275 matches
-
cu deșeurile rezultate: substanțele minerale și bioxidul de carbon. De reținut Însă că Viața, adică rotirea cercului, necesită sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză: În tot ciclul discutat, unde există Întotdeauna mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică rotirea cercului, necesită sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză: În tot ciclul discutat, unde există Întotdeauna mai mult de două heterotrofe consumatoare, adică măcar un ierbivor și un carnivor, și mai mult de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de două heterotrofe descompunătoare, adică un saprofit, care se hrănește cu cadavre și un mineralizant ce-i continuă opera, nu există decât un singur autotrof. Și, cu asta, am dat o explicație, Între multe altele, pentru supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe. Spre deosebire de ciclul substanței În natură, tehnologia folosește Întotdeauna o succesiune deschisă. De la resurse, prin prelucrări succesive, se ajunge la produse, ce sunt apoi consumate, adică transformate În deșeuri, dar Îndeplinind scopul pentru care au fost produse, indiferent
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
punctul, adică cercul de rază infinită, respectiv zero. Infinitul posibilităților nu se putea materializa În Viață decât la limita superioară, adică la dreaptă. Și, Într’adevăr, prima asociere a organismelor ancestrale a fost liniară. Primele celule apărute pe Pământ erau heterotrofe și se hrăneau cu substanța organică reducătoare sintetizată abiotic mai Înainte și chiar În acea vreme; sub influența radiației ultraviolete În special, neecranată ca astăzi de ozonul Încă inexistent, metanul, hidrogenul, amoniacul, ce alcătuiau pe atunci atmosfera, formau aminoacizi, glucide
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se pot mânca, ca să mă exprim mai sugestiv, unele pe altele. Paranteză: acesta este un alt aspect care explică supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe; pentru simplul motiv că plantele nu se mănâncă Între ele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
căi. Prima cale a fost lărgirea cercului: tot mai multe specii, În special heterotrofe, adică acelea ce se pot mânca, ca să mă exprim mai sugestiv, unele pe altele. Paranteză: acesta este un alt aspect care explică supremația numerică a speciilor heterotrofe față de cele autotrofe; pentru simplul motiv că plantele nu se mănâncă Între ele. A doua cale a fost stabilirea și a altor relații decât acelea de succesiune pe circumferința cercului: au apărut un fel de spițe, adică specii care puteau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
măgar Am arătat deunăzi că, până la un moment, evoluția Vieții a deschis un drum pe care Îl va urma mai târziu tehnologia, anume s’a bazat pe procese liniare. Degradarea, inerentă proceselor liniare, pe care primele organisme, de felul lor heterotrofe, au indus-o În mediu, a creat premisele apariției autotrofiei, mai precis, a fotoautotrofiei. Încercările evoluției de a Împăca cele două feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organisme, de felul lor heterotrofe, au indus-o În mediu, a creat premisele apariției autotrofiei, mai precis, a fotoautotrofiei. Încercările evoluției de a Împăca cele două feluri de organisme, fiecare trăgând În altă parte și, prin urmare sinucigașe, auto- și heterotrofele, nu s’au rezumat doar la Înființarea unui circuit Închis al substanței, Într’un cerc și mai apoi o rețea biocenotică. Ea a Încercat relația biocenotică În cadrul aceluiași organism monocelular, capabil a funcționa alternativ atât ca autotrof cât și ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fotosintezei (acum măcar două miliarde de ani), datorată unei substanțe noi, inițial nocive chiar dacă folositoare astăzi, oxigenul. La rândul ei, fotosinteza a fost răspunsul evoluției la o altă problemă: poluarea consecutivă viețuirii până atunci a unui singur fel de organisme: heterotrofele (bacterii) ce consumau, fără a pune nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altă problemă: poluarea consecutivă viețuirii până atunci a unui singur fel de organisme: heterotrofele (bacterii) ce consumau, fără a pune nimic În loc, substanța reducătoare rămasă din epoca prebiotică a planetei. Nu era vorba doar de epuizarea hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
hranei, dar știm că heterotrofele au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii particulare, izolate, tocmai pentru că rezolvarea problemei inițiale a generat o alta: apariția și acumularea acelei noi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au capacitatea de a oxida mediul de viață, ajungând la a și-l face impropriu. Fotosinteza, manifestată de organisme autotrofe, a rezolvat două probleme: autotrofele reduc mediul, deci remediază poluarea amintită și produc hrana pentru heterotrofe. E drept că unele heterotrofe, mai vechi, ce aveau nevoie de medii extrem reducătoare, au trebuit să dispară sau să se retragă În medii particulare, izolate, tocmai pentru că rezolvarea problemei inițiale a generat o alta: apariția și acumularea acelei noi substanțe, oxigenul. Și astfel, de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sale faze, evoluția a mers din poluare În poluare, Încercând s’o rezolve pe cea precedentă; cam drumul pe care-l parcurge acum tehnologia. Menținerea sub control a ritmului evoluției a necesitat stabilirea unui echilibru Între producătorii (autotrofele) și consumatorii (heterotrofele) de oxigen. Cu alte cuvinte, a trebuit să apară biocenoza. Și, inerent, alte probleme. Mai ales pentru că biocenoza, oricât de benefică ar fi, este totuși bazată pe menținerea unui echilibru; iar orice echilibru e fragil, mai ales dacă e dinamic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenoză nu este doar suma informațiilor partenerilor ci, Încă ceva. Acest ceva este punctul sensibil, ce poate genera dezechilibre, pentru că este sursa sau germenul unui eventual salt calitativ. De aceea, prudența evoluției a Încercat ca ambele componente biocenotice, autotrofă, respectiv heterotrofă, să fie Înglobate Într’un singur organism, Încă mai mult, unicelular. Astfel Încât, Euglena poate face, grație clorofilei, fotosinteză, evident dacă are lumină. Dar se poate hrăni cu alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
alte organisme, bacterii sau protozoare, evident mai mici, În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția substanței reducătoare, respectiv consumul ei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În care scop e Înzestrată cu un fel de gură și cu posibilități de mișcare. Dar, ca alternativă la biocenoză, Euglena mai face ceva. Nu neapărat devine autotrofă atunci când are lumină, respectiv heterotrofă când e Întuneric. Dimpotrivă, ea poate fi heterotrofă chiar când are lumină. Intrarea ei Într’o stare ori alta e determinată de caracterul redox al mediului, ea Îndeplinind, pe rând, ambele funcții ale biocenozei - producția substanței reducătoare, respectiv consumul ei -, astfel ca, pe termen lung, mediul să fie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rând, ambele funcții ale biocenozei - producția substanței reducătoare, respectiv consumul ei -, astfel ca, pe termen lung, mediul să fie păstrat la același potențial redox. Sau, cel puțin așa a sperat atunci evoluția. Această prudență a evoluției, alternarea proceselor auto- și heterotrofe În cadrul aceleiași celule, conferă o stabilitate deosebită, superioară biocenozei chiar; Euglena trăiește În medii, ca bălțile, recunoscute ca poluate, mai ales cu substanță organică. Dar stabilitatea Înseamnă șanse extrem de scăzute de evoluție; Într’adevăr, formele evoluate ale Vieții sunt reprezentate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lucru e imposibil... Unica sursă de energie a biosferei este Soarele; excepțiile, pentru că există, sunt insignifiante. Această energie este fixată pentru biosferă de plantele fotosintetizante, care păstrează pentru ele doar o parte, cam o zecime; din rest, se Înfruptă toate heterotrofele, inclusiv omul. Dar, dacă Într’un ecosistem oarecare se poate stabili un anume nivel, constant, al consumului de energie al fiecărei populații ce participă la constituirea lui, nu același lucru se poate spune despre om. Acest ultim produs al evoluției
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și cu creșterea entropiei. În sfârșit, să vedem de ce sunt În stare organismele. Pe scurt, Întotdeauna ele vor păstra În interior o entropie mică, În dauna mediului pe care-l entropizează; exact ca În exemplul pajiștii. Asta o fac Întotdeauna heterotrofele. Autotrofele Însă, pentru că au acces la energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mică, față de un altul plat, uniform, care e caracterizat de o entropie mare. Reamintindu-ne de cele discutate În capitolul anterior, adică proporționalitatea dintre entropie și potențialul redox, dar mai ales faptul că doar autotrofele pot suporta entropia mare, iar heterotrofele pe cea mică, putem atribui un caracter heterotrof României cu un relief atât de variat, dar un caracter autotrof Basarabiei și celui de al treilea “organism”, cu relieful lor relativ plat. Singure, nici România, nici Basarabia și poate nici “celălalt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu pot rezista à la longue; ele trebuie să stabilească o “biocenoză”. Dar, o biocenoză nu poate fi stabilită decât Între un heterotrof și un autotrof, nicidecum Între două autotrofe. Deci Basarabia autotrofă nu se poate atașa decât de România heterotrofă. Cum se va descurca “celălalt”, rămas singur, e treaba lui, nu a noastră. Și, dacă v’a plăcut analogia, să ieșim din domeniul speculației, chiar dacă nu lipsită de temei, specificînd că tot ceea ce am arătat până aici nu constituie chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din atmosferă. Adică, licheni și mușchi, plante ale căror corpuri funcționează efectiv ca un burete. Lichenii nu sunt Întotdeauna apți a Îndeplini acest rol. De multe ori, poluarea locală Împiedică ca aceste prototipuri de biocenoză, asociații de celule autotrofe și heterotrofe, să se dezvolte. Am arătat mai demult că o biocenoză se poate adapta la modificările de mediu prin schimbarea compoziției sale calitative, adică a speciilor ce-o compun. Lichenii, deși prototipuri ale biocenozei, dar alcătuiți din doar două, mereu aceleași
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]