199 matches
-
endoteliul anselor capilare. Creșterea în dimensiuni a acestor depozite poate duce la ocluzia lumenelor capilare. Leziunile de tip capsular drop („picătura capsulară”) se prezintă sub forma unor mase rotunde sau ovale, omogene, de dimensiuni variabile, eozinofile, cu proprietăți tinctoriale asemănătoare hialinului, care se acumulează între MB capsulară și epiteliul capsular. Leziunile arteriale și arteriolare Sunt cvasi-constante și precoce în ND. Arterele arcuate și interlobare, precum și arteriolele intralobulare, aferente și eferente, prezintă modificări de arterioscleroză și, respectiv, de arterioloscleroză. Microscopic, se caracterizează
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acumulează între MB capsulară și epiteliul capsular. Leziunile arteriale și arteriolare Sunt cvasi-constante și precoce în ND. Arterele arcuate și interlobare, precum și arteriolele intralobulare, aferente și eferente, prezintă modificări de arterioscleroză și, respectiv, de arterioloscleroză. Microscopic, se caracterizează prin depozite hialine sub-endoteliale PAS-pozitive. Arterioscleroza determină secundar leziuni glomerulare ischemice (cu MBG plisate). Leziunile tubulo-interstițiale Alte glomerulopatii în ordinea descrescândă a frecvenței, se întâlnesc: GN membranoasă, GN proliferative extracapilare, GN cu leziuni minime, GN cu depozite mezangiale de IgA, glomeruloscleroza focală și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
totală a simptomelor în unele cazuri de IRA funcțională. Tabelul 3. Diagnosticul diferențial al IRA funcționale de IRA intrinsecă (necroza tubulară acută) funcție de indicii urinari Indice IRA funcțională (prerenală) IRA intrinsecă (necroza tubulară acută) Sediment urinar Sărac, cel mult cilindri hialini Anormal Densitate urinară > 1020 ≈ 1010 Osmolaritate urinară (mOsm/kg H20) > 500 > 300 Sodiu urinar (mmol/l) < 20 > 40 Fracția de excreție a sodiului < 1 > 2 Fracția de excreție a ureei < 35 > 35 Fracția de excreție a sodiului = (Na urinar × Crea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a capsulei Bowman. în plus, la nivelul focarelor de denudație create se produce extravazarea constituenților plasmatici în interstițiu, cu declanșarea procesului inflamator: proteinele de mari dimensiuni (IgM, fibrinogen, fracțiuni ale complementului) rămân sechestrate în spațiul subendotelial, determinând formarea de depozite hialine care diminuă lumenul capilar; celulele mezangiale stimulate vor produce mai multă matrice extracelulară și citokine (transforming growth factor ß - TGF ß, platelet-derived growth factor - PDGF etc), amplificând sinteza matricei și ducând la scleroză glomerulară; macromolecule filtrate sunt reabsorbite prin endocitoză
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rădăcinilor un plasmodiu multicelular ce induce hipertrofierea celulei plină cu o masă plasmatică ce are o structură granulară, multe picături uleioase și vacuole. Într-un stadiu mai avansat al bolii, în celule, apar în mod holocarpic numeroși spori imobili, sferici, hialini sau ușor gălbui, cu episporul neted, de 1,6-4,3 µm în diametru. Acești spori rezistă în sol mai mulți ani. Primăvara, la temperaturi peste 16oC, la optimum de 27-30oC și umiditate ridicată, sporii germinează și dau zoospori triunghiulari, biflagelați
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aerare, excesul de umiditate și pH-ul acid, sunt factori favorizanți ai instalării și evoluției grave a agentului patogen. Agentul patogen Pythium de Baryanum Hesse, fam. Pythiaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al patogenului este un sifonoplast, hialin, bogat ramificat care se dezvoltă intercelular dar și la exteriorul celulelor. Hifele miceliene sunt lipsite de haustori, absorbția hranei fiind făcută prin pereții sifonoplastului. Pe ramificațiile aparatului vegetativ, apar zoosporangi sferici din care ies numeroși zoospori flagelați ce sunt vehiculați
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
patogen Bremia lactucae Regel, fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca prezintă un sifonoplast ce se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
haustorii globuloși ce se găsesc în celule. Din frunze, prin stomate ies grupuri de sporangiofori lungi, hialini dicotomic ramificați. Marginal, pe ultimele ramificații lățite sub formă de talerașe, se găsesc sterigmele de care sunt prinși sporangii sferici sau elipsoidali, unicelulari, hialini, de 1627 x 13-21 µm, cu o papilă germinativă la vârf. La sfârșitul vegetației, în țesuturile parazitate se găsesc oospori globuloși, galben-brunii de 26-34 µm în diametru. Epidemiologie. Ciuperca evoluează în condiții optime dacă temperatura se menține între 15-17oC și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Albugo candida (Pers.) Ktze., fam. Albugineae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina, syn. Cystopus candida. Aparatul vegetativ al patogenului, sifonoplastul se dezvoltă intercelular și se hrănește prin haustorii globuloși. Subepidermic, din sifonoplaști, prin strangulări repetate, apar lanțuri de zoosporangi sferici, hialini, de 13-21 µm în diametru, separați de discuri disjunctoare. La maturitate, aceștia presează asupra epidermei pe care o sfâșie. Temperaturile situate între 0-20oC (cu optim la 10oC) și umiditatea ridicată, constituie factori favorabili pentru germinarea zoosporangilor din care ies 5-8
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. În dreptul petelor albicioase, țesuturile fructului se brunifică, crapă și încep să putrezească . Agentul patogen Sphaerotheca pannosa (Wallr.) Lév., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium leucoconium Desm. Miceliul hialin, septat și ectoparazit, se fixează de organele plantei-gazdă cu ajutorul apresorilor din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formează lanțuri de conidii ca niște butoiașe, de mărimi ce variază între 17-24 x 9-16 µm. Ciuperca se răspândește în perioada de vegetație
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de miceliu de rezistență și sub formă de cleistotecii, care au o formă sferică și prezintă un număr variabil de apendici (fulcre) ramificate la vârf dicotomic. În interiorul unei cleistotecii se găsește o singură ască cu 8 ascospori elipsoidali și unicelulari, hialini, de 2226 x 12-15 µm. Forma cu cleistotecii a fost semnalată în țara noastră de E. Docea (1952). Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni. În cleistoteciile de 115-230 µm în diametru, se diferențiază numeroase asce elipsoidale de 66-90 x
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm. Conidiile germinează la 26oC pe frunzele uscate, chiar dacă este o umiditate de numai 30 %. Frunzele uscate prezintă uneori și forma perfectă a ciupercii, cleistotecii sferice, cu apendici simpli, de 72-230 µm în diametru, formă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme, curbate, hialine, de 40-80 x 4-6 µm, cu 3-5 septe. Pe talul ciupercii pot apărea, în condiții vitrege, organe de rezistență sub formă de clamidospori sferici, strălucitori. În momentul sporulării, miceliul capătă culoarea roz-roșiatică din care cauză bolii i se mai dă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din care cauză bolii i se mai dă numele de “roșeața spicelor”. Pe tinerele plantule atacate și pe rădăcini sunt întâlnite frecvent conidiile de tip Fusarium roseum f.sp. cerealis var. culmorum, ce se prezintă ca spori unicelulari sau bicelulari, hialini, de 5-12 x 2,5-3 µm, ușor curbați sau sub formă de macroconidii de 25 50 x 4,5-7,5 µm, ușor curbate, falciforme. Pe spicele atacate se întâlnește și forma conidiană Fusarium roseum f.sp. cerealis, var. avenaceum ce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
3-6 pereți transversali, înguste, curbate, cu capetele ascuțite, având dimensiuni 40-80 x 3,5 µm. La această formă conidiană clamidosporii nu s-au observat niciodată. Periteciile se formează mai rar, sunt sferice sau ovale, negre-violacee și conțin numeroase asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la plantă sau prin conidiile vehiculate de vânt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales. cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium nivale (Fr.) Ces. Miceliul ciupercii trăiește saprofit în sol, pe resturi vegetale și parazitează în timpul iernii baza tulpinilor și frunzele, pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe care produce sporodochii cu conidiofori ce susțin conidii hialine, fusiforme, ascuțite la capete, cu 1-3 septe, de 25-29 x 5,3-5,8 µm. Periteciile au formă sferică, măsoară 100-200 µm în diametru și onțin parafize și asce cu ascospori hialini, din 2-3 celule, de 10-20 x 2-4 µm . Epidemiologie. Agentul patogen se permanentizează în sol ca miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor atacate și sub formă de peritecii. Pe miceliu, în condiții neprielnice se formează organe de rezistență, clamidospori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața frunzelor parazitate și pe fructele atacate, forma conidiană purtând numele de Marssonina juglandis. Conidiile sunt hialine, bicelulare (la început unicelulare) și măsoară 19-28 x 5 µm. În urma procesului de sexualitate apar primăvara periteciile cu asce și ascospori. Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Epidemiologie. Conidiile asigură răspândirea ciupercii în toată perioada de vegetație iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă, asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară peritecii cu gât lung, ce conțin asce și ascospori bicelulari și hialini, de 17-25 x 2,5-3 µm. Iernarea parazitului poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor. Din cercetările făcute la Iași (19571960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10oC, iar ascosporii se maturează
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se permanentizează sub formă de peritecii și de miceliu saprofit pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]