450 matches
-
de autonomie acordat prin descentralizare. A doua implicare importantă a conceptului de organizație organică vizează organizațiile statului și rolul statului. Studiile dedicate guvernanței în rețea și managementului multiorganizațional au relevat importanța leadership-ului central în stimularea cooperării dintre actorii dispersați și heterogeni. Acest leadership nu trebuie, în mod obligatoriu, asigurat de stat, ci poate fi asumat, inclusiv de unul dintre actorii nonstatali (Milward și Provan, 1993). Pe de altă parte, organizațiile de stat pot avea un rol important în asigurarea leadership-ului, în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
economiilor de scară, eficientizarea sistemelor de impozitare, facilitarea unei mai eficiente redistribuiri, intensificarea piețelor de schimb etc. Jurisdicțiile mari se pot confrunta cu probleme serioase când răspund cu aceeași politică unor sisteme diferite, de exemplu ecologice, sau problemelor unei populații heterogene. 3.5.2. Guvernanța flexibilă În literatura de specialitate există postulatul conform căruia dispersia guvernanței de-a lungul mai multor jurisdicții este mult mai flexibilă decât concentrarea guvernanței la nivelul unei singure jurisdicții. O guvernanță eficientă presupune ajustarea jurisdicțiilor prin
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ajustarea jurisdicțiilor prin compromisul dintre virtuțile și viciile centralizării (Alesina și Spolaore, 1997; Marks și Hooghe, 2001). Conform acestei considerații, jurisdicțiile de dimensiuni mari nu vor constitui niciodată un spațiu oportun pentru reușita implementării unei politici, deoarece fie populația este heterogenă, fie sistemele ecologice sunt diferite. O altă critică adresată guvernării centralizate este insensibilitatea acesteia la variațiile eficienței de la politică la politică. Economiile de scară sunt, în principal, caracterizate de producerea bunurilor publice prin utilizare intensivă a capitalului și mai puțin
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
lui Segall sau al lui Buchanan nu este tocmai unul neproblematic. Daniels a subliniat în chip explicit că nu și-a propus să nege că îngrijirile medicale au multe alte efecte decât cel asupra oportunităților. Serviciile medicale au un caracter heterogen și fac multe lucruri pentru noi. Protejarea oportunităților este, în opinia lui Daniels, doar efectul sau beneficiul central sau cel mai important. Segall mai are, însă, încă un argument împotriva explicației oferite de Daniels cu privire la importanța specială a îngrijirilor medicale
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
idealului accesului egal la serviciile medicale. A treia este aceea că limitează dreptul de acces la accesul la serviciile medicale fundamentale în asigurarea unei vieți umane tolerabile sau decente, atrăgând astfel atenția asupra faptului că nevoile de îngrijiri medicale sunt heterogene și nu pot fi satisfăcute în totalitate, dată fiind cantitatea de resurse de care dispunem. Aceste trei trăsături atractive, recunoaște însă Buchanan, nu probează faptul că indivizii au, într-adevăr, dreptul la un minim decent de servicii medicale. Ceea ce susțin
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
singur individ. S-a dovedit recent că, pentru neutralizarea limfocitelor izolate de la pacienți cu leucemie limfatică cronică, se găsesc atât receptori imunoglobulinici M și imunoglobulinici D, ei prezentând aceeași specificitate idiotipică. 3.4. DESCRIEREA CLASELOR DE IMUNOGLOBULINE Imunoglobulinele sunt proteine heterogene, în special în raport cu greutatea moleculară. Aceasta se datorează atât diferențelor în structura lanțului „H”, cât și prezenței formelor polimerice (imunoglobulină A și imunoglobulinăM). 3.4.1. Imunoglobulina „G” (Ig G) - această clasă reprezintă 70-80% din imunoglobulinele serice la om, cu
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și citoplasma cu margini netede, după care, fiecare celulă este examinată cu imersia pentru a preciza gradul ei de maturație. Valori normale: 10-30 megacariocite/mm3. 5.9. DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE 5.9.1. Determinarea globulinelor Globulinele plasmatice, reprezintă o clasă heterogenă de proteine, prin electroforeză, separându-se α1, α2, β1, β2, γ globuline. Grupul α globulinic conține parțial lipo și muco-proteine, 79 în grupa α2 intră ceruloplasmina(globulina cu Cu), părți ale complementului seric; de β globuline se leagă transferina și
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
angiotensină. Subtipuri rare Adenom responsiv la angiotensină II: atipic; Hiperplazie adrenală primară (PAH): morfologic asemănătoare IHA, fiziologic similar cu APA; Hiperaldosteronism responsiv la glucocorticoizi (GRA) sau hiperaldosteronism familial de tip I (transmitere autosomal dominantă); Hiperaldosteronism familial de tip II: probabil heterogen; Carcinom suprarenalian producător de aldosteron; Carcinom ovarian producător de aldosteron. Aldosteron normal sau scăzut II. Hiperaldosteronism secundar Exces de deoxi corticosteron (DOC) Carcinom/adenom corticosuprarenalian secretant de DOC Hiperplazie suprarenaliană congenitală (-ACTH) Sindromul deficienței de 11 --hidroxilază (transmitere autosomal recesivă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
postmodernitatea nu înlocuiește modernitatea, precum în Occident, ci i se adaugă, ambele dovedindu-se straturi ale unei societăți despre care se poate spune, la fel ca în alte perioade istorice că este o societate, dacă nu hibridă, în orice caz heterogenă"86 (s. a.). Astfel, "cazul românesc" certifică încă o dată necesitatea existenței condițiilor economico-sociale ale postmodernității pentru a putea vorbi și depre postmodernism într-un spațiu cultural oarecare, decalajele semnalate între fenomenul românesc și cel occidental fiind un argument în acest sens
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
catalizator. Catalizatorul este o substanță, de obicei, utilizată în cantități mici comparativ cu reactanții, care modifică și mărește viteza unei reacții, fără a fi consumată în timpul procesului. Catalizatorii sunt de două feluri: catalizatori anorganici, care realizează o cataliză omogenă sau heterogenă și catalizatori organici, cum sunt enzimele (biocatalizatori, proteine cu activitate catalitică produse de celulele vii). Enzimele acționează în urma ocupării siturilor active din structura lor, de către substratul specific. Fără enzime, viața organismelor vii nu este posibilă. Inhibiția activității enzimatice, ca urmare
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
cele naționale. Rezultatele sunt în această privință cel puțin contrastante. Deși se vorbește despre o victorie a euroscepticilor într-o mare parte dintre statele membre 21, acest lucru trebuie totuși temperat din două motive. În primul rând, situația este foarte heterogenă în sânul Uniunii Europene: în unele state membre, partidele eurosceptice și de extremă-dreaptă s-au bucurat de un succes electoral considerabil (Austria, Ungaria, Olanda, Marea Britanie), dar în altele nu s-a întâmplat la fel. Astfel, partidele de nișă precum Lista
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
puterii, agențiile și instituțiile statului dintr-o democrație sînt permanent forțate să respecte, să protejeze și să împartă puterea cu reprezentanții și instituțiile societății civile întocmai cum indivizii care trăiesc în cadrul unor instituții protejate de stat ale unei societăți civile heterogene sînt forțați să recunoască diferențele sociale și să împartă puterea între ei. Pe scurt, democrația a fost văzută ca un sistem de putere împărțit și autoreflexiv, în care există mijloace care atrag zilnic atenția, în egală măsură guvernanților, dar și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Există controverse dacă remodelarea este dependentă sau nu de stress-ul forfecare, dar o corelare directă între cele două elemente este dificilă: este greu de măsurat în vivo stress-ul de întindere la nivelul suprafeței arteriale și este greu de integrat valorile heterogene ale stress-ului de forfecare din toate punctele unuei singure suprafețe de secțiune. Analiza dilatării compensatorii se poate face prin două metode 77: a. metoda analizei regresiei individuale; b. metoda Pasterkamp de determinare a MBA (media bounded aria) - ariei delimitate de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sau unitatea motorie declanșează un răspuns maxim la un prag liminal al stimulării. Această proprietate a primit denumirea de legea "tot sau nimic". Pragul de excitabilitate este diferit pentru fiecare fibră musculară în parte astfel că mușchiul are o excitabilitate heterogenă. De aceea, există posibilitatea gradării efectului mecanic la creșterea intensității sau frecvenței stimulilor, prin stimularea progresivă de noi unități motorii. În timpul desfășurării potențialului de acțiune fibra musculară suferă variații tranzitorii ale excitabilității, trecând printr-o perioadă refractară absolută (când este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sau mai puțin instituite, de reglementare. Aceste trei tipuri sînt cel al difuzării, al propagării și al propagandei. 2.1. Logica difuzării și opinia Această primă formă cuprinde scopurile comunicării în regimurile democratice, ziarele "pentru publicul larg" adresîn-du-se unui ansamblu heterogen de indivizi, reuniți de o temă de actualitate sau o modă. Conținuturile sînt aici slab ierarhizate și susceptibile de variație în funcție de cererea pieței, de sondaje și de obiectivele editoriale. Într-un astfel de sistem, sursa de informație nu are un
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
explică aproximările din discursul său (dualism cauzal, redundanță, stereotipie) pe această temă, deși pentru a vorbi despre alte domenii va fi mult mai precis. Mergînd mai în esență, odată cu diversificarea culturilor și a informațiilor (științe, tehnici, religii, ideologii, arte, conținuturi heterogene din mijloacele media) și prin divizarea și fragmentarea spațiilor de legitimare a informațiilor, am devenit din ce în ce mai "poligloți" (ibid., p. 286). "În afara francezei, englezei și rusei, mai vorbim medicala, psihologica, tehnica, politica. Asistăm probabil la un fenomen analog în aria gîndirii
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de protecții diverse ("descântător", desfăcător de farmece, exorcist, fetișuri, formule...) Comportamente superstițioase repetitive, obsesionale, de conjurare a ne-norocului, sentimentul unor "atacuri latente", localizări imprecise ale originilor sau cauzelor unei nefericiri, reacții paranoice, alternanțe maniaco-depresive. Vrăjit care activează referenți culturali heterogeni pe fenomenul vrăjitoresc Situație de "victimă per-fectă", fragilă psihic, care se înșeală asupra modalităților de contraatac dacă își imaginează un eventual vrăjitor în mediul său, sau care ignoră faptul de a fi ținta unei vrăji; suferință, patologii suicidare sau auto-destructive
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
locale și din enteroglie. În ansamblu, SNE are organizare reticulară, microganglionii săi fiind asamblați prin cordoane interganglionare în plexuri cu morfologie și topografie variabilă care se regăsesc în toate straturile pereților tubului digestiv TA. Microganglionii sunt alcătuiți din populații neuronale heterogene și fibre nervoase compactate de celule enterogliale. Cordoanele nervoase plexuale sunt mănunchiuri de fibre nervoase formate din axoni intrinseci ai neuronilor enterici Dogiel I și axoni extrinseci, aferenți și eferenți vagali, postganglionari simpatici și aferenți viscerali cu originea în ganglionii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Gp. Prin intermediul acesteia se realizează atât activarea inozofosfatului, cât și formarea de GMP și AMP ciclic, urmată de mobilizarea calciului intra- și extracelular. Blocați selectiv de mepiramină, receptorii H1 mediază răspunsurile excitatorii neurofiziologice centrale și periferice. Distribuția și densitatea lor heterogenă în creier predomină în trunchiul cerebral, cerebel și scoarța auditivă. Agoniștii receptorilor H1 (metil-histamina, piridiletilamina, tiazililetilamina) produc, ca și histamina, acțiuni periferice (vasodilatatoare, permeabilizante, capilare etc.) și neurostimulante centrale, inhibate de către antagoniștii H (mepiramina, difenilhidramina, etilendiamina, clorfeniramina, terfenadina, piperazinele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]