660 matches
-
-nduri să curmi iadurile și focul / Noi ne jertfim toți și le luăm iubiților noștri locul, / Coborâm la ei să-i alinăm în amarele scrâșniri”. Viziunea apocaliptică va culmina cu spectrul alienării abrutizante și al reificării umanului din Noul apocalips: „Heruvim al lumii pus în jug, / Sufletul împingea căruțe și tractoare; Nu se mai aflau în lume oameni...Ci toți / Scrâșneau prefăcuți în ciocane, strunguri și roți”. Asemenea versuri au fost, după toate indiciile, citite atent de cenzori spre a-i
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
lui Blaga ea este însă mai degrabă ca un plasture lipit pe o rană nevindecata, netratata și chiar nespălata. În plus, mi se pare ridiculisima această proliferare de prim-vicepreședinți. Funcțiile din BPN se aseamănă cu sferele suprapuse de tronuri, heruvimi și serafimi din ierarhiile cerești ale Areopagitului", apreciază Paleologu, în continuare, aluzie la decizia pe care Colegiul Director și Consiliul Național de Coordonare al PDL urmează să o ia mâine în legătură cu validarea celei de-a cincea funcție de prim-vicepreședinte, special
Theodor Paleologu a identificat prezidențiabilul plauzibil al PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36562_a_37887]
-
montajul inabil. Acolo, însă, unde intervin forța inspirației, reala inventivitate imagistică, rezultatul obținut nu doar că salvează versurile de la condiția precară, caducă, dar furnizează consistența persuasivă, absolut necesară, a viziunii poetice. Un exemplu, în acest sens aflăm în Serafimul și heruvimul: Cînd marea se răscoală, volbură-ntărîtată,/ Cînd undele-i muginde se nalță spumegînd,/ Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată/ Pe fieșicare stîncă te vede-amenințînd". Cu excepția fonetismului vetust din final, ne întîmpină o perspectivă alegorică a heruvimului, înger cu atribute
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
în Serafimul și heruvimul: Cînd marea se răscoală, volbură-ntărîtată,/ Cînd undele-i muginde se nalță spumegînd,/ Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată/ Pe fieșicare stîncă te vede-amenințînd". Cu excepția fonetismului vetust din final, ne întîmpină o perspectivă alegorică a heruvimului, înger cu atribute ferm moralizatoare. Utilizarea adecvată a analogiei, ca instrument specific cunoașterii mistice, oculte, suprafirești, fragilitatea pioasă a ființei poetului - datorată, paradoxal, exercitării obiective a discernămîntului -, precum și omniprezența acuzatoare a instanței cerești conturează un tablou memorabil. De altfel, nemaiavînd
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
de viagră de la Marea Nordului la Marea Neagră Ianuarie. Cu neamul meu răbdător suflu în pumni, pe vreme de Bobotează. Cu spatele la Transnistria, să nu ne spulbere Crivățul, să nu ne descoasă trufașa Coasă... Cu inima în formă de Cruce în urcare cu heruvimi pe Dealul cu măslini și asini... În apropiere, lacul și codrul. Ciricul și Veneția triștilor. Piața Chirilă și precupețele indo-europene. În zare, mahalaua celestă a magiștrilor Ion Creangă și Mihai Ursachi Ianuarie. Trec, bacovian, convoaie mortuare. În fum de cădelniță
Din Vale spre Deal by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2904_a_4229]
-
ce-ncearcă să-l deschid-un înger Deasupra mea m-a speriat mereu, Va trebui să-i stau alături, în răsfrîngeri, Să-nving în străluciri, cu pieptu-mi rău, Slab, și fricos, și păcătos, și tulbur, Aroma raiul deodată la-ndemînă, Cu heruvimii să-ți cînt lin din tuburi, Ca să te-aleg mireasă și stăpînă, Și să te plimb printre copaci cu mere, Și printre șerpișori cu sîsîit prelung, Pînă ce carnea-n noi o să dispere, Plăcerile o să ne prindă-n jug, De
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
întrebat/ cum și-au forțat propriile limite/ când vinul gros se mai confundă cu viața/ în gura ce se crede oracol./ Când din măruntaie ne vin vești despre/ șinele săltate-n văzduh ale orizontului". Predestinarea copilului, zis și ,pui de heruvim" era de fapt cea de cronograf al vieții și al morții. Aceasta din urmă chiar îl previne pe poet: ,Noi doi suntem siamezi și multe/ mai avem de-ndeplinit pe acest pământ". Lungi poeme care cuprind deopotrivă strofe somnolente și strofe
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
1991, (prezentat de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei), La umbra Cuvântului, Ed. Semne, 2001, Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2003, Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret, Ed. Semne, 2004, Poștalionul de seară - File din Jurnalul unui heruvim, Ed. Semne, 2005, Dincolo de tăcere - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2009, Dansul Inorogului - Elogiul Melanholiei, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Inimii - Anotimpuri - Jurnal de Poet, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Cerului - Zodii de poet, Ed. Semne, 2011, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii, Ed. Semne
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
mărime sau extensiune, căci o făptură angelică nu ocupă un spațiu propriu-zis, ci doar un loc minim, care mai curînd e o poziție decît un loc. Concluzia? „Pe vârful unui ac pot dansa toți îngerii din univers: și serafimii, și heruvimii, și arhanghelii, și tronurile. Mai precis: atît îngerii buni, cît și cei căzuți.” (p. 186) Sub sugestia unei lecturi din Roman Ingarden, Valeriu Gherghel atribuie lecturii două virtuți gemene: completarea și interpretarea. Cînd un cititor parcurge un text, pune de la
Cauda pavonis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4142_a_5467]
-
ca într-o pânză de chagall sfidează toate legile firii până se prăbușesc în apele senei. dumnezeu care a văzut toată scena zâmbește și trage mulțumit perdeaua norilor însoțit de alaiul tăcut al serafimilor cei cu ochi mulți și al heruvimilor cu câte șase aripi. poet devorându-și fiul mă plimb fără țintă pe boul' de magenta de la place de république spre gara de nord e o zi de octombrie sfâșietor de frumoasă bântui parisul ca o hienă flămândă și pe măsură ce
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. De dragul tău, în suflet trandafiru-mi crește fără spini, iar eu m-aș ofili, de tu nu mă alini, te regăsesc în cântul marilor iubiri, in zborul lin și delicat de heruvimi. Și dacă-n vise nu te-aș auzi, nici liliacul n-ar mai înflori, iar dimineața, nu m-aș mai trezi, de n-ai fi tu iubite-n fiecare zi. Și-o să păstrez, din primăvara-n care te-am știut
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
știi că el nu te-a uitat.” ... Citește mai mult De dragul tău,în suflet trandafiru-mi crește fără spini,iar eu m-aș ofili, de tu nu mă alini,te regăsesc în cântul marilor iubiri,in zborul lin și delicat de heruvimi.Și dacă-n vise nu te-aș auzi,nici liliacul n-ar mai înflori,iar dimineața, nu m-aș mai trezi,de n-ai fi tu iubite-n fiecare zi. Și-o să păstrez,din primăvara-n care te-am știut
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
mică ca să pot vorbi despre tine și limbă nu am ca să arăt tainele tale. Nu am glas și cuvânt ca să povestesc frumusețea ta. Poruncește-mi ca să spun despre tine!“. Pentru a se apropia cineva de sfințenia celei mai cinstite decât heruvimii, se cere, înainte de toate, curăție, sfințenie. Pentru a vorbi despre cea care însumează toată taina teologiei, este necesară o minte de teolog. Deci, singurii în măsură să ne învețe despre Născătoarea de Dumnezeu, prin toate descoperirile minunilor celei mai mărite
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
le cuprinde pe toate. Altfel spus, Maica Domnului este așezată în vârful piramidei creaturii, este cea mai înaltă din toată făptura văzută și nevăzută, pentru că ea nu numai că este mai slăvită decât toți oamenii, ci este „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii“. Ea este cu adevărat plină de daruri ale sufletului și ale trupului. Referindu-se la aceste lucruri, Sf. Ioan Gură de Aur din operele căruia s-au inspirat adesea Părinții filocalici scrie: „Nimeni
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L împreună cu oștile îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii...“ (Ibidem). Precum putem ușor constata, dincolo de toate cele câte s-au scris, că Maica Domnului rămâne mai presus de minte și de cuvânt, de vreme ce Dumnezeu - Cuvântul S-a unit cu ea, dar nu cum se unește cu făpturile raționale care
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
primele secole creștine, evlavia credincioșilor a înconjurat persoana Sfintei Fecioare Maria cu o cinstire care a întrecut cinstirea celorlalte persoane sfinte, fiind mai presus decât toți sfinții, deoarece ea este mai apropiată de Iisus Hristos, fiind astfel „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii“. Sfântul Simeon o numește „preaneprihănita și preacurata fecioară“ și explică: „O numesc pe aceasta neprihănită și preacurată în asemănare cu noi, oamenii de atunci, comparând-o cu aceia și cu noi, robii ei
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
Ziua însemnată e când să te duci. Doamne, primește-i în lumea ta mare Și iartă-i cumva de-aici au greșit, După traiul lor, greu, chinuit, Fericește-i cu-a Ta indurare. Și lasă-i în câmpuri cu flori, Heruvimi să-i încânte cu lire, Învelește-i Preasfinte-n iubire, C-au muncit din zori până-n zori. Peste noi varsă credință, Sufletul de Tine ni-l umple, Curați să ajungem cu albele tâmple Ne-om da, Preamărite, silința. Fă-ne
RUGĂ TATĂLUI CERESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360759_a_362088]
-
Orwel căruia i se recunoaște paternitatea ei), este numit fie Coriolan Drăgănescu, fie umilul funcționar de la trezoreria sufletelor (pp.42-43), fie Akaki Akakievici, fie Guliță din apropierea Pontului Euxin, fie amorezatul justițiar, fie teribilul om al legii, fie blajinul inchizitor, fie heruvimul cu ochi albaștri etc. Când schivnicul Sofronie vine să-și vadă iubita/amanta din tinerețe, el fandează „într-o bruscă genuflexiune, asemnea bătrânului stareț Zosima în fața lui Mitea Karamazov” (p.53). Un motan adus acasă de narator „era un cotoi
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
Întru naștere fecioria ai păzit; întru adormire, lumea nu ai părăsit; te-ai mutat la viață, fiind Maica Vieții“ („Troparul praznicului“). În aceste câteva cuvinte se cuprinde lauda, cinstea și închinăciunea ce i se cuvin, ca fiind „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii“. Sărbătorile în cinstea Maicii Domnului sunt praznice împărătești, pentru că Maica Domnului este Împărăteasa Cerului și a pământului. Preot HORIA ȚÂRU Hramurile bisericilor ortodoxe l În județele Timiș și Caraș-Severin Praznicul Adormirii Maicii Domnului
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
Blajului, poetul Ion Brad: "N-ai fost nici prima, nici ultima/ Carte a Cărților/ Așezată de preoți cu mâini de țărani/ Pe masa altarului./ Se clătinau bisericuțele de bucurie/ Și oamenii cu busuiocul în mâini,/ Cântau, după litera ta, cu heruvimii./ N-ai fost nici prima, nici ultima/ Carte a Cărților,/ Dar prin tine Ardealul - corabia de piatră a neamului -/ Și-aducea aminte de Roma/ Ca de un vis depărtat/ Ascuns în mlădierea cuvintelor."
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
să-mi duc pe lume crucea-n spate, Cu bucurie multă, cu răbdare! Am fost în astă lume-un simplu dascăl, Am râs pentru copii, mereu eu am cântat, Când voi muri, mă fă, Te rog, vioară, Să cânt de heruvimi înconjurat... În seara asta, Doamne, stăm de vorbă, Cum am mai stat în taină, amândoi. Eu îți voi spune Ție, taine multe, Voi plânge sigur...dar vom ști doar noi.... 21 octombrie 2016 Referință Bibliografică: ÎN SEARA ASTA, DOAMNE, STĂM
ÎN SEARA ASTA, DOAMNE, STĂM DE VORBĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384336_a_385665]
-
îți plânge,/ Nu poți să râzi în vreme de prohod.” ( Implacabila fatalitate ) Autorul își urmează zborul însoțit necontenit de o tainică pace care îi scaldă sufletul . Iubirea își găsește împlinirea într-un tablou mirific care adună simboluri alese precum îngeri, heruvimi și arhangheli. Dumitru Marian Tomoiagă subliniază semnificația sfântă a iubirii și maniera în care ea se poate consolida, pe un tărâm divin unde o clipă de dor te poate costa nemurirea. “Pe tărâmul în care te-ai născut dintr-un
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
divin unde o clipă de dor te poate costa nemurirea. “Pe tărâmul în care te-ai născut dintr-un fulger/ Și din ploi înghețate de stele opace/ Voi zbura călărind albe aripi de înger,/ Însoțit pretutindeni de o tainică pace./ Heruvimi și arhangheli ne formează alaiul,/ Zeități necăzute ne contemplă iubirea,/ Între lacrimi și zâmbete ne vom duce noi traiul,/ Pentru-o clipă de dor, ne-am pierdut nemurirea...” ( Logodnă intelergalatică) Într-una din spovedaniile sale, autorul își scrie cu lacrimi
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
demult și poate nici târziu, Am înțeles să prețuiesc această zi În care lumea drept în față-mi s-a deschis Cu glasuri calde, luminoase, de copii. Vertebră cu vertebră, coloana mea s-a înălțat Spre sprijinul albastru, brodat cu heruvimi, Dar până să-mi atingă fruntea -nghețată sfinții Va trebui să-ndur coroanele de spini. Din toate zilele, doar una m-a ales Să-mi numere cărările pierdute-n vânt, Să-mi amintească, unică, în fiecare an, Miracolul prin care
ZIUA MEA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384102_a_385431]
-
îngeri ai primit și cantare de la tinerii cei ce strigau: Binecuvântat ești Cel ce vii sa chemi pe Adam (Condacul praznicului). "Și în Sfânta Cetate ai intrat cu ucenicii Tăi, Șezând pe mânzul asinii, ca și cum Te-ai fi purtat pe heruvimi, plinind propovăduirea proorocilor." (Stihira, glas 4, de la Laude din ziua praznicului). Aceasta o simțeau și cei ce L-au întâmpinat: "Vrând Tu, Doamne, să intri în Sfânta Cetate, stâlpari de copaci mulțimile purtau, lăudându-Te pe Tine Stăpânul tuturor și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]