129 matches
-
diferite În funcție de situație. Michael Porter, la rândul său, analizează punctele forte și cele slabe ale țărilor În ceea ce privește capacitatea lor de asimilare de unități productive, ținând seama de normele și de valorile lor (Hofstede, 1994; d’Iribarne, 1989; Porter, 1993). Concepții heterodoxe asupra actorului economic Paradigma neoclasică, bazată pe individualismul metodologic și pe principiul raționalității, consacră existența unui homo œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ipotezei euristice a unei raționalități procedurale care s-ar substitui unei raționalități substantive (Simon, 1983), teoria standard nu reușește să conceapă Împreună cultura și dinamica economică, lăsând În seama sociologiei „acțiunile nelogice” (Pareto) și „raționalitatea prin valori” (Weber). Numai școlile heterodoxe pot să conceapă un subiect care nu mai este o simplă entitate ce-și bazează acțiunea pe calcule reci. Agentul subiectiv (motivațiile sale sunt bazate pe rațiuni proprii), conștient și inteligent (el este activ și perspicace din punct de vedere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate de către acestea se feresc să se aventureze dincolo de cadranul consensului oficial
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate fi plasat în avangarda gândirii politice românești; ii) în al doilea rând, locația temporală în imediata proximitate a evenimentelor revoluționare de la 1848 explică de asemenea conținutul heterodox al lucrării. Florian Aaron construiește o teorie a patriotismului cu cărămizi conceptuale pe care le împrumută din edificul filosofiei politice ridicat de Jean-Jacques Rousseau (pe care îl și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
evidențiază implicarea lor psihologică, interesul, între cele care acceptă cadrul politic de referință inițial și cele care sugerează depășirea lui, între cele care se orientează către forme clasice de participare și cele care subliniază existența și importanța unor forme noi, heterodoxe, poate anormale. Participarea vizibilă În urma acestui demers eclectic, putem propune o definiție a participării politice, care ar suna cam așa: participarea politică repre-zintă acel ansamblu de acte și de atitudini care tind să influențeze (într-un mod mai mult sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și, în sistemele fie și parțial concurențiale, tipul de politici ce urmează a fi aplicate. E adevărat și că pot exista modalități de participare politică ce nu depind de comportamentul electoral, în regimurile nedemocratice și neconcurențiale, definite de obicei ca heterodoxe și anormale, ca mișcări, demonstrații violente, greve anarhice, toate putînd fi întîlnite, dealtfel, și în regimurile democratice concurențiale. Dar posibilitatea de exercitare a votului pe lîngă un ansamblu de activități, de resurse și de consecințe ce depind de el face
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lor comparată). Un alt element de forță în lista lui Barbagli și Maccelli constă în recuperarea, dintre formele participării politice instituționalizate, a unor comportamente pe care alți autori [ Barnes, Kaase și alții 1979] intenționează să le plaseze în domeniul participării heterodoxe, neconvenționale. În ceea ce privește aceste forme de participare, lista lor s-ar limita probabil la următoarele: să adere la un boicot; să refuze să plătească chirie sau taxe; să ocupe edificii sau fabrici; să adere la o grevă anarhică; să blocheze traficul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
plătească chirie sau taxe; să ocupe edificii sau fabrici; să adere la o grevă anarhică; să blocheze traficul cu o demonstrație stradală. Tabelul 2.2 urmărește să compare cele mai importante modalități de participare politică, clasice și recente, ortodoxe și heterodoxe. Tabelul 2.2 Diferite moduri de participare politică Clasice ortodoxe Recente heterodoxe Votarea Propaganda pentru abținerea de la vot sau pentru anularea buletinului de vot Înscrierea într-un partid Participarea la o mișcare Înscrierea într-un sindicat Participarea la greve agresive
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o grevă anarhică; să blocheze traficul cu o demonstrație stradală. Tabelul 2.2 urmărește să compare cele mai importante modalități de participare politică, clasice și recente, ortodoxe și heterodoxe. Tabelul 2.2 Diferite moduri de participare politică Clasice ortodoxe Recente heterodoxe Votarea Propaganda pentru abținerea de la vot sau pentru anularea buletinului de vot Înscrierea într-un partid Participarea la o mișcare Înscrierea într-un sindicat Participarea la greve agresive Organizarea unei demonstrații Blocarea traficului Participarea la un miting Ocuparea unei clădiri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
fost analizată participarea politică, făcîndu-se referire aproape în exclusivitate la activitățile indivizilor luați separat, orientate să influențeze prin vot și prin alte mijloace modul de comportare a guvernanților și politicile publice. Slabele indicii ale formelor de participare politică neconvențională și heterodoxă au introdus o nouă tematică. Mai multe modalități noi de participare politică se exprimă, de fapt, sub formă de activități în cadrul mișcărilor colective. Explozia acestor mișcări începînd cu cea numita în mod convențional "Șaizeci și opt", care cuprinde o serie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la demonstrații, răscoale, revolte, jafuri, asasinate. Asociate, de multe ori, cu o fază premodernă, aceste grupuri și aceste forme de articulare anomică, nu sînt, totuși, mai puțin implicate în politica contemporană, ba, din contră, în contextul participării neconvenționale, sporadică și heterodoxă constituie un element indispensabil, care se alătură formelor de participare mai consolidate. Neasociativă Unele apartenențe primare sau originare, legate de religie, de factorul etnic, de proveniența din punct de vedere geografic, de legături familiale pot scoate la iveală interese asemănătoare
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
adevărat clasic în materie, How and Why Do People Get Involved in Politics? [Milbrath și Goel, 1977]), în detrimentul consecințelor, asupra participanților, asupra alegerilor, pe care vor să le influențeze, sau asupra sistemului politic în general. Nici măcar cercetătorii formelor de participare heterodoxe, neconvenționale [Barnes, Kaase ș.a., 1979] nu au știut sau nu au vrut să meargă dincolo de implicațiile psihologice, dincolo de disponibilitatea de a folosi astfel de forme de participare, pentru a ajunge la analiza exercitării lor concrete. Aceleași afirmații sînt valabile și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sporite de participare politică se pot traduce printr-o creștere și o răspîndire a instrumentelor de participare politică, votul continuînd să rămînă cel mai folosit dintre aceste instrumente și, în multe cazuri, singurul; pe de altă parte, formele de participare heterodoxă, neconvențională, neregulată au diversificat repertoriul instrumentelor de participare, fiind folosite în primul rînd de indivizi care au recurs deja la formele clasice și le încearcă și pe cele noi, nu înlocuindu-le, ci folosindu-le laolaltă. În al doilea rînd
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
conflict. În mod ideal, pelerinii, oricât de fermă le- ar fi credința particulară și oricât de habotnic ghidul ori însoțitorul, ar merita să știe că străbat spații hibride și fluide, palimpsestice, marcate de precedente multiple și eterogene, eventual de experiențe heterodoxe care lasă uneori urme persistente, conștientizate și recuperate sau nu, în tradiții ulterioare. Mai mult, ca într-o „grădină a potecilor care se bifurcă” (cine poate uita fascinanta scriere borgesiană ?), traseele pelerinilor nu străbat doar spațialități diverse, ci și temporalități
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
include caracteristici care pot fi distinse și în interiorul societăților tradiționaliste, uneori chiar democratice și, mai ales, în ideologia și tehnicile mobilizatoare utilizate de către regimurile leniniste. De fapt, fascismul lui Mussolini a demarat ca "erezie socialistă" (Muravchik: 2004) sau ca "marxism heterodox" (Gregor: 2009, 136-160), speculând situația socio-economică deosebit de grea a Italiei de după Primul Război Mondial. Ca program teoretic, fascismul a fost elaborat de către socialiștii italieni care au "trădat", la fel ca și ceilalți compatrioți europeni, spiritul universalist al marxismului și au
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al ființei umane se află în concordanță și cu percepția vechilor greci care considerau omul ca ființă rațională, ca măsură a tuturor lucrurilor, într-o lume cârmuită de rațiune 24. 5. Am așezat la baza dezbaterii despre bani, principiile modului heterodox de a privi economia 25. Considerăm că "starea normală a economiei și a piețelor este dezechilibrul". Prin aceasta neînțelegând dezechilibrul decât ca o stare permanentă de mișcare și căutare a noi dimensiuni ale existenței în care se află orice sistem
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este prețul pe care omul îl plătește în calitatea sa de ființă imperfectă într-o lume imperfectă. Am putea spune că și natura perfectă în imperfecțiunea sa, sau că perfecțiunea este dată de o sumă de imperfecțiuni. Un alt principiu heterodox este acela că "unitatea de analiză este economia în ansamblu"28. Pe tot parcursul lucrării ne vom situa în această paradigmă, dezbaterea fiind valabilă numai pentru un asemenea sistem economic, chiar dacă uneori am luat în discuție și nivelul mondoeconomic și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2007. Țuțea, P., Omul - Tratat de antropologie creștină: Problemele sau Cartea întrebărilor, Editura Timpul, Iași, 1992. Văcărel, I., Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995. Voinea, L., Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009. Wallerstein, I., Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Weber, M., Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, M., Introducere la sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, M., Omul de știință
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de monedă, ceea ce a condus la obsolescența monetarismului neoliberal. Dl. Chirițescu se recomandă ca libertarian, dar unul care acceptă intervenționismul statal de tip keynesist și unele idei marxiste. Destul de ciudat, dar specific pentru realitățile actuale, ce te obligă să fii heterodox, doctrinele pure fiind de domeniul trecutului, ca și politicile economice, inspirate de primele și devenite mixturi ale diferitelor ingrediente doctrinare, combinații de dorit cât mai inteligente și cât mai bine adaptate fiecărei specificități spațio-temporare. Autorul are convingeri ferme, care-l
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
24 "Anaxagoras a spus pentru prima dată că NÜS, adică rațiunea, cârmuiește lumea", Fr. Engels, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, Editura PCR, București,1945, p. 11. 25 Vezi și Liviu Voinea, Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză. O abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009, p. 21. 26 Idem. 27 Ibidem 28 Ibidem 29 Liviu Voinea, op. cit., p. 21. 30 Ibidem 31 Thierry de Montbrial, Acțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003, p. 184. 32 Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
științei economice spre om și nevoile sale". Vezi și Ioan T. Bari, "Tratat de economie politică globală", Editura Economică, București, 2010, p. 28. 958 Daniel Dăianu, în prefața lucrării lui Liviu Voinea, Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză, o abordare heterodoxă, Editura Publica, București, 2009, p. 12. 959 "Un element esențial al doctrinelor "neortodoxe" avansat atât de către socialiști, cât și de către toți intervenționiști, este afirmația că recurența depresiunilor ar fi un fenomen inerent însăși funcționării economiei de piață. Dar, în vreme ce socialiștii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sine; după ce s-ar fi bucurat de o postexistența beatifică ori nefericită, într-o lume extraterestră, sufletul era constrâns să se reincarneze. Este legea transmigrației, samsăra, care, o dată descoperită, a dominat gândirea religioasă și filosofică indiană, atât "ortodoxă" cât și heterodoxă (buddhismul șjjainismul). Termenul samsăra apare doar în Upanișade. Cât privește doctrina, nu-i știm "originea". S-a încercat în van să se explice credința în transmigrația sufletului prin influența elementelor anariene. Oricum ar fi, această descoperire a impus o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
negocierile să se fi terminat". Michael J. Braddick, The Nerves of the State: Taxation and the Financing of the English State, 1558-1714, Manchester University Press, Manchester, 1996, p. 52. 19 Arminianismul a luat naștere în Olanda, ca o mișcare calvinistă heterodoxă inițiată de Jacobus Arminius (Jakob Hermannszoon), profesor la Universitatea din Leyda. Acesta s-a opus doctrinei predestinării și a susținut importanța liberului arbitru în actul mântuirii. Doctrina arminiană a intrat în conflict cu calvinismul ortodox, fiind acuzată de pro-catolicism. În
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]