275 matches
-
sub semnul întrebării o eventuală utilizare a iradierii în combaterea foulingului biologic. Explicația s’ar putea da tot în termeni de rH. Anume, radiația ionizantă fiind reducătoare (v. §2.2.3.3), nu face decât să creeze condiții favorabile microorganismelor heterotrofe; pentru aceasta pledează și faptul că prezența oxigenului (oxidant, deci neutralizant redox al efectului reductiv al iradierii) reduce mult rezistența microorganismelor [23]. Abia la doze foarte mari, fie că efectul reductiv ajunge în zona inhibitoare extrem reducătoare (v. fig. 17
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Mai mult, între manifestările de zi (iluminate) și acelea de noapte (neiluminate) ale biocenozei, mai ales în cazurile găzduite de volume mari de apă - ecosisteme vaste - există mari deosebiri [124], implicit efecte asupra substratului. Anume noaptea, adică la întuneric, zooplanctonul (heterotrofe unisau oligocelulare) este mai bogat atât cantitativ cât și calitativ [124], deci și efectul biocorosiv este mai intens. 3.2. Metode preconizate Rezolvarea cea mai rațională a problemei în discuție constă în combaterea cauzei, iar nu a efectelor ei și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la 15-16, valori la care orice dezvoltare a producătorului primar este inhibată și care oferă în același timp protecție metalului. „Unde este oxigen, există coroziune“ [128]. Dar nu asta ne interesează, ci faptul că unde există acesta, există și viață heterotrofă, adică se poate închide un circuit de substanță și energie într’o biocenoză care este foulingul biologic. În lipsa oxigenului, heterotrofele, fie ele consumatori sau descompunători, sunt inhibate - deviind acțiunea feed back-ului care le-ar contracara altminteri, de deasupra lor asupra
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Unde este oxigen, există coroziune“ [128]. Dar nu asta ne interesează, ci faptul că unde există acesta, există și viață heterotrofă, adică se poate închide un circuit de substanță și energie într’o biocenoză care este foulingul biologic. În lipsa oxigenului, heterotrofele, fie ele consumatori sau descompunători, sunt inhibate - deviind acțiunea feed back-ului care le-ar contracara altminteri, de deasupra lor asupra predecesorului trofic, adică asupra producătorilor primari, cu aceleași consecințe inhibitoare. Astfel se poate explica rolul dezoxigenării apei în protecția antifouling
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
deplasarea rH-ului de la optim, în ambele direcții, reducătoare, respectiv oxidantă, însă inegal: o deplasare dată spre reducător este mai nocivă decât deplasarea spre oxidant - în cazul dat - datorită asimetriei dependenței. Complementaritatea dintre cele două feluri de organisme, autotrofe și heterotrofe, se reflectă din punct de vedere al dependenței dezvoltării lor de rrHul mediului în figura 35. Asimetria celor două dependențe arată că organismele autotrofe acceptă o mai mare deplasare a rH-ului spre oxidant, respectiv acelea heterotrofe spre reducător. Trebuie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
organisme, autotrofe și heterotrofe, se reflectă din punct de vedere al dependenței dezvoltării lor de rrHul mediului în figura 35. Asimetria celor două dependențe arată că organismele autotrofe acceptă o mai mare deplasare a rH-ului spre oxidant, respectiv acelea heterotrofe spre reducător. Trebuie menționat faptul că organismele monocelulare, a căror celulă se află în contact direct cu mediul, sunt mai puternic influențate de către modificările de rH ale mediului decât acelea superioare, pluricelulare, care sunt înzestrate cu o barieră (epiderma) între
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
celulă se află în contact direct cu mediul, sunt mai puternic influențate de către modificările de rH ale mediului decât acelea superioare, pluricelulare, care sunt înzestrate cu o barieră (epiderma) între organism și mediu; acest fapt face posibilă dezvoltarea unor organisme heterotrofe pluricelulare în condițiile oxidante din turnul de răcire. Pentru că inhibiția foulingului biologic, mai precis a producătorilor primari, se poate obține, fundamentat pe cele arătate mai sus, fie la modificarea reducătoare, fie la cea oxidantă a rH ului mediului, se impune
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dependentă de oxigenul molecular alelopatie - secreția de mesageri chimici care inhibă orice alogen, fie aparținând altei specii, fie aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa de energie (radiativă - plante - sau chimică - chemoautotrofe și heterotrofe) algicid - biocid cu specificitate pentru alge anaerobioză - viață exclusiv în absența oxigenului molecular antropogen - factor de mediu produs (substanță, obiect) sau vehiculat (formă de energie) de om; generat de om areal - spațiu cu caracteristici specifice, singurul în care o specie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun la dispoziția heterotrofelor bacterie - organism unicelular, de regulă heterotrof, procariot, cu o largă diversitate în ceea ce privește mediul, respirația, nutriția, ecologia etc.; fiind cele mai vechi forme de viață existente, ele poartă in nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nuce toate funcțiile vitale, materializate nu în organe, ci în organite celulare batracian - reprezentant al unei clase de vertebrate intermediară evolutiv între pești și reptile; de exemplu, broasca, salamandra biocenoză - componenta biotică a unui ecosistem, o asociație de organisme, autoși heterotrofe, care populează/exploatează un biotop; acțiunea lor asupra biotopului este complementară, astfel încât biocenoza se poate conserva indefinit, mai mult evolua, în detrimentul biotopului, care suferă un proces de degradare; include trei funcții: producătorul primar, care fixează chimic, prin reducere, în substanțe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în substanțe macroergice, energia primară, întotdeauna un autotrof; consumatorul care folosește, prin oxidare, substanțele macroergice excedentare; descompunătorul care mineralizează, prin oxidare, substanțele de catabolism ca și biomassa moartă, creând substratul propriu producătorului primar; ultimele două funcții sunt susținute de organisme heterotrofe, dar succesive ca nivel de oxidare a substanței organice folosite ca hrană biocid - substanță care produce moartea - prin varii mecanisme - unui organism; a se deosebi de biostatic, care doar inhibă, până la blocare, metabolismul biotop - componenta abiotică a unui ecosistem, un
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
1. Originea și evoluția parazitismului Parazitismul ca fenomen biologic reprezintă relația antagonică între două organisme, dintre care unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă fără nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
după ploi ce depășesc 25 mm, pomii se stropesc în interval de cel mult 24 ore cu zeamă bordoleză 1 %. 4.4. Caracterelor micromicetelor Ciupercile aparțin regnului Fungi, încrengătura. Eumycota și sunt organisme eucaryote. Ele constituie un grup de organisme heterotrofe, ubiquiste, extrem de bogat în specii ce prezintă structuri și caractere biologice foarte diverse, adaptate modurilor de viață saprofite, parazite sau simbiotice, fiind lipsite de pigmenți asimilatori. 4.4.1.Aparatul vegetativ al ciupercilor Aparatul vegetativ al diferitelor grupe taxonomice de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vârf. Nu trebuie să neglijăm bacteriile autotrofe chemosintetizante care produc substanțe organice și energie prin descompunerea substanțelor minerale (Fe, C,N, S etc.). Putem considera că prin moartea primelor bacterii autotrofe s-au creat condițiile apariției și evoluției organismelor heterotrofe, care determină degradarea substanțelor organice și finalizarea marelui circuit din natură bio-geo chimic. În evoluția societății umane cunoașterea plantelor și a animalelor a devenit o necesitate legată de existență; folosirea acestora ca hrană, ca sursă de materii prime, ca auxiliari
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cine știe ce procese vulcanice. În spații izolate - complet sau pe aproape - ale țărmului mării, unde apa e liniștită, iar salinitatea crescută - În lacul Techirghiol e de vreo 7 ori mai mare decât În mare -, acolo, producătorii primari, algele, sunt majoritari În detrimentul heterotrofelor, mai ales la suprafață, adică acolo unde se adună la Soare. Astfel, multe alge nu mai ajung pe masa heterotrofelor, ci mor de moarte bună, acumulându-se pe fundul apei. Lipsa oxigenului face ca descompunerea lor să fie mai mult
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În lacul Techirghiol e de vreo 7 ori mai mare decât În mare -, acolo, producătorii primari, algele, sunt majoritari În detrimentul heterotrofelor, mai ales la suprafață, adică acolo unde se adună la Soare. Astfel, multe alge nu mai ajung pe masa heterotrofelor, ci mor de moarte bună, acumulându-se pe fundul apei. Lipsa oxigenului face ca descompunerea lor să fie mai mult rezultatul unor procese chimice decât opera heterotrofelor. Primul rezultat, relativ rapid, e sapropelul, nămolul cum i se spune În mod
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde se adună la Soare. Astfel, multe alge nu mai ajung pe masa heterotrofelor, ci mor de moarte bună, acumulându-se pe fundul apei. Lipsa oxigenului face ca descompunerea lor să fie mai mult rezultatul unor procese chimice decât opera heterotrofelor. Primul rezultat, relativ rapid, e sapropelul, nămolul cum i se spune În mod curent. Mai târziu, peste multe milioane de ani, evoluția acestor materiale organice va sfârși În petrol, care va purta În el acel bioxid de carbon de care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Cu alte cuvinte, sapropelul e un fel de deșeu al vremurilor trecute, dar pe care omul l’a aflat ca util din punct de vedere terapeutic. Atât de multă energie fixată chimic de către alge, precum și lipsa oxigenului, consumat de puținele heterotrofe, face ca sapropelul să aibă proprietăți reducătoare. În aceasta rezidă, cred eu, efectul său benefic, chiar dacă el este atribuit unor substanțe anume, dar care nu sunt decât forma În care alte elemente decât carbonul și hidrogenul pot coexista cu sapropelul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rezidă, cred eu, efectul său benefic, chiar dacă el este atribuit unor substanțe anume, dar care nu sunt decât forma În care alte elemente decât carbonul și hidrogenul pot coexista cu sapropelul. Iodul, de exemplu, un oxidant puternic, incompatibil cu viața heterotrofelor, inclusiv a bacteriilor ce se Îndeletnicesc cu infectarea rănilor, este prezent În sapropel sub formă organică, redusă. Fierul e prezent ca sulfuri - de unde culoarea neagră -, iar sulful ca hidrogen sulfurat - de unde mirosul -, dar ambele sunt forme reduse. Și dacă tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
popoare fără țară și care, evident, nu sunt națiuni. Bine-bine, ar zice un ecolog pur-sânge, dar biocenoza e alcătuită din fel de fel de organisme, atât autotrofe, cu acces direct la o sursă de energie primară, plante adică, cât și heterotrofe, ce apelează la energia fixată de autotrofe, animale adică, cu o oarecare aproximație. În ecosistemul nostru ideatic putem asocia autotrofia femeilor, iar heterotrofia bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
autotrofia femeilor, iar heterotrofia bărbaților. Căci așa sugerează o seamă de caracteristici intrinseci care deosebesc - În cadrul speciei umane - femeile de bărbați, precum caracterul redox al țesuturilor, fapt demonstrat mai demult și mai pe larg. Iar multitudinea de specii, autotrofe și heterotrofe, ce alcătuiesc reala biocenoză, de fapt modalități diverse de exploatare a biotopului, pot fi asociate cu profesiunile, ocupațiile membrilor societății. Relațiile dintre biocenoză și biotop pot fi perturbate din inițiativa oricăruia dintre parteneri. Capriciile Naturii pot fragmenta biotopul: un râu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu consecința dezechilibrării biosferei, s’a mai Întâmplat. Ce-ar fi să ne aruncăm o privire În acea lume? Ca și acum, ca dintotdeauna, și atunci, plantele și animalele sau, pentru cel care mă știe de mai Înainte, autotrofele și heterotrofele, au fost complementare, atât În ceea ce privește nevoile pe care și le doresc satisfăcute de mediu, cât și efectul viețuirii asupra acestuia. Urmarea firească este că ele nu-și pot Împărți egal puterea, ci poartă o luptă, cam În genul stângii și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bălți. Și au Început să-și blesteme libertatea, amintindu-și de vechea sclavie din ocean, precum după evadarea din Egipt, evreii În deșert... Dar fără să ia măsuri; nici nu puteau de altfel. Salvarea le-a venit din partea foștilor stăpâni, heterotrofele, Îmblânziți Între timp. Nu animalele s’au grăbit la asta, ci o ciupercă; nu una ca acelea pe care le puneți acum În ceaun, ci una microscopică. Cu efect complementar, adică consumatoare de substanță reducătoare, ciuperca a reușit nu numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]