872 matches
-
ale unei femei dornice să își trăiască iubirea neîmplinită. Totul are o înrâurire magică asupra lui Miron, iar acesta se lasă - în cele din urmă - prins în mrejele femeii pe care, a doua zi, o găsește metamorfozată într-o creatură hidoasă, cu ,,părul veșted, nasul ascuțit și gura pungă". Un ceremonial funerar de o sobrietate încăpățânată Din Mistreții erau blânzi rămân vii în mintea cititorului secvențele în care Condrat se îndârjește să-i sape fiului mort o groapă în duna mustind
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
locuri. Evelin: Mulțumesc, merg cu mare plăcere. Aurora: Evelin, te preocupă ceva? Evelin: Mă gândeam la ce a spus Ela: că n-oi fi Hristos pe Pământ să pocăiesc lumea?! Din ceruri voi așteptați nu doar extratereștri ci și făpturi hidoase sau fantome cu lumânarea aprinsă în gură. Aurora: Păi dacă au puteri divine de ce n-ar face și minuni?! Și apoi tu ești de vină; ne-ai făcut muritori! Evelin: Încă o dată m-am convins că am procedat bine! Aurora
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
apoteotică: înțeleptul se întorcea înapoi de unde venise!... În bătaia soarelui năucitor, Lupino se prăbuși la pămînt. Trăia un coșmar. Alergase după himere? Himere găsea! Copacii prinseră a se legăna haotic; chipurile nefamiliare ale lupilor întîlniți se amestecau caraghios, formînd capete hidoase cu cîte patru ochi și boturi pereche; urechile-i înregistrau inexistente țipete ascuțite de vulturi furibunzi, care se amplificau nebunește. Și, deasupra tuturor, Hana, plutind ca o pasăre cu aripi larg desfăcute. Apoi, dintr-odată, se lăsă liniștea deplină. Extenuat
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
izvorul artei: „ ??rman copil zice b? trânul zeuDe ce r?scole?ți tu toat? durerea Ce sufletul ț?u tan?r a cuprins? Nu crede c?-n furtun?, În durere, În arderea unei puteri b? trâne, În arderea ?i amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumuse?ea. Nu În seninul În lini?tea adânc? sufleteasc?, Acolo vei g?și adev?rata Unică frumuse?e... " (,, Odin ?i Poetul") Este, În termenii lui Josef Knecht Magister Ludi (protagonistul celebrului român „Jocul cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
atîrnaților, dar e mai bine să-ți vezi de treabă! (Cîntă) Pe un umăr de băiat / am citit fiind tatuat / singurul spițer-e amorul / bei ce-ți dă și faci omorul. Să vină îngerașul! Să mă încoroneze! (Din tavan coboară îngerașul hidos; o încoronează.) Așa! Și tu ești madam Bovăroaica, sforarule! (Intră Toreadorul, o caută cu privirea în jur.) Aici sînt! (Sare jos de pe scenă și cortina cade peste scena păpușilor.) TOREADORUL: Ce facem acum? EMMA: Plecăm, ce să facem! TOREADORUL: Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pieptul Regelui și scoate o inimă mare de lemn vopsit): Cînd e vătămată / scoate-ți-o pe dată / Cînd e vătămată / scoate-ți-o îndată! (Regele-Păpușă zace cu sforile moi, Dracul Păpușă iese mușcînd din inimă. Din tavan coboară Îngerașul hidos, care-l încoronează iar pe Prinț, în sunetul fanfarelor. În salon, de sub pînză, iese domnul Bovary și aplaudă, în picioare.) III (Scena reprezintă același salon. Mobilele au fost însă lipite de pereți pentru a face loc balerinilor care se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
impunîndu-ne alte ritmuri. Oricum, acolo, în centrul vechi, eram buricul pămîntului. Și asta era foarte important pentru noi. Uneori, mai merg pur și simplu ca să-mi întîlnesc emoțiile de altădată. Acum, locuri luxoase, șic se învecinează, încă, cu magazine comuniste, hidoase, cu blocuri ce par nelocuite, părăsite, din care, totuși, urlă vital manele fel de fel, cu ganguri puturoase în care incertitudinea este, ea însăși, un mod de a trăi. Tranziția aceasta arhitecturală bizară, și nu numai, întreține, cumva paradoxal, un
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
bătrânețe, satul tradițional/satul postmodern, urban/rural, valorile tradiționale/valorile(?) postmodernității. Simpla înșiruire a acestor dublete antitetice face clară miza etică a cărții, reflexivitatea de factură eseistică, menită să dea greutate prozei propriu-zise. Satul de azi a dobândit un chip hidos, mai ales în raport cu imaginea sa ancestrală. Noile edificii kitsch, cu scările lor de beton "care crapă, de parcă scara ar vrea să divorțeze de edificiu" în fața cărora apar uneori bătrâni dezorientați, îmbrăcați ca pentru un grotesc bal mascat fac parte dintr-
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara lui?" Ce s-a câștigat astăzi când s-au pierdut toate acestea? Nimic. Totul a fost pervertit, vechiul sat s-a ofilit, aproape la propriu, și în locul lui s-a născut o realitatea hidoasă. Alexandru Vlad are puterea să o descrie în cuvinte puține, dincolo de care este însă ușor de intuit întreaga dimensiune a grozăviei: "Din casele acelea vechi ieșeau fete tinere, pe care le așteptam cu respirația tăiată, simțeam mirosul de mătase încinsă
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
ardeau noaptea opaiț și se hrăneau numai cu carne de capră, așteptând ca omenirea să descopere agricultura; iar puțin mai jos, spre animalitate, alți semeni de-ai noștri se pândeau în clipa asta unii pe alții din întunericul unei vizuini hidoase, gata să sară la cel dintâi semn, să se ucidă între ei, ca fiarele". Traseul parcurs de G. Topîrceanu, așa cum reiese din carte, este următorul: de la Turtucaia, unde căzuse prizonier în august 1916, e adus la Balbunar, apoi la Razgrad
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
sunt mai la îndemână decât argumentele și demonstrațiile logice. Dispreț În perioadele istorice tulburi lipsite de criterii valorice autentice bogăția spirituală și moralitatea nu sunt la loc de cinste. Îndemn Ferește-te de omul care știe să-și ascundă laturile hidoase ale sufletului! Furtună Furtunile sufletești pot fi mai devastatoare decât tornadele naturale. Optimism Optimismul neîntemeiat pe realitate dovedește imaturitate mentală și lipsa experienței de viață. Priviri Nici supărarea, nici buna dispoziție nu pot fi ascunse. Ele sunt trădate de priviri
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
că revoluțiile își devorează eroii. Numai că - e tot mai limpede - ceea ce trăim noi astăzi nu sunt consecințele unei revoluții, ci o sinistră involuție. Șurubul bont al istoriei se învârte asemeni unui clown de iarmaroc scăpat de sub control, iar figurile hidoase pe care le percepem din goana bezmetică a evenimentelor au hidoșenia monștrilor care până acum stăteau în spatele gratiilor protectoare, iar astăzi au ajuns, cu biciul în mână și exhibându-și urâțenia, să preia conducerea lumii.
Adam Michnik și maladiile lumii contemporane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9464_a_10789]
-
pe bandă, sunetul palid, mocnit, al ființei redusă la ne-ființă de agresivitatea alienantă a pianului. Erupțiile lui, întrerupte de colapsuri periodice, seamănă cu apariția și dispariția unor chipuri contorsionate de durere, ce se suprapun ori se substituie caleidoscopic, altora, hidoase, terifiante în elanul lor voluptos de a anihila și ultima pîlpâire de viață. Impresionantă retorica foarte tânărului pianist Roman Vlad în contrapunctarea acidă a transparențelor de giulgiu ale corzilor înregistrate pe bandă! Prevalența pioișeniei și compasiunii naște însă analogii între
"Rezonanțe" în memoria Holocaustului by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/9505_a_10830]
-
metalică și înarmat cu o sabie, Lowry căută să-și salveze iubita, la princesse lontaine, captivă într-o cușcă metalică. Orașul-Leviathan care o ține prizonieră, încearcă să-l împiedice, în ipostaza halucinantă a unui samurai gigantic. Forțele chtoniene, forțele întunericului, hidoase făpturi cu figuri de avortoni, asemeni biomecanoizilor din acrilicele lui Hans Giger îl amenință pe acest erou coborît din cerul albastru. Orașul iese din pămînt sub forma unor uriași zgîrie nori, lipsiți de ferestre, iar Lowry plutește în atmosfera psihedelică
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
superioare, la Information Retrieval, îi face pe soldați să încremenească în poziție de drepți în fața conțopistului timorat. Cine exercită puterea, cine este Big Brother, ce chip are Dumnezeul acestui imperiu, divinitate care se ascunde în spatele regulamentului sau a unei măști hidoase de bebeluș surîzător? Ca și în romanele lui Kafka acest lucru rămîne un mister, puterea apare ca o forță impersonală, venită din afară și prin aceasta imuabilă, fiecare o exersează terorizat de a pierde controlul asupra ei, în baza unui
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
cât n-am Întrebat, oficial și neoficial, despre el, unde este, unde se ascunde sau măcar să știu dacă a murit Împușcat ori schingiuit la revoluție! Nu am altă dorință mai mare decât să aflu date despre el, despre această unealtă hidoasă a securității, nenorociții și călăii dracului ... Fața Îi devenise stocajie iar cele două răni prost Închise și nereușit reparate zvâcneau Învinețite. Altfel suntem bine cu toții, Sorin lucrează pe un mare vas de croazieră, Ocean’s, este bine plătit de firma
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării Învolburate, zeița dragostei Afrodita. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita s-a căsătorit cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor. În privința nașterii ei există două legende: prima ar fi că este fiica lui Zeus și a Dionei, cealaltă spune că s-a născut din spuma mării. Cu toate că este căsătorită cu Hefaistos (Hephaestusă, a fost
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
mai real lucru cu putință; parcă aș fi pe deplin treaz și legat puternic de mâini și de picioare de niște lanțuri nevăzute, zău așa! Și sunt mulți draci, sunt din ce în ce mai mulți draci, legiuni întregi de draci, și toți niște hidoși împuțiți și foarte cumpliți! Noaptea peste care tocmai am trecut, cel puțin, a fost înfiorătoare parcă prea din cale-afară; toată jalea, oroarea și păcatele de pe lume le-am resimțit adunate în ființa mea (una, până la urmă, firavă). Totul era atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
crunt... un răcnet! Au sunat de la ambasadă. Trebuie să mergem la București. Alex se numără printre victi... În clipa următoare, am simțit cum peste mine se prăvălește Întunericul vieții, strivind și ultima picătură de lumină. Viața căpătase forma unui călău hidos, care, cu un rânjet sinistru, a ridicat securea timpului... Aproape că simțeam lama subțire și rece pe artera În care mai pulsa Încă sufletul zdrobit. Am Închis ochii și două brațe puternice au oprit trupul ce se prăbușea, zguduit de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
părea suspect, mă înfricoșa, apucându-mă un tremur delirant de necontrolat în patul din dormitorul pustiit. Umbra legănată de vânt a liliacului din dreptul ferestrei, pe care o vedeam cu ochii închiși dincolo de perdea și draperie, mă înspăimânta, acaparatoare și hidoasă, provocându-mi dese coșmaruri până adormeam. Aceste închipuiri de teamă m-au urmărit multă vreme, până la reunirea membrilor familiei. Dar au rămas de neșters resentimentele, față de instanțele de judecată comuniste, ca și antipatia provocată de uniformele milițienilor și de mașinile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Într-un adânc necunoscut, rece, fără margini. Mă aflu lângă ușă, la o distanță considerabilă de pat. Absolut ud. Mă ridic brusc. Vechea piele zace lângă prag. Așa cum a rămas după desprindere, pare un animal nemaivăzut, ghemuit Într-o cocoașă hidoasă. Scuip peste ea, Îndârjit și plin de satisfacție. Du-te dracului, bolborosesc, erai plină de găuri oricum! Mă apropii de pat. E răvășit ca și cum o târfă s-ar fi hârjonit acolo cu un Întreg pluton de soldați. Aiurea, șoptesc, și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
linia buzei inferioare. Culoarea roșie deveni o umbră în colțul gurii, coborând ca un rid adâncit spre bărbie. Se enervă și încercă să șteargă rujul cu degetul mic, însă îl întinse pe toată bărbia și se făcu brusc bătrână și hidoasă. — Bă, aia parcă a mâncat gem de căpșuni și a uitat să se șteargă. — Sor’-ta e acasă? Ce ai tu cu sor’-mea? — Mi s-a făcut de-o abureală. — Bă, tu ești prea frustat pentru sor’-mea... ea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
stație. Doamna scăpă rujul din mână, iar merele alunecară spre bancheta din față. Se ridică instantaneu să le culeagă. Așa, aplecată, părea un copil care se joacă neîndemânatic cu niște bile, numai când întorcea capul era din nou bătrână și hidoasă. Grăbită, coborî cu plasele ei, uitând de rujul de pe podea. În spatele ei, cei doi puști salivau ostentativ, numai unul călcă batonul roșu și se duse apoi să coloreze albul din jurul surorii sale. Pe măsură ce stațiile treceau, tânăra cu fusta foarte scurtă
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
zeci de mii de oameni! „Jos Ceaușescu, jos Ceaușescu”, scanda într-un strigăt de disperare mulțimea adunată în piață. Pancartele de pe blocuri cu aceleași lozinci anti - Ceaușescu, sfârtecate de gloanțele soldaților pe care noi iam înlocuit în dispozitiv, completau imaginea hidoasă a unui regim căruia populația îi dădea lovitura de grație. Regim pe care noi eram chemați să-l apăram! Doamne! Dar nu, soldații în termen și comandanții eram ROMÂNI! Primim ordine clare: „Nu se pune baioneta la armă, nu se
CADENȚE PESTE TIMP by Maior (r) Sergiu MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93205]
-
a bea sau a fura din vreun raft de magazin ceva bun de astâmpărat foamea sau pentru a scoate la lumină din hăurile viscerelor arma lor cea mai puternică: viclenia smerită, se pune În mișcare un mecanism perfid, insinuant și hidos: ,,răsuflarea morții,,. Amânarea acestei răsuflări este o chestiune de noroc. Suprasărăcia este presărată din abundență cu legende, care cu timpul se transformă În miturile suprasărăciei. Să-l luăm de exemplu pe bătrânul cerșetor Ben, care locuiește la șandramaua numărul 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]