432 matches
-
mai ales în tratamentul arsurilor dar și pentru aseptizarea mâinilor. 1.3.2.9. Substanțele tensioactive de sinteză Sunt ultimele intrate în arsenalul antisepticelor folosite în practica chirurgicală, dar sunt considerate dintre cele mai valoroase. Ca structură prezintă atât grupări hidrofile cât și lipofile, explicând astfel afinitatea dublă față de apă și lipide și acțiunea lor de modificare a tensiunii superficiale. Sunt excelenți agenți de curățire datorită efectului dezodorizant și celui antiseptic fie direct, fie prin combinarea cu un alt antiseptic. Spre deosebire de
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale în diferite stadii de humificare și gleizare și pe soluri aluviale. În sectorul superior, vegeația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe slabe, ce se grupează sub formă de mici zăvoaie (în amonte de Hârlău), cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zăvoaie formate din sălcii, plop alb, răchită, ca în zona Bădeni, Ceplenița (C. Toma, 1963) . Pajiștile acestor lunci sunt bogate în graminee mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen, cireș, frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
statistic macromolecular iar mediul de dispersie este un solvent polar sau nepolar. În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de dispersie este un solvent polar sau nepolar. În practica farmaceutică prezintă interes coloizii moleculari în care mediul de dispersie (solventul) este apa distilată. Din acest motiv, aceste sisteme disperse se mai numesc hidrocoloizi sau dispersii hidrofile sau sisteme coloidale hidrofile. Coloizii moleculari fac parte din categoria coloizilor liofili, pentru care particulele fazei dispersate au afinitate pentru moleculele mediului de dispersie. Ca o consecință a modului direct de legare a particulelor fazei dispersate, coloizii moleculari se caracterizează printr-o mare stabilitate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt molecule organice ce conțin un număr de atomi de carbon cuprins între 8 și 20, legați prin legături covalente, într-o catenă alchilică, liniară, ramificată sau alchilarilică ce constituie partea hidrofobă (nepolară) și o grupare polară ce constituie partea hidrofilă. Schematic, molecula amfifilă poate fi reprezentată ca în figura 34: Moleculele amfifile, în soluție, au tendința de a forma agregate supramoleculare numite micele de asociație. Legătura dintre moleculele amfifile ce intră în alcătuirea micelei de asociație se realizează prin forțe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
o sarcină electrică, deci o stabilitate electrostatică: ionii de semn contrar din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
din soluție sunt atrași de particula încărcată electric, se formează stratul dublu electric, care joacă rol de stabilizator. Pe lângă acest fenomen, mai poate avea loc și adsorbția unor molecule hidrofile care vor lega dipolii de apă, conferind deci particulelor proprietăți hidrofile; pelicula de solvent formată la suprafața particulelor în acest caz le asigură o stabilitate sterică sau liocratică, fenomenul fiind numit acțiune protectoare. Distrugerea sistemelor disperse liofobe prin coagulare înseamnă apropierea particulelor fazei disperse până la distanțe la care se manifestă forțele
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
adsorbție la suprafața particulelor fazei dispersate; * creșterea vâscozității emulsiei. Emulgatorii care acționează prin primele două mecanisme se numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de sodiu, palmitat de sodiu, stearat de sodiu). Gruparea -COO-Na+ este gruparea hidrofilă iar catena hidrocarbonată este gruparea lipofilă sau hidrofobă. Procesul de formare a unei emulsii poate fi reprezentat ca în figura 39 unde se
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
numesc emulgatori adevărați; cei care acționează prin creșterea vâscozității se numesc pseudoemulgatori. Emulgatorii adevărați sunt compuși amfifilici care conțin în molecula lor grupări hidrofile și lipofile (ex. oleat de sodiu, palmitat de sodiu, stearat de sodiu). Gruparea -COO-Na+ este gruparea hidrofilă iar catena hidrocarbonată este gruparea lipofilă sau hidrofobă. Procesul de formare a unei emulsii poate fi reprezentat ca în figura 39 unde se redă obținerea unei emulsii de ulei în apă în prezența unui astfel de emulgator: Se observă faptul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în apă în prezența unui astfel de emulgator: Se observă faptul că în procesul de emulsionare, în cazul emulsiilor de tip U/ A, emulgatorul (oleatul de sodiu) se va orienta cu partea lipofilă spre faza nepolară (ulei) și cu partea hidrofilă spre partea polară (apă). Prin această orientare a moleculelor de săpun, tensiunea interfacială inițială se modifică, întrucât apar noi suprafețe de separație unde se manifestă o tensiune redusă; ca urmare, tendința de contopire a picăturilor de ulei este anulată. Procesul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
individuală, este relativ labilă. Stabilitatea produsului este dată de însumarea unui număr mare de asemenea legături. Hidrofilia este un factor foarte important pentru menținerea enzimelor într-o formă înalt activă după imobilizarea lor pe suportul solid. Acest fapt plasează gelurile hidrofile într-o poziție foarte favorabilă printre suporturile destinate imobilizării enzimelor. Printre cele sintetice hidrofile, poli(acrilamida) reticulată ocupă cea mai importantă poziție. Polizaharidele și unii dintre derivații lor domină domeniul de suporturi macromoleculare naturale pentru imobilizarea enzimelor. Stabilizarea enzimelor prin
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
asemenea legături. Hidrofilia este un factor foarte important pentru menținerea enzimelor într-o formă înalt activă după imobilizarea lor pe suportul solid. Acest fapt plasează gelurile hidrofile într-o poziție foarte favorabilă printre suporturile destinate imobilizării enzimelor. Printre cele sintetice hidrofile, poli(acrilamida) reticulată ocupă cea mai importantă poziție. Polizaharidele și unii dintre derivații lor domină domeniul de suporturi macromoleculare naturale pentru imobilizarea enzimelor. Stabilizarea enzimelor prin procesul de imobilizare a deschis drumul spre elaborarea de biotehnologii de mare eficiență economică
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
de tipul schimbătorilor de ioni deschid noi posibilități aplicării lor eficiente în procesul de stabilizare a biocatalizatorilor [7-14]. Pentru ca un schimbător de ioni să fie bun pentru aplicații în biotehnologie, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să aibă o structură tridimensională hidrofilă flexibilă; să aibă grupări funcționale capabile să realizeze legături ionice sau de altă natură cu enzima ce urmează a fi imobilizată; să aibă o structură expandată care să permită difuzia enzimei la centrul de imobilizare al schimbătorului de ioni și
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
in principal de următoarele caracteristici ale suportului [15]: porozitatea (permanentă sau de umflare); existența grupărilor ionice sau ionogene capabile de interacțiuni electrostatice cu moleculele enzimelor; numărul de atomi interpuși între catena macromoleculară a suportului și gruparea funcțională; raportul între partea hidrofilă și hidrofobă a schimbătorului. Toți acești parametri trebuie luați în considerare și corelați cu masa moleculară a proteinei și structura sa chimică. Limitarea procesului difuzional datorată atât porozității mici a schimbătorului cât și masei moleculare mari a enzimelor poate fi
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. I. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Hidrocharis morsus-ranae, Nymphaea alba (nufăr alb), Nuphar luteum (nufăr galben), Phragmites sp., Potamogeton lucens, Salix sp., Salvinia natans (peștișoară), Stratioites aloides, Trapa natans, Vallisneria spiralis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex praecox, Carex pseudocyperus, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Dintre insecte putem întâlni pe: Lucanus cervus (rădașca), Orthetrum cancellatum. Lacul de acumulare Chirița reprezintă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pluviometric se prezintă astfel: precipitațiile medii anuale: 572 mm din care: primăvara: 156,5 mm, vara: 210 mm, toamna: 115,5 mm, iarna: 90 mm, în perioada de vegetație: 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex otrubae, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Epipactis helleborine, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp., Salvinia natans, Thalictrum flavum, Utricularia vulgaris. B. Fauna: Nevertebratele sunt reprezentate prin: lipitori (Hirudo medicinalis), crustacee racul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pentru acest motiv brațele moarte aflate în incinta îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Asarum europaeum, Asparagus officinalis ssp. pseudoscaber, Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată prin specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna Insecte: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Biotopul unic este în măsură să asigure reproducerea și conservarea unor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: Biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă iar vegetația este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]