355 matches
-
analiza retinoblastomului. Ei au folosit RFLP-uri derivate din cromozomul 13 pentru a compara ADN din celulele sangvine normale și din celule din cazuri cu retinoblastom, de la o serie de pacienți. În numeroase situații s-au identificat persoane care erau heterozigote pentru un RFLP în celulele sangvine, dar homozigote pentru același RFLP în tumorile retiniene. S-a mai constatat că în ambele cazuri de retinoblastom ereditar, cromozomul 13 al părintelui afectat (purtător al mutației) era totdeauna prezent în celulele tumorale. Thaddeus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cu fenotip RER+, adică fenotip mutator, cu erori în replicare. Genele h msh2 (2p 16), hmlh (3p 21-23), hpms1 (2q 31-33) și hpms2 (7p 22) aparțin MRS și cosegregă familial cu microsateliții strâns lincați lor. Mutațiile acestor gene în condiție heterozigotă în linia germinală, condiționează transmiterea dominantă a predispoziției la sindromul Lynch I. În celulele tumorale, ambele copii ale genelor MRS sunt defecte, dar în celulele normale ale pacienților neoplazici, structura genetică pentru sistemul MRS este heterozigotă, adică prezintă una dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acestor gene în condiție heterozigotă în linia germinală, condiționează transmiterea dominantă a predispoziției la sindromul Lynch I. În celulele tumorale, ambele copii ale genelor MRS sunt defecte, dar în celulele normale ale pacienților neoplazici, structura genetică pentru sistemul MRS este heterozigotă, adică prezintă una dintre copiile genei MRS normală și cea de a doua în stare mutantă. Faptul dovedește încă o dată justețea modelului Knudson, care afirmă că trebuie să se realizeze un al doilea eveniment mutațional pentru a avea loc tranziția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sale. Mutația moștenită prin linia germinală este adesea de dimensiuni mici și implică o singură alelă. Alela de tip sălbatic moștenită de la părintele normal este de obicei alterată/pierdută din celulele tumorale. Acest eveniment poate fi evidențiat prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor polimorfici din regiunea genei brca în țesuturile tumorale. Ipoteza oncogenei recesive/gena supresoare de tumori, elaborată de Knudson, prezice că genele care conferă un risc la neoplazie datorită mutațiilor din linia germinală sunt posibile ținte ale mutației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteinei. La majoritatea neoplaziilor care apar la purtătorii de mutații brca1 și brca2, mutația transmisă pe linie germinală devine manifestă prin pierderea alelei de tip sălbatic. Se estimează că mutațiile somatice în genele brca1 și brca2, evidențiate prin pierderea stării heterozigote (LOH) a markerilor localizați în regiunile 17q12-q21 sau 13q12-q13, sunt prezente la 50-75% și respectiv 30-40% dintre pacientele cu neoplazii sporadice mamare sau ovariene. Totodată, nu trebuie exclusă posibilitatea ca în neoplaziile sporadice, LOH să altereze și alte gene din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ins C și 1,5% pentru brca2 6174 del T. Aceste frecvențe sunt de 5-10 ori mai mari în populația de evrei Ashkenazi comparativ cu frecvențele estimate pentru alte populații. În Islanda, mutația 999 del 5 are o frecvență a heterozigoților de aproximativ 0,5%. Prevalența mare a mutațiilor la Ashkenazi și Islandici este favorizată de numărul redus de indivizi care au fondat aceste comunități și de driftul genetic. Aceste rezultate, deși sunt importante pentru managementul susceptibilității la neoplazia de sân
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în momentul diagnosticării au prezentat insule CpG nemetilate, au prezentat invariabil metilarea acestor insule, ulterior, în fazele avansate ale bolii. O modificare genetică comună în liniile celulare tumorale și, într-o măsură mai mică, în tumorile primare, este pierderea stării heterozigote, la cromozomul 9p21 care conține genele p16 INK 4A/CDKN2/MTSI și p15 INK 4 B. Hipermetilarea CpG este un mecanism dovedit al inactivării genei p16, într-o diversitate de linii celulare derivate din neoplazii umane, dar și în tumorile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o nouă modificare care determină deschiderea conformației APAF-1. Șapte molecule APAF-1 se atașează unele de altele prin intermediul domeniului CARD și de șapte molecule de caspaza-9, rezultând în final apoptozomul, care va determina activarea caspazelor efectorii (Corvaro și Cecconi, 2004). Mutații heterozigote în gena Apaf-1 (10-15% cazuri) au fost identificate cu o frecvență redusă în cancerele gastrice și colorectale, aceste mutații reprezentând un exemplu de instabilitate microsatelitică și un marker al instabilității genomice (Yamamoto și colab., 2000; Ikenoue și colab., 2001). Cancerele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
reversie după tratament cu 5-azacitidină și nu a fost prezent niciodată în cele care nu au prezentat reversie. Acest pattern de ereditate mendeliană nu este surprinzător, deoarece planta C a conținut o copie de T-ADN per genom diploid fiind heterozigotă pentru o asemenea prezență a copiei T-ADN. De un interes aparte s-a dovedit a fi constatarea că inactivitatea transcripțională a insertului a fost menținută stabil pe parcursul meiozei și ar fi putut fi activată numai în urma tratamentului cu 5-azacitidină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că asocierea este încă și mai puternică cu unele alele ale HLA clasa II tip DR și DQ. Astfel la caucazieni, peste 95% din pacienții diabetici tip 1 prezintă alelele DR3 și/sau DR4 [83, 85]. Riscul maxim apare la heterozigoții DR3/DR4, acest genotip apărând la 35-50% din diabetici, comparativ cu doar 2.5-6% în populația generală. Riscul scade pentru genotipurile DR4/DR4, DR3/DR3, DR4/DRX și DR3/DRX (unde DRX reprezintă un antigen HLA DR altul decât DR3
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
creșterea sau scăderea nivelului de expresie ale miARN [5]. În general, variantele funcționale se produc în secvențele primare (pri) sau precursoare (pre) ale miARN (în felul acesta fiind interesată biogeneza) sau în sediile țintă de legare ale miARN matur. Polimorfismul heterozigot G/C (rs2910164) în regiunea precursoare a genei miR 146a este implicat în modularea riscului de cancer hepatic pe calea semnalizării NF-KB și reglării procesului de apoptoză [6]. Deși, din punct de vedere teoretic, varianta heterozigotă G/C a regiunii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
ale miARN matur. Polimorfismul heterozigot G/C (rs2910164) în regiunea precursoare a genei miR 146a este implicat în modularea riscului de cancer hepatic pe calea semnalizării NF-KB și reglării procesului de apoptoză [6]. Deși, din punct de vedere teoretic, varianta heterozigotă G/C a regiunii precursoare a miR-146a ar facilita dezvoltarea procesului inflamator pe calea semnalizării NFKB și a citokinelor proinflamatoare, până în prezent nu există dovezi clare ale implicării sale în producerea CC, cu toate că se sugerează că ar exista un efect
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
3 (PFIC 3), colelitiaza asociată cu nivel scăzut de fosfolipide în bilă (sindromul LPAC) și colestaza intrahepatică de sarcină [14]. S-au comunicat două polimorfisme genetice asociate cu riscul de CC: c. 1469 T> C în exonul 3, cu status heterozigot în țesutul hepatic și leucocitele periferice care codifică o variantă proteică MDR3: p. Ile490Thr și un al doilea polimorfism c. 2932 T >C, care codifică varianta proteică p Ser 978 Pro [15]. Din punct de vedere teoretic, pot fi identificate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
genelor DME determină prezența mai multor polimorfisme fenotipice:metabolizatori lenți, datorită unei activități enzimatice absente sau foarte scăzută și care se datorează unor mutații prezente în ambele alele (formele mutante homozigote);metabolizatori intermediari, care prezintă o singură alelă activă (formele heterozigote);metabolizatori rapizi, care prezintă ambele alele active;metabolizatori ultrarapizi cu prezența de copii multiple ale alelelor active [20]. Enzime de fază I Polimorfismul CYP1A1/2; CYP1B1 CYP1A este exprimat în ficat, în timp ce CYP1A1 și CYP1B1 au expresii în țesuturi extrahepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
urmate de CC intrahepatic microsopic multifocal. Cazurile descrise până la data actuală, au evidențiat prezența acestor modificări pe fond de infecție cu virus hepatitic C sau ciroză hepatică etanolică. Analiza de tip hibridizare prin fluorescența în situ (FISH) a demonstrat deleția heterozigotă CDKNA 2 în stadiul BillN-3 și în CC focal microscopic, fără a se evidenția modificări la nivelul genelor p53 și SMAD4 [27]. Identificarea mutațiilor genetice poate fi utilă în urmărirea acestor pacienți și surprinderea trasformării maligne. Nu trebuie neglijată monitorizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
formă de glicogen în special postprandial. Șoarecii Glucokinază knock-out prezintă diabet neonatal sever și mortalitate perinatală ridicată. (19) La om au fost identificate peste 130 de mutații diferite în gena glucokinazei, pentru toate grupurile etnice. (17) Aceste mutații, în forma heterozigotă, determină generarea unei enzime cu o afinitate scăzută pentru glucoză și cu o capacitate catalitică scăzută. (27) Alterarea activității enzimatice (practic a biosenzorului glicemic beta celular) duce la creșterea pragului glicemic la care se declanșează secreția de insulină. Există date
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
și a duodenului ventral. La om, a fost descris un nou născut homozigot pentru o deleție punctiformă în gena IPF-1 (Pro63fsdelC), care prezenta diabet neonatal permanent și insuficiență pancreatică exocrină ca urmare a ageneziei pancreatice. (36,42) Aceeași deleție dar heterozigotă determină apariția MODY. (9) Alte mutații ale genei IPF-1 au fost descrise în familii din Franța, UK și Suedia și sunt asociate cu DZ tip 2. (28) - HNF-1? - Este un alt membru al superfamiliei de receptori nucleari cu rol de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
aproximativ 110-126 mg/dl. (3) Hiperglicemia este produsă nu doar de defectul insulinosecretor dar și de scăderea glicogenogenezei hepatice și creșterea producției endogene de glucoză ca urmare a defectului de glucokinază hepatică. (39) De regulă insulinorezistența nu este prezentă. Mutațiile heterozigote ale glucokinazei se asociează cu o formă blândă de hiperglicemie cronică, de regulă asimptomatică și neprogresivă. Hiperglicemia à jeun este moderată (de regulă nivelul este de 110-145 mg/dl), nu se agravează în timp în decursul multor ani și se
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
singură astfel de familie. (17) Probandul a fost un nou născut cu diabet neonatal permanent și insuficiență pancreatică exocrină, ca urmare a ageneziei pancreatice. (42) Analiza genetică a arătat că probandul era homozigot pentru mutația Pro63fsdelC în timp ce ambii părinți erau heterozigoți pentru aceasta. (36) Studiul întregii familii a arătat o prevalență ridicată a unei forme blânde de diabet, cu debut în tinerețe și cu transmitere dominantă, toți heterozigoți pentru mutația menționată. Șase membri ai acestei familii (glicemie medie à jeun 169
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
proximal). Spun În exces pentru că se consideră că, un adult normal, poate excreta 19mg cistină pentru fiecare gram de creatinină În 24 de ore. În cistinuria homozigotă se ajunge la valori de peste 250mg/1g creatinină/24 ore iar În cea heterozigotă eliminarea este la jumătate, comparativ cu forma homozigotă. Cistinuria trebuie deosebită de CISTINOZĂ, afecțiune În care are loc acumularea În exces de cistină intracelular (cornee, conjunctivă, măduva osoasă, ganglioni limfatici, etc) - ce va avea ca rezultat final distrucția tisulară. Poate
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
jumătate, comparativ cu forma homozigotă. Cistinuria trebuie deosebită de CISTINOZĂ, afecțiune În care are loc acumularea În exces de cistină intracelular (cornee, conjunctivă, măduva osoasă, ganglioni limfatici, etc) - ce va avea ca rezultat final distrucția tisulară. Poate părea paradoxal, dar, heterozigoții care nu elimină mai mult de 400mg de cistină pe zi, nu fac calculi de cistină Însă, au risc crescut de litiază oxalo-calcică (efectul salting-out) În timp ce la homozigoți, (aproximativ 66% din pacienții cu cistinurie) litiaza cistinică este regula. F. Xantinuria
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
se întâlnește la 5-10% dintre persoanele infectate cu HIV, caracterizându-se prin menținerea unei imunități normale/crescute timp îndelungat (>10-15 ani), fără a dezvolta infecții oportuniste. Particularitățile răspunsului imun în aceste situații sunt răspunsul puternic al LTCD4 și LTcitotoxice, caracterul heterozigot pentru deletia Δ32, CCR2, SDF 1-3, la care se pot adăuga anumite condiții virale (deleția genei nef). 14.5 Tablou clinic Istoria naturală a infecției cu HIV cuprinde etape clinicopatogenice, care se corelează cu nivelul imunității, exprimat prin numărul limfocitelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu progresează către pseudo-pubertate precoce. Defectul enzimatic este cantitativ mai important, dar privește același cod genetic al enzimei de pe cromosomul 6. Frecvența deficitului de 21-hidroxilază, forma clasică cu pierdere de sare, este de 1/10.000-1/14.000 nou-născuți. Incidența heterozigoților este 1/460. Incidența formelor ușoare non-clasice este de 1/1.000. în anumite arii, incidența este deosebit de mare: 1/280 dintre eschimoșii din Alaska au forma clasică, cu pierdere de sare. Incidența formelor non-clasice este mare la anumite grupuri
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
periodică a 17-OH-progesteronului plasmatic, a androstendionului care trebuie menținute la limita inferioară. încercarea de a menține o supresie completă a 17-OH-progesteronului poate impune doze prea mari de glucocorticoizi, cu manifestări de hipercortizolism și încetinirea marcată a ratei de creștere. Detectarea heterozigoților purtători pentru deficitul de 21-hidroxilază se efectuează prin determinarea 17-OH-progesteronului după stimulare cu ACTH și compararea rezultatului cu standarde deja stabilite (nomogramele New). în prezent, detectarea heterozigoților se face cu mai multă precizie prin analiza directă a ADN-ului. Detectarea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
glucocorticoizi, cu manifestări de hipercortizolism și încetinirea marcată a ratei de creștere. Detectarea heterozigoților purtători pentru deficitul de 21-hidroxilază se efectuează prin determinarea 17-OH-progesteronului după stimulare cu ACTH și compararea rezultatului cu standarde deja stabilite (nomogramele New). în prezent, detectarea heterozigoților se face cu mai multă precizie prin analiza directă a ADN-ului. Detectarea prenatală a feților afectați homozigoți la 10 săpătămâni de gestație, înainte de a se realiza virilizarea organelor genitale externe, se efectuează prin analiza moleculară a genotipului (ADN), pe
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]