, oriunde
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
bisericii domnești, mitropolitul Teoctist îi unse fruntea cu mirul sfințit ... Cu mitră pe creștet, călare pe un cal încărcat de valtrapuri de mătase și de purpură vișinie, cu frâiele de argint aurit, cu o mantie de postav ușor tivit cu hermină, Roman primi ovațiile mulțimii, apoi intră în palat.” Domniile la acest sfârșit de veac, al XIV-lea, sunt scurte în Țara Moldovei și de multe ori sfârșesc tragic. După ce cade în captivitate la leși, deși îi izbutește o evadare spectaculoasă
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
ne mai oferă spre lectură scene de un dramatism ce înfioră, mai ales când descrie cutremurul ce surprinde solia polonă, care venise cu daruri de la Vladislav Iagelo cu gând să-l răpună pe voievodul Roman, darul fiind o blană de hermină otrăvită. Stihiile răscolite din adâncuri răzbună intenția mârșavă a lui Iagelo: „Un vuiet părea că vine din marginea pământului, câinii începură să urle, caii să necheze prelung, iar celelalte animale stârneau larmă asurzitoare. Sub picioarele tuturor, pământul începu a se
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației „Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA” și din îndepărtată Bucovina, Gheorghe Tomoioagă - primarul comunei muzeu Ciocănești, le-au adresat un cuvânt de „bun venit” Pe
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
traverseze în pace pădurea Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce-i însoțesc cărarea spre Înalt? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din pădure prinde viață Scăldată-n frumusețea ei divină. Din rouă târzie și raze de soare E plămădită albastra ninsoare, Pădurea, în sine, întreagă-i o floare Și-n inima ei, Sibylla - Petală-splendoare ... Cărbune Floarea Tablou:Sybilla de
SIBYLLA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353552_a_354881]
-
sevă dulceață, aromă, culoare. Tronând carul alegoric apăru toamna bogată etalându-și trei medalii din aur, argint, aramă... Roadele au fost culese, a fost un festin cu bucate multe, alese, stropite cu vin. Iată, iarna - o regină - în mantie de hermină, ce sosește chiar acum, în ajun de Crăciun. Pentru marea sărbatoare, a nașterii lui Isus a-nceput fulgi albi să cearnă troienind dinspre apus. „SIMFONII DE PRIMĂVARĂ” Iarna, cristaline unde pe sub gheață se strecoară și-n noapte argintul Lunii îl
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
găsite în colecții și biblioteci internaționale din USA, Franța ,Italia. Poetul scrie o poezie rafinată cu metafore alese, inedită, plină de înțelesuri: “Orfic m-am ascuns în mantre/ Sub nirvanicul zăbranic.../ Sfânt Enkomion de tandre/ Stihuri, versul meu uranic...” În “Hermina oglinzilor” femeia “goală, aburind a sărut”...” Undeva, cândva, mâine ieri,/Pe asprite de zvâcnet atlazuri,/ Cu țărmuri retrase-n dureri / Și luna suind din talazuri, / Cineva le va pune lințoliu,/ Zăbranic nirvanic, de doliu/ Și mâna aceleia, poate,/Cu degete
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
pe strada până la stația de taxi și își îmbracă o fustă din stofă de lâna, de culoare maro, un pulover alb și completând ținută cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciulă cu blănita de hermina albă. - Vezi mami, că plec la o prietenă, strigă Aveline din ușă, învârtind cheia, fără a mai asculta răspunsul doamnei Nemeș. Un refren îi răsună în minte... “Ești schimbător precum e cerul, În ceea ce privește amorul... Căci tu singur ziseși într-un
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
apa păcatului sunt, flămând ca un câine a cărui credință descrește ... ”, „Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele, și cormoranul, cu toții vor veni la festinul din noi!”; „Nu mă învrăjbiți nici cu soarele, nici cu luna! Nici cu alba hermină, nici cu hipopotamul cel credincios și răbdător...” Poetul are puteri demiurgice, atâta vreme cât poate schimba fața lumii. Ca un flamingo, este inițiatorul luminii: „Sub nimb de lacrimi berze șușotesc, șacali portocalii din tobă sună, antilopele din Dobrotești, pasărea Flamingo o cunună
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
există și altceva, precum șansoneta? Și ne-ați adus discuri cu Mireille Mathieu și Édith Piaf.” Eu nu-mi mai aminteam, dar iată, cu elevii trebuie să discuți multe, chiar dacă ești de mate. Maria Elena Panaitopol, 2005, sursa foto: Facebook Hermina Lazăr Domnul Solomon Marcus scria „om și profesor”, punând așadar atributul umanității înaintea aceluia de vocație profesională. Ce credeți că mai înseamnă să fii „om”, poate cu majuscule, în vârtejul societății contemporane? Să fii corect față de tine și de ceilalți
Un telefon pentru profesoara de mate: „- Doamna dirigintă, știați că vine Mireille Mathieu? V-am luat un bilet...” () [Corola-blog/BlogPost/338352_a_339681]
-
Hermina Ibarra este profesoară de comportament organizațional la INSEAD, o școală de administrare a afacerilor din Fontainebleau, în Franța, unde preda în cadrul programelor de master în Afaceri și de specializare pentru manageri. A fost membră a corpului profesoral de la Harvard Business
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
să se dilate Poate doar două minute, Între liniști izolate. Străzile dădeau în turn; Pașii, asurziți în scâncet, Disperarea din nocturn, Luna, câinii, totul rânced. S-au topit într-o lumină, S-au ivit cu lașitate, Pe ascuns, ca o hermina, Zorii din eternitate. Se zbătea că un tutore, Teamă hotărât foșnea, Timpul, între două ore Sub genunchi îmi ciocănea. Înroșit de greutate, Corpul mi-era neclintit Cu bagajele pe spate, De trei ore amorțit. 17 mai 2016, Constantă Referință Bibliografica
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
de mătasă - Nori albi ce torc potop de fulgi zănatici - Zburând cu stolul de hulubi sălbatici Mă lași din nou nesomnului mireasă. CURG UMBRE RECI PE CUMPĂNA-NSERĂRII Curg umbre reci pe cumpăna-nserării, Pulberi de-omăt și șaluri de hermină Învăluind în dulcea iernii vină Tăceri dospite-n prescura mirării... Cuvinte ard în felinare 'nalte, - Rostiri nerătăcite sau perfide, Poveri de maci în cute de hlamide - Vii candelabre nude de rivalte Pe scena veche, în solfegii caste Efluvii și trăiri
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
traverseze în pace pădurea, Cu sufletul deschis, neîntinat. E început de drum sau început de Lume Palatul iernii de cleștar? Oare, copacii i-s prieteni sau martori înghețați Ce însoțesc cărarea către dealul vieții? Zăpadă pură, alb-albastră O-nvăluie-n lumină de hermină Și calea din pădure prinde viață, Scăldată-n frumusețe și candoare. Din rouă târzie și raze de soare E plămădită albastra ninsoare, Pădurea în sine, întreagă-i o floare Și-n inima ei, Sybilla, petală- splendoare Referință Bibliografică: Sybilla Dacica
SYBILLA DACICA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342318_a_343647]
-
cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa îi văzuse el într-o poză din manualul școlar sub care scria :”să trăiești, Măria Ta”! Ca în poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa îi văzuse el într-o poză din manualul școlar sub care scria :”să trăiești, Măria Ta”! Ca în poza aia, și aici, dregătorii lui Izvortaș-împărat tăceau la fel: „Să ne trăiești, Măria Ta!” Dar Măria Sa Izvoraș-împărat nu-i lua
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
și frunzele îngălbenesc, Se aștern pe jos în gros covor, sub pași ce nu se mai opresc. Ici colo, vezi câte-o idilă înfiripată trecător Și oamenii care se plimbă cu pași ușori, mânați de dor... Ca o regină în hermină, apare iarna la Șosea, În Cișmigiu plutesc în aer, frumoșii fulgi de nea. Eu sunt iubita lui acum și-n parc ne sărutăm Sub crengi albite de zăpadă de toate noi uităm. E primăvară și firavi au apărut și ghiocei
MUZA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344330_a_345659]
-
-i văd figura omului hidoasă, În Poezie nu se intră beat, Mai bine stai în treaba ta acasă! Ea îl vrea întotdeauna treaz Pe cel flămând și însetat la cină, Cu rugăciunea scrisă pe obraz, Cu sufletul curat ca o hermină; Ea se rostește limpede și-ncet În liniștea de la-nceput de lume, Nu cel ce strigă-n piață „sunt poet!” E hărăzit să poarte acest nume! De-aceea poezia-mi este dragă, Ea niciodată nu se scrie beat, Decât de
ÎN POEZIE NU SE INTRĂ BEAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378867_a_380196]
-
Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... Citește mai mult O splendida poartă din lemn sculptata măiestru „Poartă Maramureșană” amintește de ziua în care Maramureșul și Viena s-au unit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]
-
Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației ... X. INTERVIU CU DR. ING. GHEORGHE CIUHANDU PRIMARUL TIMIȘOAREI - UN GOSPODAR CU MINTE ȘI INIMA!, de Viorel Baetu, publicat în Ediția nr. 157
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379955_a_381284]