222 matches
-
cu forța inteligenței ce merge drept la țintă, să ne îmbogățim necontenit prin implicarea în dezbaterea miturilor lumii, care ne înlesnește totodată descoperirea propriei noastre dimensiuni mitice”. -------------------------------------------------- * Andreea Olaru Cervatiuc, Don Quijote punte între mituri, Mituri antice și medievale în Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, Prefață de Andrei Ionescu, Editura Floare albastră, 2006, București. Leon ISTRATE august 2012 Referință Bibliografică: Leon ISTRATE - O CONTRIBUȚIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ / Leon Istrate : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 603, Anul II, 25 august 2012
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
DE SINGURĂTATE, I (CEZARINĂ ADAMESCU) Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului BOCET VESEL PE FOND DEPRESIV TRATAT DE SINGURĂTATE ÎI Nici tu, nici tu, nici tu, nici tu... Îți dau dreptate, Hidalgo, astăzi mă distanțez de mine, de tine, ca să te pot vedea mai îndeaproape, ca să te pot atinge cu gândul, ca să intru în marele nimeni. Duh și huma plutind peste, Ruah, suflu adiind peste ape. Intru în mine aproape, tot mai
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
Acasa > Strofe > Amintire > MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului El se născuse în Alcala de Henares și se numea Cervantes Miguel În Anno Domini, o mie cinci sute patru zeci
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
la timp căci pașa l-ar fi dus în Istanbul, departe peste mări. Așa a fost ajuns Cervantes în Spania sa dragă de unde cu mulți ani în urmă el plecase Apoi a scris nemuritoarea sa operă a celui mai vestit hidalgo: Don Quijote de la Mancha Rătăcitorul cavaler pornit în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
în lumea sa de aventuri cavalerești prostuțe și duioase Porni-va iarăși în galop spre mori de vânt și răul să-l ia-n piept cu lancea. Referință Bibliografică: Miguel de Cervantes y Saavedra. Din peregrinările părintelui literar al vestitului hidalgo Don Quijote de la Mancha / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 345, Anul I, 11 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
MIGUEL DE CERVANTES Y SAAVEDRA. DIN PEREGRINĂRILE PĂRINTELUI LITERAR AL VESTITULUI HIDALGO DON QUIJOTE DE LA MANCHA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359543_a_360872]
-
Acasa > Orizont > Portret > LUCIAN OPREA - UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA Autor: Dan Brudașcu Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-a parvenit de curând numărul 100 al publicației "Gândacul de Colorado", ziarul românilor de pretutindeni, avându-l ca director pe
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
loc cu totul aparte în rândul publicațiilor în limba română de peste hotare. Ne bucură reușitele publicistice ale lui Lucian Oprea și-i transmitem confratern și sincerele noastre felicitări, precum și noi și substanțiale reușite în viitor. Referință Bibliografică: Lucian Oprea - Un hidalgo clujean in presa nord-americana / Dan Brudașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul I, 17 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dan Brudașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
indianul mort”. Că au luat Louisiana de la francezi, Florida de la spanioli, Alaska de la ruși și că, prin infiltrare, brigandaj sub conducerea unor pistolari că Șam Huston și David Crocket, apoi, prin agresiune armata, au răpit Mexicului, prin Tratatul de la Guadelupe Hidalgo (2 februarie 1848) 55% din teritoriu, însumând 1.300.000 kmp., adică Texas, California, partial Arizona și New Mexico. De asemenea, după desăvârșirea acestui rapt cu încă 120.000 kmp prin Tratatul de la Gadsen (30 decembrie 1853), au pregătit (1893
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL. JAMES PETTIT, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA DE EST de MIRCEA DOGARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344784_a_346113]
-
traziția, reforma la moldo-valahi, la români și a imperiilor, a lumii din jurul lor, probabil, a celui mai avizat doctor în istorie, editor, autor, senator, ambasador, ministru, șeful administrației prezidențiale, director al Servicilului de Informații Externe. (vezi recenzia anexată Breviarul marelui Hidalgo) Moldovalahii fac parte din fostului Imperiu Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman și sunt la fel de dezorientați că bulgari, sârbi, bosnieci, albalezi, macedonieni, greci, algerieni, tunisieni, libieni, egipteni, palestinieni, israeliți, iemeniti, irakieni, kurzi, turci, ciprioți, libanezi, sirieni, geogieni, ucrainieni și basarabeni. (vezi
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
simpatia pentu o actriță, un actor sau altul, o critică pozitivă sau negativă par deplasate. Același sentiment te încearcă la finele lecturii și celui de al treilea Breviar, care inpreuna cu celelalte două și mai ales cu „În umbra marelui Hidalgo” sunt greu de înlocuit în înțelegerea destructurării și globalizării la romani ajunși în Europa fără unirea cu Roma. Lectura nu este deloc facilă, dar luând fiecare ideia că o pietricică, unele sunt chiar pietre prețioase, se poate reconstitui un mozaic
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
pietre prețioase, se poate reconstitui un mozaic fascinant la marginea Imperiului Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman. Românii sunt numai de jure, nu și de facto în Europa! Prof. Dr. Viorel ROMAN www.viorel-roman.ro Timișoara 27 martie 2013 ------------------------------------------------------------- BREVIARUL MARELUI HIDALGO La procesul de la Nürnberg psihologii erau surprinși de mediocritatea și lașitatea elitei Reich-ului III cu o singură excepție, a șeful serviciului de spionaj, generalul Walter Schellenberg. Cine ajunge într-o astfel de poziție și este confruntat cu analize și informații
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
altă percepție a realității, un alt Weltanschauung, decât oamenii care cred ce văd sau ce li se spune. Această remarcă se potrivește atât elitei PCR de după 1989, cât și cărților șeful serviciului de spionaj, generalului Ioan Talpeș? În umbra marelui Hidalgo, condiția de a fi, din întâmplările unui istoric militar, 1978-1989. Rememorări consemnate de Horia Alexandrescu?, ed. Vivaldi, București 2009, vo. I, 251 p. și în? Breviar laic?, ed. Militară București 2010, 255 p., Talpeș pune în umbră cam tot ce
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
și cu Bush la Malta? O completare esențială? Soarta României a fost convenită pe relația dintre Paris și Moscova, la întâlnirea de la Kiev dintre Gorbaciov cu Mitterand, în anul 1989, când s-au stabilit și „Cadrele de evoluție a României”. (Hidalgo, p.202) Și e foarte bine că nu s-au amestecat americanii. Pentru a nu lăsa nici un dubiu în această privință, a teoriei conspirației! Nu este nimic mai dezastruos, în existența unui popor, decât momentul în care ajunge să creadă
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
la Malta, ci la Kiev; 7. Proiectul lui Ceaușescu venea de la Carol II-lea; 8. Berlin - August 1989, la 50 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov; 9. Între stihiile trecutului și Războiul stelelor? Dacă autorul continua dezvăluirile „Din umbra marelui Hidalgo” și publicarea originalelor ideii, a meditațiilor de filozofia istoriei, privind soarta romanilor, literatura noastră post dictatorială (după cum remarca Astalos) își rotunjește conturul, oxigenandu-se. Și avem mare nevoie!? Pentru a înțelege... „Hidalgo” este necesară dacă nu chiar obligatorie lectura a
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
stelelor? Dacă autorul continua dezvăluirile „Din umbra marelui Hidalgo” și publicarea originalelor ideii, a meditațiilor de filozofia istoriei, privind soarta romanilor, literatura noastră post dictatorială (după cum remarca Astalos) își rotunjește conturul, oxigenandu-se. Și avem mare nevoie!? Pentru a înțelege... „Hidalgo” este necesară dacă nu chiar obligatorie lectura a „Breviarului”, pentru că el ne dezvăluie Weltanschuung-ul filozofic și literar mai puțin obișnuit al autorului. George Astalos de la Paris vede în modul său de abordare a realității în general și a celei românești
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 304 din 31 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului BOCET VESEL PE FOND DEPRESIV TRATAT DE SINGURĂTATE II Nici tu, nici tu, nici tu, nici tu... Îți dau dreptate, Hidalgo, astăzi mă distanțez de mine, de tine, ca să te pot vedea mai îndeaproape, ca să te pot atinge cu gândul, ca să intru în marele nimeni. Duh și humă plutind peste, Ruah, suflu adiind peste ape. Intru în mine aproape, tot mai
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
D. Dum. Brătianu trebuie să se știe că nu este înzestrat cu aceea ce se cheamă pe românește fiori; toată lumea-l cunoaște că d-sa este o natură cumpătată și dulce, de o înfățișare blândă și mângâioasă, nu un zvăpăiat hidalgo ca marchizul Campo-Basso de la Grenada; și ne mirăm ce a pățit onor. nostru reprezentant să ia așa la zor pe bunii turci, cu cari de aminteri se spune că d-sa trăia până acuma în cei mai plăcuți termeni. Iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-și rostească pînă la capăt ambiția de a picta singular, de a nu vedea, filosofic-orgolios, ce-i în jur, în jurul bîntuit de isteriile căutărilor fără sfîrșit, oferind șirurilor neîntrerupte de vizitatori din toate ținuturile spectacolul facinant al trecerii acestui trufaș hidalgo printr-un capăt de mileniu mîrșav și minunat. Să mă întorc la ale mele? După momentul astral al picturii? Doar un pic. După expoziția zglobie de la Cupola, deci după danțul prin saloanele și foaierele ațîțătoarelor mondenități, voi reveni, îngîndurat, la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Liiceanu răspunde: "Nouă nu un Havel român ne lipsește sînt convins că-l avem ci o societatea românească aptă de un Havel... În Cehia a existat nevoia de Havel, la noi, nevoia de Iliescu". Trist adevăr! 19 august Bizarul Boușcă, hidalgo al crunților ani cincizeci, oprea lumea ce tocmai ieșea din cinematograf și-i ardea cîte-o filipică autentic naționalistă, de-ncremeneau securiștii de sector. Băgase spaima și-n jurii (din care nu puteau lipsi reprezentanții oamenilor muncii), încît pateticele lui pînze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Iașilor, cel ce fusese desemnat/ primise sarcină să-l însoțească era junele pe post de desenator la unicul "organ" local. (Dacă nu cumva chiar junele insistase să-i revină lui sarcina.) L-am însoțit așadar vreo două-trei zile pe bizarul hidalgo mai ales în locurile de închinare la reperele veșniciei. La Bojdeauca din Țicău asta chiar mi s-a părut a face peregrinul: a cerut un scaun, s-a așezat în veranda din spate și, după ce m-am retras cuviincios, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
naturală. Îi priveam mîinile de-acum ale unui blînd eremit și refăceam subit cele cîteva pînze deja notorii o notorietate perfid ținută sub cenzură de o incredibilă finețe a paletei. Fiu al unei alte siluete, una maiorescian emblematică Bogdan Duică hidalgoul acesta de pe bancă nu mai păstrase nimic din aplombul pamfletar al părintelui, plasîndu-i-se diametral opus. Finețea gesticii sale spunea ceva esențial despre acea parte nobilă a unei Românii ce dispăruse demult și căreia îi ducem și-acum dorul. Reîntîlnit, altădată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pot rata mari șanse. Nu numai șanse materiale, dar și (ceea ce multora poate că nu le spune nimic) mari șase morale. În definitiv, de patru secole de când râdem de Don Quijote nu încetăm totuși să-l și admirăm. Pe cât e ingeniosul hidalgo de ridicol, pe atât e totuși și de impunător, în vreme ce toți cuminții aceia care-l batjocoresc sunt nu ridicoli, dar derizorii. Chesterton a scris o carte, The defendent, în care se face apărătorul unei serii de valori discreditate, între altele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
1998; Disparate, îngr. Florica Cruceru, pref. Ruxandra Demetrescu, București, 2002. Traduceri: Franz Jakobsen, Barbara, București, 1942 (în colaborare cu C. Frunzetti); Arthur Rimbaud, Iluminările, precedate de poeme din Primele versuri, București, 1945; Louis Golding, Porți ferecate, București, 1946; Cervantes, Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha (prelucrare de José Gonzales), București, 1949 (în colaborare cu Savin Bratu); ed. București, 1957 (în colaborare cu Edgar Papu); Boris Gorbatov, Generația mea, București, 1949 (în colaborare cu E. Hariton); L. N. Tolstoi, Război și pace, I-
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
colaborat cu versuri, proză, articole dedicate vieții literare, mai ales mișcării simboliste, articole despre teatru, altele cu tematică socială sau politică la „Simbolul”, „Grădina Hesperidelor”, „Seara”, „Gândul nostru”, „Egalitatea”, „Spectatorul”, „Lupta”, „Ziua”, „Tribuna parlamentară” ș.a. A semnat frecvent cu pseudonimul Hidalgo, dar și Ben Amura, Ciric, Vondra sau cu inițiale. Părerile politice, mai ales pacifismul său, bazat pe idei care pot fi regăsite, între alții, și la Stefan Zweig, i-au adus în anii primului război mondial, dar și mai târziu
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
Dialogul prețios, pe alocuri nesusținut de idee, artificialitatea construcției covârșesc puținele scene izbutite. SCRIERI: Din umbră, Iași, 1913; Ariana, Iași, 1915; Miros de iarbă, Iași, 1915; Cuvinte despre oameni, Iași, 1916. Repere bibliografice: Al.T. Stamatiad, „Din umbră”, proză de Hidalgo, „Viitorul”, 1913, 1800; Lovinescu, Scrieri, IV, 104-105; Jean Hefter, Condamnatul, „Lumea”, 1919, 302-305; Theodor Rășcanu, „Promoția 1907”. Alfred Hefter, „Epoca”, 1935, 2011-2012; Bote, Simbolismul, 98-99, passim; Rașcu, Amintiri, 125-127; Elena Zaharia, Ion Vinea, București, 1972, 47. R.Z.
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]